38,855 matches
-
interviu, în campus de astă dată. După ce a fost angajat, proaspătul assistant professor are la dispoziție aproximativ cinci ani în care trebuie să confirme ceea ce dosarul doar promitea: că este atît un dascăl bun și cu dăruire, cît și un cercetător valoros. Activitatea sa de pe parcursul celor cinci ani este evaluată de o comisie, și, în cazul fericit, persoana respectivă capătă un angajament de lungă durată (sau permanent în unele cazuri), numit tenure. Orice promovare ulterioară depinde de calitatea activității de
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
ușoară vanitate - care adesea încearcă și marile personalități -, aceea de a apărea ca un copil și un adolescent precoce, poate dorința de a nu fi deranjat încă de la începutul studiilor universitare de recrutare, de satisfacerea serviciului militar." Dovezile aduse de cercetător nu lasă nici un dubiu: anul acesta, la 18 octombrie, se împlinesc 130 de ani de la nașterea lui P.P. Negulescu. * Să ne întoarcem la prima pagină, la editorialul lui Cristian Crăciun, intitulat Generație în răspăr și avînd ca temă eterna cherelă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
elabora. Sub ancheta metodologică se poate astfel reconstitui drama unei personalități contrariate de vremi și, odată cu analiza principiilor, autoarea schițează cu discreție și traiectoria unei vieți pe care amploarea și îndrăzneala proiectelor o sortiseră, probabil inevitabil, eșecului. Surprinzător pentru un cercetător a cărui operă face autoritate în domeniile sale diverse de specializare - nu numai în folcloristică, dar și în stilistică și în studiul literaturii - tocmai această perspectivă generală a fost mai puțin studiată și, desigur, mai puțin înțeleasă; privită cînd ca
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
unor anti-oameni (nu folosesc cuvîntul "monștri" pentru că am în minte teoria Hannei Arendt despre "banalitatea răului", despre un Eichman, funcționar mediocru și birocrat), ridicată la rangul de politică de stat. De acord, răspunde Tzvetan Todorov, unul din cei mai cunoscuți cercetători și eseiști din Franța în domeniul vieții sociale, autor al unei lucrări intitulate Abuzurile memoriei în care condamna de altfel "elucubrațiunile negaționiste" și în general ideologia extremei drepte de tipul Le Pen. De acord, numai că dezbaterea nu se duce
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
de o mare acribie. O carte elaborată răbdător, timp de trei decenii, și socotită încă "neterminată" în lipsa a "trei, patru piese", care, adăugăm noi, de ar fi aflate, ar prelungi, probabil, mirajul exhaustivului (un soi de fata morgana a împătimitului cercetător) cu căutarea altora. Prin urmare opera unei vieți. Firește, autorul o situează sub zodia unei mărturii personale asupra poetului, care, pentru a fi înțeles, trebuie să primească jertfa sensibilă a acestuia: "Viața și opera sa sînt un fel de "imagini
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
de căpătîi care este Generalități cu privire la studiile istorice. Vianu opinase că " Generalități va fi una din operele citite de posteritate. Puterea expresiei sale, înălțimea ideilor, vigoarea stilului oratoric, lărgimea perspectivelor au înălțat puține monumente mai durabile în vasta operă a cercetătorului". Apoi ne relevă faptul evident din lectura cărților asupra cărora atrăsese luarea aminte a lui Mihai Berza, și anume raportul, în opera lui N. Iorga, între istorie și sociologie, acela dintre studiul științific al izvorului și intuiție, relativismul adevărului istoric
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
Freiburg; sub conducerea d-nei dr. Doris Stockmann, "marea doamnă a etnomuzicologiei", întîlnirile s-au repetat cu regularitate în diferite orașe. Ediția de la Innsbruck a fost a 13-a și a întrunit muzicologi din 12 țări. Din România au fost prezenți cercetătorul clujean István Almási și cu mine. Chiar dacă Grupul, în principiu și-a lărgit sfera de cuprindere deschizându-se și către culturile muzicale extraeuropene cu întregul lor complex de forme (muzici de cult, de curte etc.) deocamdată - așa cum am putut constata
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
reprezentarea unui stil pentru că trăia și se exprima prin el în timp ce revival-ul este un "citat în stil". Cu toate acestea sau poate tocmai de aceea repudierea de plano a acestor forme de largă circulație mediatică din sfera de interes a cercetătorului este o greșeală; ele trebuie luate în considerare ca o realitate a timpului nostru, ca fenomene vii cu granițe labile și estetică proprie. Optica diacronică - în ultima instanță rațiunea de a exista a Grupului - a definit și celelalte comunicări. Unele
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
încît textul și pagina facsimilată să fie așezate față în față. Dar și așa, am găsit cîteva lecțiuni greșite "Frascati" în loc de "Franiti" (la pg. 79/81) "moșierii" în loc de "noierii" (p. 229/233), "martiriu" în loc de "martir" (p. 335/336). Cu timpul, cercetătorii vor mai găsi destule erori de lecțiune, pentru că asta e soarta manuscriselor eminesciene să tot releve, mereu, erori de lecțiune. Sper ca în curînd să se realizeze o ediție populară (fără facsimile) din această corespondență și, apoi, să se reconstituie
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
al Franței. În ultimii ani o nouă temă preocupă pe acest adevărat "maestru" într-ale dansului și politeții, ospitalitatea. Colocvii, zile de studii, volume și un proiect de cercetare pe cît de interesant, pe atît de ambițios - antrenînd 30-40 de cercetători pentru o perioadă de 2-3 ani - un Dicționar al ospitalității, lucrare care nu are precedent în spațiul cultural european. Vor fi definite și ilustrate aici noțiuni elementare precum găzduirea, hanul, banchetul, caritatea, darul, oaspetele, gazda, ospățul, pelerinajul, pelerinul, călătorul, pragul
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
s-a născut la 25 aprilie 1932, la Paris. În 1952 absolvă Institutul de Studii Politice; în 1957 obține diploma de profesor de istorie, în 1967 își susține doctoratul în istorie, iar în 1977, doctoratul în litere. Ulterior funcționează ca cercetător și profesor la Școala de Studii superioare de Științe Sociale (1963-1992), la Columbia University (1964), Rochester University (1965), Wilson Center (1979), Hoover Institution (1983), Oxford (1986), Academia de Științe a U.R.S.S. Discipol al lui Raymond Aron, Alain Besançon este
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
Gr. Gellianu a fost atribuit fie lui Anghel Demetriescu (ipoteză emisă de N. Iorga 1), preluată de E. Lovinescu 2) și de G. Călinescu 3), fie lui N. Pruncu (părerea lui Ovidiu Papadima 4), împărtășită de D. murărașu 5). Un cercetător avizat al pseudonimelor, Mihail Straje, discută problema controversată a acestui criptonim într-un articol din 1967 și, în Dicționarul 6) său din 1973. În dreptul lui Gellianu, Gr., Straje trimite la Anghel Demetriescu și la Nicolae Pruncu, cărora, zice regretatul cercetător
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
Gellianu, Gr., Straje trimite la Anghel Demetriescu și la Nicolae Pruncu, cărora, zice regretatul cercetător, li s-a "atribuit eronat ca pseudonim: Gr. Gellianu". Așadar, Gr. Gellianu a existat ca persoană fizică independentă de cea a lui P. Grădișteanu. Alt cercetător bucureștean, Stancu Ilin, presupune, în prezentarea Revistei contimporane 7), că redacția l-a "încurajat pe un oarecare Gr. Gellianu să-l atace pe Eminescu". În sfârșit, cercetătoarea ieșană Gabriela Drăgoi îi alcătuiește lui Gellianu o mică biografie (un articol) în
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
adunînd, de acolo, tot ceea ce era legat de obiectul ei de studiu. Vreau să spun că nu s-a limitat la cărțile românești ale lui Cioran ci a citit toate revistele unde a colaborat tînărul filosof, adunînd, cu grijă de cercetător, tot ce o interesa. Asta mă bucură. Credeam că sînt cel din urmă mohican care apelează, pentru cercetările sale, la presa vremii. Descopăr, încîntat, în d-na Marta Petreu un coleg care își asumă această corvoadă dacă voiește să ajungă
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
de atunci, îl credeam și mizantrop. Peste un număr de ani însă, întâmplându-se să ajung a lucra din nou sub conducerea sa, de astă dată la Institutul de istorie literară și folclor al Academiei, într-un colectiv restrâns de cercetători, constituit mai ales din elemente tinere, am avut surpriza de a vedea pe G. Călinescu mult mai apropiat, umanizat într-un fel, ieșit parcă din rezerva de geniu solitar." De atunci și multă vreme mai apoi, dacă nu mereu, Dinu
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
Al. Săndulescu Iordan Datcu s-a făcut cunoscut mai întâi ca editor al unor mari folcloriști, ca Artur Gorovei, Grigore Tocilescu, S.Fl. Marian, Petru Caraman, Adrian Fochi ș.a., apoi, ca un asiduu și priceput cercetător în domeniu, elaborând Dicționarul folcloriștilor (I, 1979, II, 1983) și mai ales Dicționarul etnologilor români (I-II, 1998), veritabil instrument de lucru, adresându-se atât specialiștilor, cât și celor interesați de creația populară și impactul ei asupra culturii române. Recent
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
tipărită este cea a lui V. Alecsandri, din 1850, foarte informatul Iordan Datcu alcătuiește inventarul variantelor din toate zonele foclorice ale țării, cele mai larg răspândite și mai realizate aflându-se în Muntenia și Oltenia. Odată efectuată această minuțioasă statistică, cercetătorul purcede la o discutare comparativă a lor și la prezentarea motivelor, a personajelor, a conflictului, a elementelor ce le conferă literaritatea. În același timp, trece în revistă, uneori polemic, opiniile istoricilor literari și ale folcloriștilor ce s-au exprimat în
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
Titus Popovici, D.R.Popescu și, last, but not least, Dumitru Popescu-Dumnezeu. Din care pricină avem serioase îndoieli, că am avea a face, în cazul memoriilor lui Beniuc, cu niște "comori" ale "dezvăluirilor senzaționale", cu o veritabilă "mină de aur" pentru cercetători, așa cum apreciază cu entuziasm îndeobște mefientul Cristoiu. Mai degrabă, socotim noi, e vorba de un minereu puțin bogat în materia prețioasă, care se cere separată laborios de zgura frazeologică a tendențiozității de diverse feluri. À propos de sinceritate, se pot
O struțo-cămilă ideologică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17139_a_18464]
-
perioada domiciliului obligatoriu de la Lătești și publicată sub formă de articole izolate în Lumea, semnate cu pseudonim: "Studii foarte precise, cu zeci de citate și exemple, demonstrează această realitate". Vectorul antireligios al concepției în cauză stă în atenția specială a cercetătorului: "iluminismul ardelean nu a fost numai religios, a fost și laic. Prin acest culoar au venit traduceri din laici francezi și germani. O carte foarte raționalistă a lui Șincai, publicată relativ recent, în perioada ceaușistă. Învățătură firească spre surparea superstițiilor
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
Mihai Villara ( Frunzele nu mai sînt aceleași), Theodor Cazaban (Parages), Alexandru Vona (Ferestrele zidite). Legăturile literare din tinerețe ale lui Pavel Chihaia îi includeau pe Vladimir Streinu, Mihai Crama, Șerban Cioculescu, cu ultimul declarîndu-se "întreaga viață prieteni nedespărțiți". Rămîne ca cercetătorii să reconstituie articulațiile culturale și politice, raporturile personale, atmosfera acelui răstimp pierdut în clarobscurul unei vitrege istorii. Între subiectele ce li se impun figurează neapărat două. Unul îl reprezintă cenaclul înfiripat în jurul lui Petru Comarnescu: "După război, în jurul lui Petru
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
izbîndă în materie de cărți, studii, monografii de care lumea teatrului are mare nevoie, fiind destul de săracă în materie. Cele două reviste, cele mai importante ale breslei, strîng în jurul lor numele sonore ale artei spectacolului, precum și ale martorilor - critici, cronicari, cercetători, oameni de cultură. Aparițiile lor, cu chin, dăruire, tenacitate, efort și pasiune, oferă o imagine complexă și complementară asupra fenomenului nostru teatral. Cu bune și cu rele, cu lipsuri și împliniri.
Vocile specialiștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15891_a_17216]
-
ale Bucureștiului urmele "micului Paris" despre care îi vorbise prietenul său Marcel Mihalovici și a descoperit consonanțe ascunse între limba română și o anume specificitate a ductului muzicii enesciene. Este o muzică de care s-a apropiat cu pasiune ca cercetător și ca interpret; a dirijat de multe ori Simfonia a II-a, lucrare cu un ethos fundamental aparte, "incredibilă aventură [...] de-a lungul și de-a latul continentului simfonic" cum o numește Pascal Bentoiu. Într-un interviu acordat Ecaterinei Stan
Oameni care sunt by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15969_a_17294]
-
care au activat în România și Basarabia; prezenți în viața literară, ca poeți, romancieri, eseiști, critici literari, dar și traducători, comparatiști, folcloriști, critici și istorici de artă. Fenomenul literar românesc se deschide pe măsură ce capătă contur, cuprinde și prozatorii sf, și cercetătorii aflați în no man's land-ul interdisciplinarității. Alături de scurtele analize semnificative, articolele conțin prezentări succinte ale vieții personajelor, de multe ori mici istorii in nuce: "după absolvirea în 1965 a liceului Spiru Haret din București, urmează Institutul Politehnic din
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
Freedom. The Cold War Triumph of Radio Free Europe and Radio Liberty, publicat recent de o editură americană universitară, University Press of Kentucky, e poate primul, în tot cazul între primele care investighează rolul acestor posturi de radio din perspectiva cercetătorului, deci fără o implicare emoțională. E un studiu care nu apare întîmplător în America, nu în Europa de Est și nici măcar în Europa occidentală. Conform afirmațiilor lui Puddington, care a fost el însuși director adjunct al postului Europa Liberă la biroul din
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
Cortinei de Fier (căci la urma urmelor cine poate garanta, teoretic, acest lucru?), pentru cei care trăiau comunismul pe propria piele nu încăpea nici un fel de întrebare. E aproape o ironie faptul că astăzi Fulbright este numele unei burse acordate cercetătorilor din toată lumea întreagă care vor să traverseze vechea graniță dintre Est și Vest. A doua problemă se referă la implicarea intelectualilor sau militanților din exil în emisiunile sau chiar în conducerea Europei Libere. Părerea lui Puddington este că această implicare
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]