3,025 matches
-
mai reușită din creația acestei poete. Ea picură fiori mistici în suflet și trezește sufletele la smerenie și pietate. Ea e legată, de asemenea, de ținutul Ardelenesc, de credința străbună, de casă și de tradiție: „Îmi ninge și sufletu-și cerne dorința/ Iar fulgii de nea îmi alungă tristeți/ Surâs de copil în dragi dimineți/ Renaște pe-aripă de înger credința.// Troiene de vis ce acoperă drumuri/ Aștern curățimi și croiesc idealuri/ E-atâta liniște-n jur și pe dealuri/ Departe
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
Să împărțim din vină − amândoi, Adu-n instanță scopul dezbinării, Eu fac partaj cu lacrima din zori. Atât îți cer, de mă zărești în treacăt, Ascunde-n tine culpa din priviri, Dorinței să-ți mai fiu... îi pune lacăt, Poți cerne doar trăiri din amintiri. De-ai să te-ntrebi unde îți sunt acum? Sunt tot aici, dar sufletu-i departe... Stau între noi simțiri făcute scrum Și veacul de trădări ce ne desparte. Referință Bibliografică: Rămășițele unei iubiri / Angelina Nădejde
RĂMĂŞIŢELE UNEI IUBIRI de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361024_a_362353]
-
cea mai tristă povară. Fără să văd, din scorburi, copacii turnau prin noapte Urme de smoala,-n care topeau aburi de ceață, Iar umerii reci aruncau peste ceafa și spate Tămâie, scrum, busuioc, în șanțuri de gheață. Lumină din ochi cernea infinit, prezentul tăcea - Timpul torcea din fuiorul cu ceasuri oprite, Iar luna pe crengi și pește frunzele ude zăcea - Cu fata de ceară, ochii-nfundați în orbite. Doar mai lasă-mi minutul să zbărnăie-n gură de drac, Că dintr-o
MĂTURĂ-MI RACLA ŞI SPALĂ-MI CU LAPTE CRUCEA MURDARĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361043_a_362372]
-
de armonii divine... buchete adorate sunt anii petrecuți cu pace și virtute... oamenii frumoși ce stau uniți în vremuri vechi și noi... am păstrat clipele mănunchi de amintiri și gândurile inimii le-am transformat în parfumul iubirii... să ne fie cernute între valurile vieții bucuriile și fericirile ce ni se lasă... peste viețile dăruite, scântei divine ne sunt clipele... când sufletele ... Citește mai mult Timpul iubiriipoezie []Poezie de gând- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ]2010-01-02 | | Timpul iubiriiTimp lângă timpse petrec între nopți
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]
-
Ăsta e doar un tertip să Mai amân ieșirea la corvoadă Mi s-au aburit pereții Cu adânci păreri de rău Cred c-am fost un mare nătărău Pe toate drumurile vieții! Parcă-aveam mai multe lemne Pentru când avea să cearnă Cu tristețe peste iarnă Și atâtea alte semne Cercetez șopronul gol Vreascuri, câteva găteje Vin de-mi cântă Radu Leșe Și-ți dau ultimul meu pol! Referință Bibliografică: Vin de-mi cântă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
VIN DE-MI CÂNTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361170_a_362499]
-
engleză, albaneză, rusă. Este membru al Societății Scriitorilor Târgovișteni, al Asociației Canadiene a Scriitorilor Români (A.C.S.R.), membru al Societății Culturale Româno-Indiene (RICA) din anul 2007, membru al Academiei Internaționale „Mihai Eminescu” și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. *** RODICA CERNEA Născută la 11 August 1953. Facultatea de Mecanică, secția Construcții Nave. Tehnolog Damen Shipyard Galatzi. Lector la Training Center Damen Shipyard Galatzi. În prezent pensionar. Ddebut: volumul colectiv „Universul Prieteniei „Toamna” - Iași 2008. Volum de versuri „Ferestre în timp” - Galați
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL „ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR” de EMILIA DĂNESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361178_a_362507]
-
articol->accesări / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. ÎN PRAGUL UȘII, ZIUA, de Anca Tănase, publicat în Ediția nr. 444 din 19 martie 2012. Stă-n pragul ușii ziua în care pietrele vor apasă pe somnul nostru mestecenii vor continua, cernând lumină aerul plin de clopote și păsări mirosind amar, a despărțiri umbrele noastre subțiri, străvezii căutând răspunsuri noi ne vom oglindi în alte ape. Citește mai mult Stă-n pragul ușii ziuaîn care pietrelevor apasă pe somnul nostrumestecenii vor continua
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
lumină aerul plin de clopote și păsări mirosind amar, a despărțiri umbrele noastre subțiri, străvezii căutând răspunsuri noi ne vom oglindi în alte ape. Citește mai mult Stă-n pragul ușii ziuaîn care pietrelevor apasă pe somnul nostrumestecenii vor continua,cernând luminaaerul plinde clopote și păsărimirosind amar,a despărțiri umbrele noastre subțiri, străveziicautând răspunsurinoi ne vom oglindiîn alte ape.... ÎI. A FOST CÂNDVA, UN TIMP, de Anca Tănase, publicat în Ediția nr. 439 din 14 martie 2012. A fost, cândva, un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
sunt vară, amândoi mângâiem iarba și cu gândul jucăuș ne-am trezit într-un culcuș, privind cerul plin de stele, pajuri se rotesc pe sus, și în lună un oier treaz acum în miez de noapte, paște oile pe cer. cerne vremea pulberi-aur, cad năframele pe noi, trece-un vânt de mângâiere ce coboară din zăvoi și în tinda nopții sure ne împărtășim veninul dragostei de amândoi. și în noapte ne-am pierdut și ea mută și eu mut și-n
JOC DE-A DRAGOSTEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360959_a_362288]
-
PENTRU O AȘTEPTARE (II) Autor: Vasilica Ilie Publicat în: Ediția nr. 1131 din 04 februarie 2014 Toate Articolele Autorului iubite nu ți-am vorbit de ceva timp despre mine să știi că nu am amuțit sunt chiar bine. îngerii au cernut zăpezi ca-n basme peste mine și-o zână prea frumoasă c-o baghetă m-a întinerit. știi zilele s-au transformat în fecioare visătoare ademenindu-mă să mă scald în lava unui vulcan nopțile au devenit dintr-o dată prietenoase
ELEGIE PENTRU O AŞTEPTARE (II) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364137_a_365466]
-
peste „libertate” Beizadele-o fac venind din urmă Cu-amenințări, de ei legiferate. Ne calcă în picioare ca pe-o turmă. Din truda noastră le-am crescut huzurul, Peste pământul nostru nu mai plouă, Nouă ne dau ce nu mai cerne ciurul, Să nu murim o zi... sau poate două. Din ce primim, mai dăm si noi un pic Pomană,-n fața sfântului altar, Căci noi mai știm; cum e să n-ai nimic. Ne creștem sărăcia... dar din dar. Referință
NE CREŞTEM SĂRĂCIA... DAR DIN DAR de MARIN BUNGET în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364211_a_365540]
-
XIX, ca urmare a dezvoltării orașului modern Tr Severin (fondat în1833)se creează condiții pentru construcția și funcționarea rentabilă a unor mori sistematice, cu aburi, după model austriac. Mutarea stabilimentelor austriece de transport pe Dunăre (DDSG) de la Schela Cladovei și Cerneți la Tr Severin , în 1852, dezvoltarea portului, șentierului naval și a cartierului nemțesc, în Tr Severin, au atras și întreprinzători din domeniul morăritului, panificației și industriei boierii 40, Între aceștia Conrad Graff( originar din ora;ul Ulm-Germania), despre care tradiția
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
f. 13. 32. Paul Emanoil Barbu, op., cit.p.89-101. ; Nevoia de construi sau repara mori și făcăi a dus la creșterea numărului mămularilor care practicau acest vechi meșteșug. Astfel Catagrafia din 1835 înregistra numai la Baia de Aramă, 21 și la Cerneți 25 de mămulari( Vladimir Diculescu, Bresle, negustori și meseriași în Țara Românească, 1830/1848, Editura Academiei, București, 1973, p. 113). 33 .Dacă în medie în Tara Românească reveneau în această perioadă 1,8 sate pe o moară, în județul Mehedinți
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
dosar 3/1874, f.17 și Catalog cit., II, p.67-68); În 1881 funcționa chiar în Tr Severin, pe apa din Ogașul Fântânilor, care delimita spre est incintele Bisericii Maioreasa și Liceul Traian, moara ce aparținea Bisericii Sfintei Treimi din Cerneți (Documente ale municipalității severinene(1874-1900), vol. II, Craiova, 2006, p. 122-123 42.N.Chipurici, M. Măneanu, Catalog de documente privind istoricul orașului Tr Severin, 1833-1944 , Drobeta Tr Severin, 1972, p. 43, 57.;Dinică Ciobotea, Ion Zarzără, Camera de comerț și
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
morile mari Traian din Tr Severin, Sabetay și C.Schwartz de la Bistrița și alte mori importante cu care era recomandabil să se facă afaceri între care moara fraților Nego și moștenitorii, Iacob Graff de la Bistrița, Carol Schwark(Strahaia),Ilariu Bojin(Cerneți), Bălteanu ( Tr Severin), M. Anastasescu (Tr Severin ), Tilică Ioanid(Tâmna și Ilovăț), Pompiliu Băbeanu(Plopi), frații Spulber(Broșteni), Corneliu Rădulescu(Ploștina) ș a. (Tudor Rățoi, Camera de Industrie și Agricultură Mehedinți, Editura Prier, Drobeta Tr Severin, 2000, p.75.) 46
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
PECETE Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului siluetă de lumină pierdută în asfințitul iubirii răsfirată în gânduri de seară iubită cu doruri fierbinți de veghe în șoaptele nespuse se-nalță și cerne rugăminți... aidoma unui suspin valsează printre regrete... pecete pe suflet senin... Blue Mireille, 16.11.2013 Referință Bibliografică: Pecete / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1052, Anul III, 17 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mirela Stancu
PECETE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363134_a_364463]
-
Acasa > Poeme > Antologie > VIN LA VĂMI REZIDUALE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului vin la vămi reziduale unde lumile se cern, unde curg ușor luceferi și pe cerul meu se-aștern. unde toamna se destramă în tăcerile din noi, galbenă ca o maramă, printre umbre, printre ploi. unde timpul cere vamă în culori de catifea, dimineți ca de aramă cad în
VIN LA VĂMI REZIDUALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363175_a_364504]
-
nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Un document privind protejarea și conservarea vestigiilor trecutului nostru, păstrat la Arhivele Naționale Mehedinți, publicate în Cataloagele Arhivelor Mehedinți și alte lucrări de specialitate. Arhivele Naționale Drobeta Turnu-Severin, fond maghis-tratul orașului Cerneți, dosar 7/1831, f. 157, ciorna. 7. 1835 iunie 7 (București).Porunca Departamentului Pricinilor din Lăuntru al Țării Românești către Maghistratul orașului Cerneți, prin care se aprobă măsurile de consolidare a ruinelor Turnului lui Sever, a se face de profesorul
UN DOCUMENT PRIVIND PROTEJAREA VESTIGIILOR TRECUTULUI NOSTRU ÎN MEHEDINŢI. CETATEA MEDIEVALĂ. TURNUL LUI SEVER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363174_a_364503]
-
publicate în Cataloagele Arhivelor Mehedinți și alte lucrări de specialitate. Arhivele Naționale Drobeta Turnu-Severin, fond maghis-tratul orașului Cerneți, dosar 7/1831, f. 157, ciorna. 7. 1835 iunie 7 (București).Porunca Departamentului Pricinilor din Lăuntru al Țării Românești către Maghistratul orașului Cerneți, prin care se aprobă măsurile de consolidare a ruinelor Turnului lui Sever, a se face de profesorul Grigore Pleșoianu. Primit, iunie 11 Nr. 179 Departamentul Pricinilor din Lăuntru Maghistratului orașului Cerneți Văzându-să coprinderea raportului acestui maghistrat cu nr. 187 în privința
UN DOCUMENT PRIVIND PROTEJAREA VESTIGIILOR TRECUTULUI NOSTRU ÎN MEHEDINŢI. CETATEA MEDIEVALĂ. TURNUL LUI SEVER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363174_a_364503]
-
Pricinilor din Lăuntru al Țării Românești către Maghistratul orașului Cerneți, prin care se aprobă măsurile de consolidare a ruinelor Turnului lui Sever, a se face de profesorul Grigore Pleșoianu. Primit, iunie 11 Nr. 179 Departamentul Pricinilor din Lăuntru Maghistratului orașului Cerneți Văzându-să coprinderea raportului acestui maghistrat cu nr. 187 în privința meremetului ce umblă să facă D. Grigore Pleșoianu, profesorul școalei naționale dintr-acel oraș, trupului de zid ce este rămas din turnul Severinului, spre răspuns i se face cunoscut că pomenitul
UN DOCUMENT PRIVIND PROTEJAREA VESTIGIILOR TRECUTULUI NOSTRU ÎN MEHEDINŢI. CETATEA MEDIEVALĂ. TURNUL LUI SEVER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363174_a_364503]
-
existentă în arhivele și bibliotecile mehedințene. Primele mărturii despre un început de propagandă și răspândire a culturii le găsim într-un document din anul 18351 în care ni se vorbește despre un număr de cărți trimise de la București Maghistratului orașului Cerneți, pentru a le vinde locuitorilor și mai ales celor care aveau copii de vârstă școlară. După aproape zece ani, însă, în 1844, putem vorbi de 186 un început de bibliotecă în Mehedinți. În acel an, școala din Cerneți era posesoarea
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
Maghistratului orașului Cerneți, pentru a le vinde locuitorilor și mai ales celor care aveau copii de vârstă școlară. După aproape zece ani, însă, în 1844, putem vorbi de 186 un început de bibliotecă în Mehedinți. În acel an, școala din Cerneți era posesoarea unui număr de 107 volume. 2 O dată cu înființarea, în 1851, a celei dintâi școli primare din Tr Severin, apare aici, prin grija Eforiei Școalelor și a Departamentului Treburilor din Lăuntru, o bibliotecă școlară 3. În anul 1860, Primăria
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
vântului ce vară a-ndepartat Timpul se scurge-n clepsidre eterne, Ciripitul de păsări, acum a-ncetat, Covor de frunze arămii s-așterne Pe aleile din parcul întristat! Toamnă cu sentimente materne Își colorează arămiu, frunzișul bogat, Pomii-ș dezbrăca frunzele, se cerne, Că iarna așteaptă, să intre-n regat. Covor de frunze arămii, se-așterne. Referință Bibliografica: TOAMNĂ / Marilena Dumitrescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1757, Anul V, 23 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marilena Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate
TOAMNA de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368310_a_369639]
-
treacă, Ce va mai fi din tine...și ce, 'eu' Amestecata, simpla feerie..., Îți plâng cu verde de destin furat Dintr-un albastru pur de veșnicie Din ochii tăi- ce mult m-au alintat; Căci înadins privirea-ți blând mă cerne Prin raze deseori de-nchipuiri Și cald nuanțe de senin mi-așterne Pe tot ce pot să văd,din ce respiri Sunt în culoarea mea însingurata (doar tu pătrunzi, tu cu nuanță ta) Mă-ntreb cum poate geana-ți luminată
...SĂ MĂ PĂSTREZI de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368369_a_369698]
-
incriminat; un fel de război total, de anihilare...). Publicul românesc, îndopat cu talk-show-uri, telenovele și concursuri de sorginte occidentală (nu vedeți că începem să nu mai avem cuvinte neaoșe în această lume nebună, ultrainformatizată?...) ar trebui să vadă și să cearnă din viața unui artist ceea ce rămâne valabil și peren pentru istoria culturală a acelui popor, și nu problemele din viața personală. Acestea vin și trec, precum apa: rămân doar pietrele așezate în destinul neamului respectiv, chiar cel legat de culturologia
DIN SCRIERILE VEDETEI TV MARINA ALMĂŞAN: DESPRE COPII ŞI ODRASLE PE PLANETĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368376_a_369705]