5,264 matches
-
orară este constantă sau crește mai lent decât productivitatea muncii și înzestrarea tehnică a muncii. 8.2. Modelarea alocării resurselor în proiecte Funcția gnoseologică a modelării matematice se realizează prin punerea în evidență a influenței diferiților factori analizați asupra fenomenului cercetat, prin determinarea influenței fiecăruia și prin stabilirea gradului de interacțiune și interșanjabilitate dintre aceștia. Concentrarea unor importante resurse materiale, umane și financiare pentru realizarea obiectivelor de investiții impune adoptarea deciziei de alocare a resurselor financiare numai după o analiză aprofundată
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
management examinat prin prisma calității inerente. Raportul de audit prezintă date și informații privind: rezultatul investigației (materialul probant și constatările); opinia auditorului (concluziile și recomandările) formulată pentru a conferi o evaluare/asigurare fără echivoc a nivelului de performanță inerent entității cercetate; anexele cu materialul probant necesar pentru a se argumenta constatările/concluziile/recomandările și pentru a se evidenția standardele/criteriile de audit (actele normative și/sau reperele conceptuale avute în vedere ca termeni de comparație). Auditul de performanță. Standardele internaționale INTOSAI
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
a sistemului; are mai multe motivații posibile: lansarea în fabricație a unui nou produs, înființarea unei noi firme, modificarea unei tehnologii de producție, existența unei perioade îndelungate scurse de la ultima analiză a sistemului în funcțiune ș.a. Pasul 1: Delimitarea domeniului cercetat, operațiune mai mult sau mai puțin extinsă în aria sistemului. Pasul 2: Stabilirea obiectivelor analizei realizate în mai multe iterații, de la o definire generală și până la una particulară, concretă; (exemplu: „Problema reorganizării gestiunii stocurilor implică proiectarea unui sistem automat de
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
în urma unor asemenea practici, țările sărace pierd anual peste 5,4 miliarde de dolari<footnote Ioan, Ildikó, Bran, Florina, Rădulescu, Carmen Valentina (2010), op. cit. footnote>. În România sunt circa 2.000 de izvoare cu ape minerale, majoritatea dintre acestea fiind cercetate de Institutul de Balneologie din București și identificate a avea proprietăți curative. Foarte puține însă au fost puse în valoare, dar și acestea au fost uitate după anul 1989 <footnote Stoica, M., Berca, M., Rojanschi, V., Manea, G., Indrieș, R.
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
interdisciplinară a subiectului, din perspectiva contabilității, auditului financiar, analizei financiare, statisticii, econometriei. Lucrarea se fundamentează pe un suport științific de mare actualitate (cărți, studii, articole științifice, standarde de raportare financiarăă atent selectat, aparținând autorilor autohtoni și străini reprezentativi pentru domeniul cercetat. Abordările sunt de natură calitativă și cantitativă, cu soluții și rezolvări concrete. Expunerea ideilor se caracterizează prin coerență, ceea ce creează premisele pentru Înțelegerea și lecturarea facilă a cărții. Redactarea este Îngrijită, iar numeroasele analize, modele, tabele, anexe, conținute În cuprinsul
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
Rotenberg, 1987; Schafer, 1983; Spence, 1986, și alții). Studiile menționate mai sus demonstrează faptul că ancheta narativă poate fi folosită atât în cercetarea de tip clasic, cât și în cea aplicată. Metodele de cercetare trebuie întotdeauna adecvatecu grijă la subiectul cercetat, în momentul când, spre exemplu, diverse organizații civice le cer specialiștilor să se ocupe de probleme din viața reală pentru a contribui în acest fel, prin expertizele lor, la diverse dezbateri sau hotărâri publice. Este recomandabilă abordarea unor persoane ale
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
2. Din subtextele selectate, doi cititori au ales „frazele principale” - adică enunțurile care exprimau idei noi și distincte sau amintiri privind universul de conținut ce ne interesează. Acestea au fost puse deoparte într-un dosar separat pentru fiecare dintre subiecții cercetați. Se poate remarca faptul că această etapă a analizei nu apare în descrierea pe care am făcut-o analizei de conținut din subcapitolul anterior. Când materialul este foarte elaborat și bogat în repetiții, este adesea recomandabilă concentrarea asupra „frazelor principale
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
din relatările individuale au fost restrânse pentru fiecare grupă în parte (vezi tabelul 6.2). Am obținut în acest fel o listă de categorii (combinate) specifice fiecărei grupe. Nu am încercat să realizăm liste identice de categorii pentru toate grupele cercetate. În schimb, scopul nostru a fost acela de a studia universul de conținut specific fiecărei grupe, reprezentat prin liste de categorii ușor diferite unele de altele. Tabelul 6.2 Profilurile grupelor de subiecți 6. S-a făcut suma ocurențelor fiecărei
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
și încă două fraze (singurele adiționale) în care a mai amintit acest subiect, mai târziu, pe parcursul relatării. Profilurile grupelor privind experiența din liceu În următoarea secțiune a capitolului voi demonstra modul de utilizare a analizei de conținut în compararea grupelor cercetate. Scopul esențial al studiului a fost acela de a-i investiga personal pe cei care au studiat la „Liceul de Elită”, ce a adoptat o metodă experimentală de segregare a elevilor defavorizați, aceștia urmând un program școlar special (vezi capitolul
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Separarea abordării „integrale” și punerea ei în contrast cu abordările „categoriale” sunt, în realitate, la fel de obscure ca și distincția dintre „conținut” și „formă”. O spunem deci încă o dată, aici nu avem de-a face cu o dihotomie. Determinarea exactă a dimensiunilor fragmentului cercetat sau a amplitudinii categoriei reprezintă o altă opțiune metodologică relevantă cu care se confruntă cercetătorii. Am demonstrat cât de detaliat și de meticulos trebuie să fie cercetătorul atunci când împarte textul pe secvențe precise sau cât de edificatoare poate fi la
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
de tip educațional; - interesul scăzut al elevilor pentru activități instructiv-educative, conduse inoportun de către cadrul didactic. Astfel, conceptele de interes ale managementului clasei de elevi, în ceea ce privește oboseala, sunt: oboseala obiectivă și oboseala subiectivă. Întrucât domeniul anterior de investigație a fost puțin cercetat, vom trece în revistă principalele elemente de caracterizare. 5.1.1. Oboseala obiectivă și oboseala subiectivă (plictiseala)tc " 5.1.1. Oboseala obiectiv\ [i oboseala subiectiv\ (plictiseala)" Acel tip de oboseală, care este antrenată într-o activitate epuizantă sau prelungită
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
credibilitatea prin reciprocare ulterioară. Astfel apar premisele instituirii Încrederii Între parteneri. Avantajele economice mutuale sunt un stimulent pentru continuarea tranzacției, dar mai importantă se dovedește a fi creșterea volumului tranzacțiilor Între parteneri care reflectă importanța relației per se. Astfel, firmele cercetate ajung să plaseze o pondere importantă a tranzacțiilor În relațiile bilaterale manifestând un grad ridicat de interacțiune ce nu conduce Însă și la integrare administrativă propriu-zisă. Relația este considerată mai degrabă ca o investiție În care beneficiile sunt așteptate pe
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cunoașterii comune. Singurul aspect criticabil în acest demers constă în aceea că, în procesul de numărare, atenția se centrează asupra masei de indivizi și nu spre fiecare entitate luată ca atare, scăpându-se deci din vedere infinita varietate a aspectelor cercetate și caracterul unic al entităților cu care se lucrează (de regulă, indivizi umani). Acesta este prețul pe care-l plătesc abordările cantitative de tipul numărării, în rândul cărora se înscrie clar și ancheta sociologică, preț compensat de alte avantaje, pe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pentru a fi credibilă, orice sursă mediatică respectabilă are o deontologie, o suită de criterii obiective după care operează selecția materialelor. În cazul preluării rezultatelor sondajelor de opinie, spre exemplu, contează prestigiul instituției care a efectuat sondajul și importanța problemei cercetate. Într-o lucrare recent apărută și în românește vizând persuasiunea, Charles Larson (2003) analizează și alte procedee prin care cei interesați încearcă să determine publicul să-și însușească anumite idei, atitudini și comportamente, să urmeze anumite politici sau să cumpere
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
specificarea instrumentelor cu care se lucrează și a modului concret de utilizare a acestora. După cum se observă, în cele de mai sus ne-am referit doar la un segment aldomeniului metodologic, respectiv la dimensiunea care privește colectarea datelor privind realitatea cercetată. După cum se știe, există și alte dimensiuni, cum ar fi, de pildă, cea care conține instrumentarul folosit în prelucrarea datelor obținute prin activitatea anterioară, instrumentar care este extrem de bogat și se adaptează tipurilor de informație utilizată; astfel, pentru abordările cantitative
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
al realului. Mai mult, din cele afirmate anterior se poate deduce imediat că observația, în domeniilenoastre de cercetare, va îmbrăca forme foarte diferite de cele practicate în științele naturii, adică acolo unde subiectul (ca subiect cercetător) este detașat de realitatea cercetată, este altceva decât această realitate, nu se poate confunda cu ea și nici nu se va implica (afectiv sau pe baza unor interese) în derularea fenomenelor studiate. Experimentul, în schimb, va rămâne, formal, identic cu cel din științele fizice, chiar dacă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
folosit etc.); testarea chestionarului elaborat (în ce puncte se poate întâmpina o rezistență, cât durează aplicarea lui, cum pot fi găsiți mai ușor respondenții etc.). În calitate de co-anchetă, interviul de grup se utilizează la obținerea de date empirice referitoare la tema cercetată, în paralel cu desfășurarea anchetei propriu-zise. Aceasta se înscrie în cerința metodologică de a culege același gen de date cu metode diferite, în vederea sporirii validității. În fine, în varianta depostanchetă, interviul de grup se folosește în două modalități: a. Ca
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sau variabile personale, prin care se determină caracteristicile de bază ale statutului social al indivizilor - sex, vârstă, școlaritate, ocupație etc. -, factori despre care experiența ne învață că intervin aproape întotdeauna în determinarea comportamentelor, opiniilor, atitudinilor, aspirațiilor, evaluărilor etc. ale subiecților cercetați. Cu notațiile de mai sus, se poate calcula numărul n de întrebări din chestionar astfel: n= k × m + r × s × t + v Considerând, ca pur exercițiu de calcul, că mărimile k, m, r, s, t iau în medie valoarea 5
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
înțelegem, din schema de mai sus, că procesul de selecție a indicatorilor ce trebuie traduși în întrebări de chestionar este destul de complex, fiind necesar, așa cum spuneam, cel puțin un set de ipoteze, dacă nu o teorie, cu privire la explicația fenomenului social cercetat. Într-adevăr, pachetele de întrebări ce corespund unor dimensiuni și fenomene sunt rezultatul elaborării teoretice a schemelor de influență și determinare. Orice întrebare din chestionar are un „rost”; ea derivă, în cel mai nefericit caz, dintr-o ipoteză neexplicitată privind
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cu încetul, întrebările închise să ajungă net predominante, aproape în toate tipurile de anchete. Utilizarea celor deschise rămâne, așa cum deja o recomanda, cu o jumătate de secol în urmă, Paul Lazarsfeld, doar o chestiune ocazionată de insuficienta cunoaștere a problematicii cercetate - deci în cercetări cu caracter explorativ, în anchete-pilot etc.-, de necesitatea de a se completa, detalia, preciza conținutul răspunsurilor unor întrebări închise mai deosebite, de dorința de a obține detalii asupra motivațiilor invocate de subiecți etc. Sau, cum spune autoarea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
aplicarea cărora să se evite, pe cât posibil, deformațiile subiective ale celui care le aplică. Iar în cazurile în care, dincolo de orice efort în acest sens, rămâne cu evidență în picioare faptul că situația de cercetare creează, în bună măsură, realitatea cercetată, această realitate trebuie luată ca atare, definite condițiile ce-o creează și nu trebuie confundată cu o alta, independentă de cercetător, sau nu trebuie presupus căorice realitate socială își capătă semnificația doar în acest proces de cunoaștere prin comunicare. * Calea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
itemi, vizând fiecare un aspect relativ distinct, dar nu total independent al problemei în cauză. Atunci se ridică întrebarea cât de „legați” sunt acești itemi între ei, adică ce congruență există la nivelul fiecărui subiect în răspunsurile sale față de chestiunea cercetată. S-au construit mai mulți indicatori de măsurare a consistenței interne, printre care mai comuni sunt coeficientul alfa al lui Cronbach și cel al lui Kuder-Richardson (vezi, de exemplu, Radu et al., 1993). Logica acestor măsurări este aceea că se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nu reprezintă neapărat slăbiciunea chestionarului, ci, la fel de bine sau chiar mai bine, particularitățile celor care au aplicat chestionarul. Fidelitate interoperatori mai poate fi considerată și ceea ce se numește metoda experților, adică utilizarea unor persoane competente (fie informatori-cheie din rândul populației cercetate, fie cercetători cu experiență în domeniu) pentru a evalua cât de adecvat explorează un instrument problema supusă investigației. Se calculează și aici coeficienți de corelație dintre diferite evaluări și se conchide asupra tăriei fidelității. Dar metoda experților este mai mult
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
vom spune doar că, pe un anumit palier, verosimilitatea este justificată în anumite discursuri din domeniul socioumanului, dar nu poate înlocui validitatea. Ni se pare însă de reținut că, în grija lor pentru înțelesurile pe care oamenii le acordă celor cercetate, mulți autori calitativiști vorbesc de validitatea respondenților. Aceasta înseamnă că, în urma prelucrării șiinterpretării datelor, rezultatele se prezintă subiecților investigați într-o discuție pe tema măsurii în care consideră ei că aceste rezultate și concluziile aferente îi reprezintă, îi descriu adecvat
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și de un control permanent al muncii operatorilor, fiind vorba de operații ce măresc substanțial costul unei cercetări. O a doua mare categorie de erori o reprezintă cele imputabile corelației dintre tema anchetei și atitudinea sau opiniile operatorului în legătură cu problemele cercetate. E greu, mai ales în sondajele politice - dar nu numai -, să pretinzi unui operator, ce manifestă o puternică simpatie pentru un partid sau o categorie de partide, să nu influențeze răspunsurile subiecților în acest sens. Multe dintre diferențele între rezultatele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]