4,731 matches
-
să câștige în urma acestui lucru. Și ca exponenți sinceri ai cerințelor populare strigă m: să se deschidă porțile tuturor bastiliilor românești, amnistie pentru antifasciști!” Ziarul Păreri reapare în septembrie 1944, ca tribună de luptă democrată și de apărare a drepturilor cetățenești, autorizat cu nr. 1/1944 de către onor prefectura județului Tutova, proprietar și redactor, M. Negreanu, redacția și administrația în strada Al. Vlahuță nr. 15 Bârlad, cu apariție zilnică până la nr. din 18 noiembrie 1944, când este program at să apară
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ce fuseseră sângeros sugrumate de un regim care, infectat de otrava hitleristo‐ fascistă, adusese dezastrul complet asupra poporului român.” Cu numărul 19, de la 26 septembrie 1944, Păreri se pretinde: „cotidian democrat de luptă antifasci stă și de apărare a drepturilor cetățenești.” - redactor M. Schvartz - Negreanu. Iată cum arăta frontispiciul: Pentru o mai bună edificare a cititorilor asupr a ideologiei ziarului redăm mai jos Strofe la Sărbătoarea Mu ncii, apărute în numărul din 1 mai 1946, pe spațiul articolului de fond: Astăzi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
tăi...” poezie considerată o adevărată marseilleză românească, cum spunea fostul meu coleg C.D. Zeletin. Dar nu‐ i singura poezie a lui G. Tutoveanu care, înscrise decenii de‐a rândul în manualele școlare, au devenit cântece de educație patriot ică și cetățenească 457 a generațiilor... Pentru că, după cei șapte ani de acasă, la Priponești, și încă vreo șase ani de școală primară, tot acolo, unde m‐am deprins cu Ideea că există un poet al locurilor, după încă trei ani de gimnaziu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ale presei ?) apărută cu opintelile cunoscute după al II-lea Război Mondial, în tandem cu informatizarea (calculatorul !) și telefonia fără fir. Probabil, acesta este momentul de cea mai mare glorie al televiziunii care devansează substanțial orice alt mijloc de informare (cetățenească și nu numai !!) contemporan așa cum cartea tipărită sau telefonul au deținut cea mai mare importanță pentru comunicare la vremea lor. Apariția TV.V. (5 decembrie 1990) era expresia cetățeanului ahtiat după sunet, culoare și lumina cunoașterii. Se spunea că cine vrea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
contextul culturii organizaționale și a culturii manageriale proprii, concretizate prin următoarele componente sau obiective de urmărit În Îndeplinirea ei: o cultură a acțiunii bazate pe cunoaștere sistematică si inovatoare (cultură a competenței științifice și tehnologice, competenței organizaționale și a competenței cetățenești); o cultură a Învățării permanente și inovatoare; o cultură de dialog intercultural și interconfesional; o cultură a dezvoltării personale și morale; o cultură a atitudinii proactive și participării; o cultură a dezvoltării personale; o cultură a integrării În diversitate si
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
dragoste a familiei la cea de dreptate a societății. Precum tot ea aduce și programarea sistematică și regulată a muncii. Ea pregătește, astfel, atât cetățenii, cât și profesioniștii. În școala generală, care e baza Întregului Învățământ, pregătirea e teoretică și cetățenească. În cea profesională, inferioară, medie și superioară, accentul a trecut pe meserie și disciplinele teoretice, pe care profesiunea se bazează” . vă pentru cei ce vă blestemă și binecuvântați-i pe cei care vă urăsc!”. Aceasta este cea mai puternică apărare
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
se comportă ca un partid de ocupație, desantat în Basarabia cu o misiune complexă, pe care se grăbesc s-o îndeplinească, încălcând orice reguli, sfidând statul de drept și Constituția în cele mai „tari” puncte ale sale, anume în libertățile cetățenești, dobândite și legiferate, după 1989, și în Moldova. Felul în care au trecut, fără sfială, la demolarea sistemului autonomiei locale și împărțirii teritorial-administrative constituie doar una din dovezile acestui comportament scandalos. Nici una dintre guvernările de până acum în Basarabia nu
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
fi utile părinților elevilor, fie ca o informare orientare, fie ca mijloc de sensibilizare pentru anumite probleme care se discută la lectoratele și consultațiile organizate pentru părinți în școală sau în alte instituții de cultură. Părinții au obligația morală și cetățenească de a cunoaște problemele conlucrării școlii cu familia în procesul educației tinerelor generații. Ei sunt colaboratori activi și să ia tot mai multe inițiative în perfecționarea activităților peri-și extrașcolare. Familia asigură temelia procesului integrării socialprofesionale a tinerilor, urmărindu-i
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
și așa doar unul dintre cei doi candidați a fost ales. Situația ce-a mai paradoxală este la Roma. Consiliul orășenesc al Capitalei a instituit două organisme prin care să fie reprezentați cetățenii de origine străină: consilierii auxiliari și adunarea cetățenească pentru reprezentarea comunităților de străini. Consilierii și reprezentanții acestor două organisme sunt aleși prin vot universal de către cetățenii aparținând comunităților străine de rezidenți noncomunitari de pe teritoriul Capitalei sau care se află în oraș din motive de studiu sau muncă. În
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
analizând-o în mod sumar se reduce la câteva elemente, iar în realitate implică problema neangrenării acestei numeroase comunități în contextul vieții colective. Se observă existența unui acut fenomen de discriminare și de o defectuoasă aplicare și respectare a drepturilor cetățenești, care se manifestă mult prea des sub forma renașterii abordărilor de tip rasist. Nu este o problemă minoră. Trebuie să conștientizăm acest lucru: dacă Italia va eșua astăzi în încercarea de a integra comunitatea românească, care este ce-a mai
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
denunțurilor. Justificarea lui este grăitoare pentru orbirea și lașitatea comune, de altfel, tuturor funcționarilor din sistem: "Nu eu condamnam! Și nici ancheta n-o conduceam eu! Eu semnalam doar bănuielile [...]. Eu nu făceam decât să-mi îndeplinesc o simplă datorie cetățenească"380. Zbuciumul reflectat în coșmarul său nu este un semn al trezirii conștiinței, ci este doar frica de judecată a acestui "om mic", nimic altceva decât un instrument tipic al regimului represiv. Romanul Primul cerc aduce în această discuție numeroase
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de umanitate caracteristic iudeilor, care tindeau să absolutizeze diferențele etnico-culturale față de celelalte popoare. Universalitatea Bisericii pretindea poporului creștin o redimensionare a istoriei, trecând de la imitarea istoriei separate (poporul biblic), la uniformizarea obiceiurilor și a tradițiilor locale, respectând legile și îndatoririle cetățenești, întrucât creștinii trebuiau să fie sprijinul lumii (cap. 6). Așa cum trupul furniza sufletului mijloacele necesare manifestării sale, în totalitatea sa, și lumea, prin realitățile sale (ordinea și legile), oferea creștinilor posibilitatea să-și exprime natura prin alegerea valorilor conținute într-
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Echipa I a Agenturii Grupei a III-a Acțiuni Sociale își desfășura acțiunile prin mai multe subechipe, care urmăreau activitatea diferitelor partide, mișcări și organizații politice: a. partidele și organizațiile extremei drepte: Partidul Totul pentru Țară, Svastica de Foc, Blocul Cetățenesc, Blocul Generației de la ’22, Asociația „Generația Mișcării Studențești”, Partidul Muncitoresc Creștin, Frontul Național Român, Frăția Română, Asociația „Prietenii Legiunii”, Frățiile de Cruce, Uniunea Studenților Creștini din România, Corpul Studențesc Legionar; b. partidele și organizațiile de dreapta: Partidul Național Creștin, Frontul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
revoluție tot atît de profundă ca și cea care a dat naștere regimului precedent. Nu este suficient să instaurezi instituții democratice pentru a instaura și democrația. Trebuie să se treacă de la o cultură a pasivității, a supunerii, la o cultură cetățenească. Nu este suficient să proclami voința de a stabili o economie de piață sau de a pune în vînzare patrimoniul Statului pentru ca o "mînă invizibilă" să introducă economia de piață. Sarcina pare chiar mai grea atunci cînd se pune problema
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
cînd exilat. Instaurarea democrației occidentale poate fi ușor concepută: sînt suficiente alegerile libere și legi constituționale adecvate. Mai greu este s-o faci să funcționeze: este imposibil fără un sistem de valori, de mentalități și atitudini care se numește cultură cetățenească. Introducerea unei economii de piață este, din punct de vedere tehnic, mai dificilă și se supune unor condiții economice necesare, dar nu și suficiente pentru că aceasta impune precondiții de ordin cultural, de modificare a valorilor, mentalităților și atitudinilor, atît la
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
9. privilegii, imunități și verificarea puterilor deputaților; 10. organizarea Curții de Justiție; 11. Oficiul pentru Armonizarea Pieței Interne; 12. cooperarea administrativă și judiciară în materie civilă. XVII. Drepturi civile, justitie si afaceri interne LIBE378 Competențele comisiei sunt: 1. protecția drepturilor cetățenești, ale omului și ale drepturilor fundamentale pe teritoriul Uniunii Europene, inclusiv protecția minorităților, conform prevederilor Tratatelor și ale Cartei Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene; 2. măsurile care trebuie adoptate în vederea combaterii oricărei forme de discriminare, altele decât cele de gen
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Reluările în întregime ori pe felii sunt alte plăceri nu numai ale cercetăt orul ui în documente istorice... O carte de interes maxim, cu mult e în vățături, o carte de reflecții adânci dar și cu avertismente. Scrise din durere cetățenească, rândurile căr ții de față au și multe note de optimism... Gheorghe Giurcă Colegiul național „Ștefan cel Mare” din Suceava - o carte de întins interes - După câteva seri de lectură făcute cu interes și plăcere, pun alături pe noptieră o
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cu mine amintirea unui moment care mă dezavantajează, dar fiindcă suntem în zona amintirilor, nu poate fi ignorat. Se sărbătorea în 1958 un eveniment legat de Cuba lui Fidel Castro. Am fost solicitați, el să vorbească la o adun are cetățenească din orașul Bârlad despre Cuba geografică, eu desp re C astro - omul, revoluționarul. Manifestarea s-a organizat în grabă, iar coordonatorii, cel puțin pe mine, m au anunțat în ultima clipă. În sala cu participanți, Vasile Cârcotă a făcut o
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
copiilor” (MG, XLVII, col 351) și încheind cu „Artă mai mare ca educația nu există.” (MG, LVIII, col. 584). În același spirit, părintele N. Balcă consideră educația religioasă ca fiind „inima oricărei pedagogii, condiția esențială a celei mai bune educații cetățenești”. Aceste cuvinte se constituie în motto-ul unor aprecieri asupra lucrării Doamnei Mihaela Bobârcă, Metode de educație în opera Fericitului Augustin și actualitatea lor, lucrare ce se înscrie în acest complex proces al educației și care răspunde unor necesități actuale
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
au obiectat în fața comisiei împotriva cererii președintelui au fost puțini la număr. Principala excepție era Laszlo Hamos, de la Comitetul pentru Drepturile Omului din România. În lunga lui pledoarie, acesta a insistat asupra eforturilor susținute ale Bucureștiului de a suprima drepturile cetățenești, drepturile omului și dezvoltarea culturală a ungurilor din România. În plus, comisia a primit cîteva scrisori care se opuneau derogării de la condiția emigrării, cîteva dintre ele fiind din partea AFL-CIO, a Confederației Ungaro-Americane și a Asociației Naționale a Americanilor de Origine
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
obiectivele prioritare privind drepturile omului, primul dintre ele fiind neacordarea nici unui ajutor guvernelor care se făceau vinovate de încălcarea drepturilor omului, în afară de cazul în care existau "circumstanțe excepționale". Washingtonul voia să acționeze la scară globală, pentru a reduce încălcările drepturilor cetățenești, politice, economice și sociale pe care le comiteau diferite guverne. Și, în sfîrșit, America avea să recompenseze țările care făceau progrese în privința respectării drepturilor omului, prin programe de ajutorare mai generoase 1929. Punctul slab al acestei politici era inconsecvența. Vance
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
adjunct de stat pentru Drepturile Omului, pentru a participa la prima masă rotundă româno-americană, pe tema drepturilor omului. Echipa românească era condusă de Gheorghiu, președintele Academiei de Științe Sociale și Politice. Cele două grupuri au dezbătut probleme legate de drepturile cetățenești și umane. În articolul "Agerpres" se menționa că discuțiile au început într-o "atmosferă de înțelegere reciprocă și considerație, care a prilejuit un schimb sincer de opinii"2047. În jargonul comunist, aceasta însemna că au fost ceva neînțelegeri, dar nu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lui Reagan, întrucît "Clauza națiunii celei mai favorizate" afectase decizia României de a-și anula taxa pentru învățămînt. Pe de altă parte, Fascell se îndoia de sinceritatea angajării României în slujba drepturilor omului. "Încălcarea continuă și insuficienta protejare a drepturilor cetățenești, politice, religioase și etnice (de către București), drepturi stabilite prin Documentul Final de la Helsinki, constituie o piedică tristă în calea emigrării". Creșterea indicativilor emigrării nu era suficientă pentru a da o imagine reală a acestei probleme. "De fapt, în spatele fiecăreia dintre
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
decembrie ca fiind Ziua Drepturilor Omului, în 1985, Reagan pomenea pentru prima dată de România în cuvîntul său de deschidere. El observa că în estul Europei, milioane de oameni își păstrau, încă, speranța și aspirația către libertățile religioase și drepturile cetățenești, în ciuda atîtor ani de persecuții. "în România, persecutarea religioasă include și distrugerea bibliilor"2342. Reagan știa că eforturile Administrației în direcția reînnoirii Clauzei pentru România aveau să se lovească de opoziția crescîndă a Congresului, dacă Bucureștiul nu renunța la practicile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
disidenți s-a constituit în Mișcarea Democratică Română. Obiectivele acesteia erau asemănătoare cu cele ale vechiului Partid Liberal și vizau democrația parlamentară și o economie mixtă. În 1986, cîteva persoane au înființat Grupul Tineretului Național-Țărănist, care dorea garantarea unor libertăți cetățenești 2365. Deși aceste grupuri nu aveau mulți membri și nu se bucurau de influență politică, fiind organizații ilegale, ofereau Occidentului dovezi suplimentare care certificau represiunile din România. Și din partea Moscovei veneau apeluri pentru o mai mare libertate politică și socială
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]