1,453 matches
-
Grădinari, la acestea adăugându-se Zona Industrială. Orașul are ca suburbii câteva localități care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate încă așezări rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezintă ca așezări urbane: Dancu, Tomești, Ciurea și Lunca Cetățuii. Tendința urbană este de extindere a Iașilor, aceste localități fiind incluse în oraș (Zona Metropolitană), alături de alte localități: Păun, Bârnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului și Breazu. În urma exploziei fenomenului construcțiilor din ultimul deceniu, unele dintre aceste localități sunt astăzi practic
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
văii Bahluiului și a afluenților acestuia, ca și forma unor interfluvii situate de o parte și de alta a văii, a rezultat în urma a numeroase modificări ale cursului răului și de retragerea continuă a versanților. Platourile structurale Sângeap-Sticlăria, Berezlogi, Stânca, Cetățuia, Holm, culmile interfluviale, crestele și abrupturile cuestiforme ale văilor afluente râului Bahlui sunt opera modelării exclusive a proceselor de versant. De-a lungul timpului, rolul lor a fost amplificat, ori atenuat, datorită condițiilor climatice variate, calde în neogen, cu alternanțe
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
platou structural, la aproximativ 520 m, în Dealul Șanțuri, Dealul Cociorvei, Dealul Bejenarilor. Aceste suprafețe structurale prezintă în substrat pietrișuri și nisipuri în care apar câteva văi estompate. Pe marginile platourilor se dezvoltă văi cu aspect torențial (valea Stânei, Rotăriei, Cetățuia, afluenți pe dreapta ai râului Bahlui). Platforma Sângeap este situată între platoul Berezlogi la vest și Dealul Basaraba la sud est. Are o suprafață mare, cu o lungime decirca 6 km și o lățime de 2-3 km . Este cel mai
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
lățime de 2-3 km . Este cel mai reprezentativ platou structural din regiunea aflată în studiu și apare ca o adevărată câmpie tabulară suspendată la peste 400 m altitudine. Pe alocuri apar mici forme monticulare, mai ales în partea nordică (Dealul . Cetățuia, 520 m). Depozitele dure de gresie și calcare oolitice cu o grosime de circa 12 m situate la partea superioară a acestui platou, aparțin microruditelor de Dealul Mare, de vârstă basarabiană. Aceste strate prezintă o aplecare spre sud-est de aproximativ
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pe direcția înclinării stratelor, sunt caracterizate printr-o pronunțată asimetrie a profilului transversal și însoțite de versanți-cuestă. Din categoria văilor subsecvente flancate de un versant de cuestă fac parte valea pârului Buhalnița (în amonte de satul cu același nume), Sărata-Cotnari, Cetățuia, Bahluiul, în zona de obârșie . De remarcat că în afara masivelor deluroase cu platouri structurale (Dealul Mare-Hârlău și Culmea Holmului), cuestele nu mai au aspecte tipice, cu întreaga suită de elemente morfologice. În cadrul văilor de origine fluviatilă din estul depresiunii de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
plasticitatea argilelor și marnelor umede, constituie una din condițiile principale ale degradărilor și în special ale alunecărilor de teren . Astfel, cele mai numeroase alternații de strate argiloase, marnoase, nisipoase se întâlnesc pe versanții estici ai Dealului Mare-Hârlău în punctele Pârcovaci, Cetățuia, Zagavia, Scobinți, Poiana Mărului, Cotnari și pe versanții vestici ai Culmii Holmului în amonte de Hârlău. Apariția și dezvoltarea degradărilor de teren sunt de asemenea strâns legate de morfologia reliefului reprezentată prin valoarea înclinării versanților și lungimii acestora prin energia
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
din Dealul Mare (între pintenii Dealul Bourașu și Dealul Piciorul Bârsanului), drenează o suprafață mare din “Coasta estică” și formează împreună cu pârâul Bariș (cu izvorul în estul Dealului Tudora) un afluent important ca debit, al râului Bahlui, pe dreapta. Valea Cetățuia, Prezintă un curs permanent, de la circa 400 m altitudine, curgând printr o masivă zonă împădurită. Se varsă în Bahlui, în punctul Vama cu Tablă, la altitudinea de 190 m. își adună apele din zona platourilor structurale BerezlogiCetate (înclinate spre sud-est
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
calcarului-grezos, precum și în intercalațiile de nisipuri de platourile sculpturale unde se acumulează importante rezerve de ape subterane libere, de bună calitate utilizate prin captări (circa 5 l/s), din aceste strate acvifere alimentându-se afluenții Bahuiului de pe partea dreaptă (Pietrăriei, Cetățuia, Tisa, Pârcovaci, Buhalnița, Buhălnicioara etc.). Partea înaltă a Dealului Mare-Hârlău este acoperită cu masive de făgete pure dezvoltate pe soluri brune argiloiluviale pseudo gleizate, brune eumezobazice tipice și pseudorendzine tipice. Pădurile de amestec, în care fagul este dominant apar pe
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pe care alunecările de teren sunt fixate de pădure. Văile secundare de tip subsecvent prezintă o orientare perpendicular pe direcția înclinării stratelor și sunt caracterizate printr-o pronunțată asimetrie a profilului transversal, însoțite de versanți cuestă, precum valea Pietrăriei, valea Cetățuia, valea Tisa, valea Rotăriei, valea Lacurilor, etc. Albia minoră a râului Bahlui este bine conturată chiar de la obârșia văii, iar albia majoră este neînsemnată în amonte de Pârcovaci. De la Pârcovaci la Hârlău, albia majoră formează două terase de luncă de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
unor monumente de o rară valoare artistică: Trei Ierarhi și Golia. Dintre edificiile construite În a doua jumătate a secolului al XVII-lea și prima parte a secolului al XVIII-lea, numai unele dintre ele constituie monumente cu valoare artistică: Cetățuia, bisericile Sf. Gheorghe și Sfinții Teodori (1761). Mănăstirea Galata „Îți bucură inima să o vezi, atât de luminoasă. De acolo privirea se Întinde asupra curții și asupra lacului heleșteu, toate mănăstirile, precum și orașul se află sub ochii noștri”. (Paul din
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Cantemir Elena, Ignea Marieana () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93557]
-
de observație a incendiilor care izbucneau În oraș și se dădea alarma În caz de pericol, trăgându-se clopotul cel mare. Mănăstirea a avut de suferit de pe urma incendiilor și a cutremurelor și a fost resturată de mai multe ori. Mănăstirea Cetățuia „Cetățuia pare o santinelă și un simbol al liniștii și al Îndeletnicirii cu cele sufletești, cărora se Închină orașul pitoresc.” (Gala Galaction) Situată pe dealul Cetățuia, Mănăstirea a fost construită Începând cu anul 1669, sub Îndrumarea domnitorului Gheorghe Duca. Biserica
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Cantemir Elena, Ignea Marieana () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93557]
-
observație a incendiilor care izbucneau În oraș și se dădea alarma În caz de pericol, trăgându-se clopotul cel mare. Mănăstirea a avut de suferit de pe urma incendiilor și a cutremurelor și a fost resturată de mai multe ori. Mănăstirea Cetățuia „Cetățuia pare o santinelă și un simbol al liniștii și al Îndeletnicirii cu cele sufletești, cărora se Închină orașul pitoresc.” (Gala Galaction) Situată pe dealul Cetățuia, Mănăstirea a fost construită Începând cu anul 1669, sub Îndrumarea domnitorului Gheorghe Duca. Biserica se
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Cantemir Elena, Ignea Marieana () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93557]
-
de pe urma incendiilor și a cutremurelor și a fost resturată de mai multe ori. Mănăstirea Cetățuia „Cetățuia pare o santinelă și un simbol al liniștii și al Îndeletnicirii cu cele sufletești, cărora se Închină orașul pitoresc.” (Gala Galaction) Situată pe dealul Cetățuia, Mănăstirea a fost construită Începând cu anul 1669, sub Îndrumarea domnitorului Gheorghe Duca. Biserica se află În mijlocul incintei. Ea se aseamănă cu biserica Trei Ierarhi, dar nu are decorații exterioare. Stilul este tot cel modovenesc. La intrare, deasupra ușii principale
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Cantemir Elena, Ignea Marieana () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93557]
-
JOCUL DIDACTIC ÎN PREDAREA ISTORIEI Inst. PÎnzaru Ana Maria PÎnzaru Școala cu clasele I-VIII “Lunca Cetățuii”-Iași Datorită faptului că istoria reflectă fenomene sociale ireversibile care nu pot fi simulate, modelate sau reproduse ci numai evocate, o mare importanță are reprezentarea lor plastică ori cu mijloace auxiliare-jocuri didactice. Folosirea jocului didactic În procesul de Învățare, face
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by PÎnzaru Ana Maria () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93561]
-
într-o arie mai largă de cultură ce se întindea din Depresiunea Brașovului până în sudul Ucrainei. Așezările umane se grupau în puncte de confluență pe locurile defrișate, în puncte dominante cu posibilități de apărare naturală. Oamenii din epoca neolitică preferau “cetățuile” naturale cum sânt: Dealul Cătălina, de lângă Cotnari, cetățuia de la Cucuteni Băiceni, movila Grădiște de la Bădeni, dar și popinele de luncă, ca cea de la Chiperești. În epoca bronzului, așezările se reduc ca număr, mutându-se în zonele deschise din silvostepă. În
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
se întindea din Depresiunea Brașovului până în sudul Ucrainei. Așezările umane se grupau în puncte de confluență pe locurile defrișate, în puncte dominante cu posibilități de apărare naturală. Oamenii din epoca neolitică preferau “cetățuile” naturale cum sânt: Dealul Cătălina, de lângă Cotnari, cetățuia de la Cucuteni Băiceni, movila Grădiște de la Bădeni, dar și popinele de luncă, ca cea de la Chiperești. În epoca bronzului, așezările se reduc ca număr, mutându-se în zonele deschise din silvostepă. În epoca fierului, aria de locuire cea mai intensă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Românii, reprezentând pentru țara noastră ceea ce este Cracovia pentru Polonia sau Sankt Petersburg pentru Rusia. Din punct de vedere geografic, municipiul Iași este localizat la contactul dintre Câmpia Moldovei și Podișul Central Moldovenesc fiind așezat pe următoarele șapte coline: Galata, Cetățuia, Bucium, Șorogari, Tătărași, Copou, Păcurari. Iașiul este amplasat la intersecția unor drumuri comerciale importante ce treceau prin Moldova venind dinspre Polonia, Ungaria, Rusia și Constantinopol. Economie Meșteșugurile sunt menționate în județul Iași încă din secolul al XV-lea, fiind amintite
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
urmă cu plantații forestiere pentru combaterea eroziunii solului și stabilizarea versanților alunecători (H.G. nr. 786/30.12.1993). 1. Pădurea Ciric (mal stâng și drept), situată la est de municipiul Iași; teren intravilan și extravilan: 252,2 ha 2. Pădurile Cetățuia, Socola, Căprița I, Căprița II, Bucium, situate la sud-sud vest de municipiul Iași; teren extravilan: 237,4 ha 3. Pădurea Brândușa-Țicău-Cârlig, situată la est- nord est de municipiul Iași; teren extravilan: 219,9 ha 4. Pădurea Galata I și II
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de 388 ani, proprietatea Ichim (la marginea drumului), satul Hlincea, comuna Ciurea 1 exemplar de 360 ani, proprietatea Balif, satul Hlincea, comuna Ciurea 1 exemplar de 350 ani, Schitul lui Tărâță, comuna Bârnova 2 exemplare de 350 ani, proprietatea Cortez, Cetățuia, comuna Ciurea 2 exemplare de 340 ani, proprietatea Panait, comuna Bârnova 47 exemplare de 300 ani, la Trei Iazuri, comuna Butea 1 exemplar de 300 ani, satul Hoisești, comuna Dumești 1 exemplar de 300 ani, proprietatea Ciocoi, satul Vlădiceni, comuna
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
ani, proprietatea Danilov-Cetățuia, comuna Ciurea 16 exemplare de 200 ani, satul Rediu Tătar, comuna Rediu 4 exemplare de 200 ani, comuna Grajduri, Ocolul silvic Grajduri 1 exemplar de 200 ani, comuna Trifești, lângă Primărie 1 exemplar de 200 ani, via Cetățuia, comuna Ciurea 1 exemplar de 200 ani, Cantonul silvic Gheorghițoaia, comuna Mădârjac 1 exemplar de 200 ani, Cantonul silvic Berescu-Priseci, comuna Dumești 1 exemplar de 200 ani, satul Cercu, comuna Bârnova 1 exemplar de 100 ani, biserica din Medeleni, comuna
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
copaie, laie, lețcaie/lăscaie, zoaie (< bg., ucr.), turcești capuchehaie, ceacâie, odaie, grecești lămâie, tămâie, tigaie. Se includ aici și creațiile pe teren românesc cu sufixul diminutival -uĭe, creații restrânse numeric și ca distribuție etimologică (sufixul apare la formații vechi: cărăruie, cetățuie, ferestruie). Imprumuturile culte sunt foarte rare. O situație specială are statuie, care înlocuiește mai vechiul statuă - statue 23. Integrate parțial acestui tipar sunt și câteva neologisme franțuzești: alee - alei, diaree - diarei, epopee - epopei, melopee - melopei, idee - idei etc. Chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
pentru struguri de masă cum sunt: Coarnă neagră selecționată (1969), Muscat timpuriu de București (1969), Roz românesc (1969) de către Gh. Constantinescu și Elena Negreanu, Select (1970), Triumf (1970), Chasselas de Băneasa (1978) de către V. Dvornic, Victoria (1978), de către Victoria Lepădatu, Cetățuia, Timpuriu de Cluj (1978) de către Șt. Oprea și Greaca (1979) de către Gr. Gorodea. Pentru struguri de vin au fost create soiurile Șarba (1972), Băbească gri (1975), Codană (1975) și Crâmpoșie selecționată (1972) de către Popescu și colaboratorii. Pentru stabilirea arealelor viticole
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Lupu”, la Trei Ierarhi și Sf. Nicolae Domnesc, la așezămintele Sf. Spiridon, pelerinaj la mormântul lui Mihail Kogălniceanu și dezvelirea statuii acestuia în fața Universității, deschiderea festivă a cursurilor pentru anul universitar 1911/1912. Festivitățile se încheie cu o vizită la Cetățuia, unde se pune piatră fundamentală a noilor construcții de acolo, proiectate de arhitectul N.Ghika-Budesti și unde „aviatorul român Vlaicu, cu aparatul inventat de dânsul, vine înspre Cetățuia, face mai multe ocoluri în jurul ei și coborându-se din ce in ce mai jos și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
pentru anul universitar 1911/1912. Festivitățile se încheie cu o vizită la Cetățuia, unde se pune piatră fundamentală a noilor construcții de acolo, proiectate de arhitectul N.Ghika-Budesti și unde „aviatorul român Vlaicu, cu aparatul inventat de dânsul, vine înspre Cetățuia, face mai multe ocoluri în jurul ei și coborându-se din ce in ce mai jos și primind multe aplauze...”{\cîte 53}. Aceeași Fany Saraga, vegheata din umbră de soțul său Elias, editează încă două medalii - una ce consemnează împlinirea unei jumătăți de veac de la
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
mucenici uciși de tătari la Cernicov, ale Sfântului Mucenic Adam Chisi, ale Sfântului Arsenie din insula Corfu. Cât a trăit părintele Teofan, toți vasluienii aveau numele lui pe buze și acolo își duceau sufletele împovărate, la sfântul altar de la mănăstirea Cetățuia din Iași, unde le dădea mare ajutor, părticele, pumni în cap, de drag, numai de drag. Examene grele, boli, suferințe în iubire, rele de tot felul. Toate aveau o rezolvare dacă ajungeai la părintele Teofan. Dar de trei ani părintele
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]