887 matches
-
prezentare a hanului și a atenanselor sale: „Casele cu două rânduri din fata menționatei uliți... conțin: în etajul de gios, două dughene, câte o odaie și un beci dedesupt, iar deasupra acestor dughene, patru odăi, cu o sala prin mijloc și cerdac în față și la dos; în ogradă o pivnită cu gârliciu arge și o hrubă pietruită, precum și (alta) șapte odăi de rând, căci celelalte beciuri ce mai sunt acolo au a se desființa". Hanul fiind bine întreținut și aprovizionat, serviciile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vecine, poate cu o curte în spate, tipică locuință-prăvălie. Casa din str. Bacău-Piatra, avea în schimb douăsprezece odăi, salon spațios, salonaș. Din vînzarea moșiei de zestre, Dimitrie Vasiliu cumpără o casă în str. Regina Maria nr. 10, cu 6-7 odăi, cerdacuri mari, două marchize, pivniță adîncă, boltită". Sau: "La Iași locuiește mai întîi în cartierul Palatului Administrativ, pe o hudiță înclinată, în trepte, într-un interior cu pereți afumați, pat de lemn și masă ovală, cu un singur picior, acoperită cu
Radu Petrescu despre G. Bacovia (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16660_a_17985]
-
Nicolae Manolescu Cînd a redactat capitolul Eminescu din manualul de clasa a XI-a (Editura Sigma), pe care l-am coordonat eu, George Ardeleanu a avut de ales și mi-a semnalat două variante ale poeziei Stau în cerdacul tău... E vorba de un sonet postum, nu știu cît de bine cunoscut, pe care Perpessicius (și cei mai mulți editori de după el) l-a publicat într-o anumită variantă, iar Petru Creția, în ediția lui de sonete eminesciene, în alta. Facsimilul
Editarea lui Eminescu: un exemplu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14367_a_15692]
-
nu l-a respectat. Voi încerca să sugerez o explicație. Dar, mai înainte, să vedem textul. În prima strofă există o singură deosebire, dar minoră. Poetul a corectat el însuși în manuscris forma care apare totuși la Perpessicius ("Stau în cerdacul tău... Noaptea-i senină/ Deasupra-mi crengi de arbori se întind") în felul următor: "Stau în cerdacul tău... Era senină/ Deasupra noaptea... arbori ce întind". (La o privire mai atentă a manuscrisului aș propune altă lecțiune: "Stau în cerdacul tău
Editarea lui Eminescu: un exemplu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14367_a_15692]
-
prima strofă există o singură deosebire, dar minoră. Poetul a corectat el însuși în manuscris forma care apare totuși la Perpessicius ("Stau în cerdacul tău... Noaptea-i senină/ Deasupra-mi crengi de arbori se întind") în felul următor: "Stau în cerdacul tău... Era senină/ Deasupra noaptea... arbori ce întind". (La o privire mai atentă a manuscrisului aș propune altă lecțiune: "Stau în cerdacul tău... Era senină/ Deasupra-mi noaptea de arbori ce întind/ Crengi, în flori de umbră" etc. Versul al
Editarea lui Eminescu: un exemplu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14367_a_15692]
-
în cerdacul tău... Noaptea-i senină/ Deasupra-mi crengi de arbori se întind") în felul următor: "Stau în cerdacul tău... Era senină/ Deasupra noaptea... arbori ce întind". (La o privire mai atentă a manuscrisului aș propune altă lecțiune: "Stau în cerdacul tău... Era senină/ Deasupra-mi noaptea de arbori ce întind/ Crengi, în flori de umbră" etc. Versul al treilea se leagă, gramadical, de primele două în lecțiunea mea în alt mod decît la Perpessicius și Creția). Terțina finală nu comportă
Editarea lui Eminescu: un exemplu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14367_a_15692]
-
clar că Perpessicius a făcut modificarea cu de la sine putere. Întrebarea ar fi: de ce? Poezia descrie o scenă de voyeurisme. Poetul își privește prin fereastră iubita care se pregătește de culcare. Fără ca aceasta să știe că el se află în cerdacul casei. Obosită, după efortul despletirii părului, femeia își desface pieptarul, pe care, cu un gest visător, îl aruncă de pe umerii albi. Aici a intervenit Perpessicius: schimbînd ordinea versurilor, el lasă să se înțeleagă că femeia își aruncă nu pieptarul de pe
Editarea lui Eminescu: un exemplu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14367_a_15692]
-
scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp albastru se află două crengi de aur, cu frunze și fructe, în dreapta, de măr și în stânga, de prun; între cele două crengi se află o casă tradițională țărănească, cu zidărie de piatră și cerdac, totul în culori naturale. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Crengile de măr și de prun fac referire la principala bogăție a zonei - livezile, iar casa tradițională țărănească amintește de
HOTĂRÂRE nr. 1.891 din 4 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162778_a_164107]
-
Sate: Scorțeni, Bogdănești, Florești, Grigoreni, Șerpeni, Stejaru Comuna Solonț Sate: Solonț, Cucuieți, Sărată Comuna Strugari Sate: Strugari, Cetățuia, Iaz. Nadișa, Petricica, Răchitișu Comuna Zemeș Sate: Zemeș, Bolătău Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 9 Orașul SLĂNIC-MOLDOVA Localități componente: Slănic-Moldova, Cerdac, Cireșoaia Orașul TÂRGU OCNA Localități componente: Târgu Ocna, Poieni, Vâlcele Comuna Bârsănești Sate: Bârsănești, Albele, Brătești, Caraclău Comuna Bogdănești Sate: Bogdănești, Filipești Comuna Buciumi Sate: Buciumi, Răcăuți Comuna Cașin Sate: Cașin, Curița Comuna Dofteana Sate: Dofteana, Bogata, Cucuieți, Hăghiac, Larga
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
2 punți pietonale sat Cernu, pct. Ciocan Sorin și pct. Caraban; Refacere podeț tubular, sat Cernu, pct. casa parohială; Refacere 50 m drum local (Str. Primăverii), oraș Slănic-Moldova Refacere pod beton armat, Slănic-Moldova, pct. Biserica Catolică; Refacere 3 podețe cartier Cerdac, pct. Pârâu Muncel, pct. Str. Florilor Demeter Ion și │ │ │ │ ��pct. Str. Florilor Demeter Lucian Refacere 2 poduri, cartier Cerdac, pct. Școala nr. 3 și pct. Str. Păcii; Refacere 50 m drum local sat Cucuieți, pct. Popovici Constantin; Refacere pod lemn
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275047_a_276376]
-
Refacere 50 m drum local (Str. Primăverii), oraș Slănic-Moldova Refacere pod beton armat, Slănic-Moldova, pct. Biserica Catolică; Refacere 3 podețe cartier Cerdac, pct. Pârâu Muncel, pct. Str. Florilor Demeter Ion și │ │ │ │ ��pct. Str. Florilor Demeter Lucian Refacere 2 poduri, cartier Cerdac, pct. Școala nr. 3 și pct. Str. Păcii; Refacere 50 m drum local sat Cucuieți, pct. Popovici Constantin; Refacere pod lemn pe structură metal, sat Cucuieți, pct. Monumentul Eroilor; Refacere 2 podețe tubulare pe DC 184, sat Cucuieți, pct. Tucu
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275047_a_276376]
-
2 punți pietonale sat Cernu, pct. Ciocan Sorin și pct. Caraban; Refacere podeț tubular, sat Cernu, pct. casa parohială; Refacere 50 m drum local (Str. Primăverii), oraș Slănic-Moldova Refacere pod beton armat, Slănic-Moldova, pct. Biserica Catolică; Refacere 3 podețe cartier Cerdac, pct. Pârâu Muncel, pct. Str. Florilor Demeter Ion și │ │ │ │ │pct. Str. Florilor Demeter Lucian Refacere 2 poduri, cartier Cerdac, pct. Școala nr. 3 și pct. Str. Păcii; Refacere 50 m drum local sat Cucuieți, pct. Popovici Constantin; Refacere pod lemn
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
Refacere 50 m drum local (Str. Primăverii), oraș Slănic-Moldova Refacere pod beton armat, Slănic-Moldova, pct. Biserica Catolică; Refacere 3 podețe cartier Cerdac, pct. Pârâu Muncel, pct. Str. Florilor Demeter Ion și │ │ │ │ │pct. Str. Florilor Demeter Lucian Refacere 2 poduri, cartier Cerdac, pct. Școala nr. 3 și pct. Str. Păcii; Refacere 50 m drum local sat Cucuieți, pct. Popovici Constantin; Refacere pod lemn pe structură metal, sat Cucuieți, pct. Monumentul Eroilor; Refacere 2 podețe tubulare pe DC 184, sat Cucuieți, pct. Tucu
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
1699; după aprecierile istoricilor de artă, ea continuă una mai veche, din secolul al XV-lea, clădită de Barbu Craiovescu. Refăcută de Constantin Brâncoveanu, Casa Baniei are două nivele, cu camere cu bolți de cărămidă la parter, cu camere și cerdace la etaj. Aici se aduna divanul Craiovei. În Craiova există mai multe fântâni celebre vechi, printre care: După 1800 se încearcă o sistematizare a orașului: se pavează principalele străzi cu bazalt artificial, gresie de Yvoir sau porfir aduse din Elveția
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
-o pe Ahmatova la Leningrad. Ea a participat la toate acțiunile de apărare pasivă: împreună cu vecinii, participa la lucrările de pregătire a clădirilor pentru condiții de război, la pregătirea adăposturilor antiaeriene, la vopsirea cu substanțe ignifuge a bârnelor aparente de pe cerdacul casei. Impresiile primelor zile ale războiului și ale blocadei le-a exprimat în poeziile "Первый дальнобойный в Ленинграде" („Primele clipe de război în Leningrad”) și "Птицы смерти в зените стоят...", („Păsările stau moarte la zenit...”). În acele zile fatidice în
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
cu trăsături specifice, care însă nu înlătură tradiția în totalitate, urmărind atingerea unei valori estetice superioare în consonanță cu gusturile celor care le întemeiază. Ele sunt prevăzute cu prispe care le încadrează de regulă pe două laturi, majoritatea având și cerdac cu stâlpi ornamentați, dintre motive, cele mai prezente fiind cele geometrice. Existența șurilor mari, într-o măsură mai redusă astăzi, trimit către spațiul transilvan. Interioarele din Somușca arată la rândul lor preocuparea pentru frumos a locuitorilor, remarcându-se printr-o
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
de la Podul Înalt (1475), pe care domnitorul i-a folosit la lucrările de fortificare. Acest asediu este prezentat în cronica lui Ion Neculce. Turcii și-au așezat tunurile pe dealul din fața cetății, cel mai probabil pe versantul sudic al vârfului Cerdac, și au început să bombardeze fortăreața, cauzând acesteia multe pagube. Zidurile însă au rezistat, iar un prizonier german, închis în donjon, a avut ideea să folosească tunurile contra turcilor. Ideea sa a fost pusă în practică și corturile turcilor au
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
capcane cu trape, cunoscute și sub numele de "curse de șobolani". Intrarea în fortul mușatin se făcea printr-o poartă gotică, în arc frânt, aflată în turnul de nord-est. Inițial, la cetate se ajungea de pe un drum care ocolea vârful Cerdacului, pe care se aflau "părcane", sub formă de șanțuri întărite cu palisade. Drumul actual a fost construit abia în anul 1834, în timpul domniei lui Mihail Sturdza. Cetatea Neamț a fost descrisă în mai multe opere literare care relatează anumite episoade
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
și cotinețe pentru păsări. Construcțiile publice erau de regulă construite din cărămidă cu acoperiș de tablă. Locuințele ridicate după 1950 sunt ridicate din aceleași materiale paiantă cu învelitori din țiglă sau tablă. Locuințele păstrează elemente de arhitectură țărănească: prispa cu cerdac, uneori apare si pridvorul, stâlpii din lemn, benzile din lemn decorate cu motive geometrice sau florale, traforate, așa-numitele florării. Rareori, în această zonă, cerdacul este închis. Curțile sunt împrejmuite cu garduri de lemn. Pe la sfârșitul anilor 60, cerdacul si
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
paiantă cu învelitori din țiglă sau tablă. Locuințele păstrează elemente de arhitectură țărănească: prispa cu cerdac, uneori apare si pridvorul, stâlpii din lemn, benzile din lemn decorate cu motive geometrice sau florale, traforate, așa-numitele florării. Rareori, în această zonă, cerdacul este închis. Curțile sunt împrejmuite cu garduri de lemn. Pe la sfârșitul anilor 60, cerdacul si stâlpii din lemn sunt înlocuiți de terase, pereții sunt tencuiți cu ciment. Noile construcții tind să elimine elementele de decor din lemn, este preferată casa
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
cu cerdac, uneori apare si pridvorul, stâlpii din lemn, benzile din lemn decorate cu motive geometrice sau florale, traforate, așa-numitele florării. Rareori, în această zonă, cerdacul este închis. Curțile sunt împrejmuite cu garduri de lemn. Pe la sfârșitul anilor 60, cerdacul si stâlpii din lemn sunt înlocuiți de terase, pereții sunt tencuiți cu ciment. Noile construcții tind să elimine elementele de decor din lemn, este preferată casa pătrată, cu aspect de robustețe. La mijlocul anilor 70 a început planul de sistematizare a
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
rece iar vara hrana se pregătea afară. Pentru iluminat se folosea, opaițul (poponeața) cu seu sau untură iar mai încoace a apărut lampade 5, 8 și 12 lumini ce folosea petrol lampant (gaz). După 1900, s-au făcut case cu cerdac, cu deregi și parmaclâc, învelite cu oale sau tablă. Cele mai multe se făceau cu o cameră sau două și cu tindă la mijloc. Vara, bărbații purtau cămașă lungă și izmene din cânepă și se încingeau cu un brâu sau chimir cu
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
Ciocănești și Vicov (jud. Suceava), precum și al comunelor Ion Creangă din județul Neamț și Cicârlău, din județul Maramureș. Sofia Vicoveanca a cumpărat în satul Vicovul de Jos un teren de 9 ari, construind o casă nouă, în stil bătrânesc, cu cerdac și cu mansardă în care a amenajat un mic muzeu etnografic, cuprinzând o expoziție de costume țărănești și obiecte de artă populară. Interiorul casei a fost decorat cu lucrurile proprii unui interior de casă țărănească: ladă de zestre, blidar (dulap
Sofia Vicoveanca () [Corola-website/Science/306505_a_307834]
-
Neamțului se punea o rădăcină de valeriana pisata într-un ulcior cu apă neînceputa și se lasă de la răsăritul până la asfințitul soarelui. Apă respectivă era băuta de bărbații cu aplecare spre desfrâu, iar rădăcina rămasă se îngropa la stâlpul de la cerdacul casei (ca să le fie sufletul chemat lângă familie și să nu uite rânduielile firii). În zona muntoasî a Olteniei, rădăcina de valeriana pisata se dădea vreme de 49 de zile celor posedați de necurat. La răsărit și la asfințit, se
Valeriană () [Corola-website/Science/306712_a_308041]
-
lui Vasile Lupu (1634-1653) s-au efectuat importante lucrări de reparații și extindere. A fost înălțată o turlă deasupra naosului bisericii și s-au construit chilii pentru călugări, o trapeză, o pivniță de piatră, zidul de incintă cu turn și cerdac mare deasupra porții. Vasile Lupu a închinat mănăstirea la Arghirocastro de la Adrianopole (mănăstire grecească din Rumelia, astăzi pe teritoriul Turciei europene, numele actual al Adrianopolei fiind Edirne). În mai 1653, cazacii lui Timuș Hmelnițchi au jefuit biserica, au distrus odoarele
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]