800 matches
-
l-a iordănit Numele i-a pus İisus Hristos Domnul cerului Și-al pămîntului Și-al nostru al tuturor Și de-acum pînă-n vecie Mila Domnului vă fie. ” -// Trei crai de la răsărit Cu steau au călătorit. Și-au mers după cum cetim PÎnă la İerusalim. Acolo cînd au ajuns Lor steaua li s-a ascuns Lor ce le-a fost de Întrebat De nașterea de-mpărat. Unde s-a născut curînd Un crai mare bun și sfînt. După dînsul am plecat İară
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Dar cartea îți aduce și oarecare mângâiere. Eu, să nu fi știut a citi, de mult aș fi înnebunit, câte am avut pe capul meu." (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (b) "Cum veni seara, se duse, își luă cărți de cetit, două țepușe, arcul și tolba cu săgețile. Își alese un loc de pândă într-un colț pe lângă pom, bătu țepușele în pământ și se puse între ele, așa cum să-i vină unul dinainte și altul la spate ca, dacă îi
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de sat. De împărat! Trei pași la stânga linișor Și alți trei pași la dreapta lor; Se prind de mâini și se desprind, S-adună cerc și iar se-ntind Și bat pământul tropotind În tact ușor. Și popi, șirag, cădelnițând, Ceteau ectenii de comând - Și clopote, și plâns și vai Și-oștenii-n șir, și pas de cai Și sfetnici și feciori de crai Și nat de rând. Și clopotele-n limba lor Plângeau cu glas tânguitor; Și-adînc din bubuitul frânt Al bulgărilor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de adolescent cu proiecte de metafizică neefectuate, copilăria plină de emoții nemijlocite: O! Vreme-n care nu citeam! Când mă suiam, uimit, în tren Și când în veșnicul refren Atâtea gânduri depănam! Azi, trenul pare monoton:Ne temem de întîrzieri, Cetim gazetele de ieri, - Ne facem somnul în vagon! La geam cu capul gol în vânt, Știam că sunt de mult pe drum, Și nu știam, cum știu acum, La care kilometru sânt O! Vremea când pe scări, vegheam Cu gândul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
apărut în ultimul deceniu, turburat de război, o clasificare a lor însă este acum prematură. Capitolul XXIX ALTE ORIENTĂRI PAUL ZARIFOPOL Paul Zarifopol e un critic sceptic, cu neîncredere în viabilitatea capodoperelor universale și cu oroare de clasicitate: "...cîți oameni cetesc, observîndu-se onest, dialogurile lui Platon, Iliada, pe Tit-Liviu, tragediile lui Racine, dramele istorice ale lui Shakespeare, tragediile lui Corneille?" Gustul îi lipsește și pașii săi sunt nesiguri nu numai în literatura română, de care dealtfel aproape nu se ocupă, dar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în 1888 își ia bacalaureatul. În ultimele două clase activa în mișcarea socialistă, răspândind material propagandistic și conferențiind la clubul ieșean al socialiștilor. O caracteristică primordială a naturii lui I. este precocitatea. Spunând mai târziu că „n-a învățat a ceti și scrie”, acestea fiind „lucruri care i-au venit de la sine”, el mărturisea că la șase ani citise în original pe Champfleury, Amédée Pichot, Émile Souvestre, parcursese letopisețele editate de Mihail Kogălniceanu, adăugând: „Știam pe de rost fabulele din Florian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
generație a Văcăreștilor este deja instalată În literatură. Vaietul bunicului Întemeietor nu se mai aude În poemele, sofisticate ale nepotului obosit de prea multă știință. Iancu n-are Îndoieli asupra limbajului. N-are Îndoieli nici asupra posibilităților lui de a ceti firea: „Orice glas mie-mi vorbește, Orice ton eu Înțeleg.” A dispărut, În consecință, din poeme ezitarea lui Ienăchiță și neștiința aceea jumătate adevărată, jumătate jucată din poeziile lui Alecu. Iancu vede și aude totul, Încrederea lui În simțurile care
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
1969), Teama de oglinzi (1971), Vânătoarea de seară (1975), Murind pentru prima oară (1980), Cu inima în palmă (1981), Poeme pentru mama (1984) - este însoțită la M. de o alta parodică - Dracul verde (1972), Parodii de la „a” la „z” (1975), Cetiți-le ziua (1976), La munte și la mare... (1980). Romanul Patima (1972), care împreună cu altul, intitulat Umbra, alcătuiesc ciclul Semnul șarpelui (1974), se așază în linia romanescă inaugurată de Ioan Slavici. Câteva cărți de amintiri, în care umorul se asociază
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
Șoapte, București, 1970; Memoria pergamentelor, București, 1971; Teama de oglinzi, București, 1971; Dracul verde, Iași, 1972; Patima, București, 1972; Țară de dor, București, 1973; Semnul șarpelui, București, 1974; Parodii de la „a” la „z”, Cluj-Napoca, 1975; Vânătoarea de seară, București, 1975; Cetiți-le ziua, București, 1976; Întâmplări cu scriitori, I-II, București, 1979-1982; La munte și la mare..., București, 1980; Murind pentru prima oară, București, 1980; Avram Iancu, București, 1981; Cu inima în palmă, București, 1981; Poeme pentru mama, București, 1984; Secretul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
Manolescu, „Patima”, RL, 1972,40; Dimisianu, Valori, 109-112; Felea, Secțiuni, 192-193; Ciobanu, Critica, 141-144; Ungheanu, Arhipelag, 210-211; Ardeleanu, Opinii, 117-119; Eugen Barbu, „Vânătoarea de seară”, LCF, 1976, 11; Gheorghe Pituț, Mircea Micu și edenul copilăriei, VR, 1976, 8; M.N. Rusu, „Cetiți-le ziua”, VST, 1976, 39; Mircea Ivănescu, „Citiți-le ziua”. Seriozitatea jocului, T, 1977, 3; Felea, Aspecte, I, 88-91; Raicu, Practica scrisului, 274-276; Iorgulescu, Scriitori, 102-104; Poantă, Radiografii, I, 105-107; Alboiu, Un poet, 171-172; Sângeorzan, Conversații, 256-262; Cândroveanu, Poeți, 113-119
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
civilizației" pentru masa cea mare a poporului român. Unui țăran care îl întreabă dacă n-ar fi bine să-și dea copiii pe la învățături, îi răspunde: "Să-i dați la dascălul din sat să-i învețe limba lor, ca să poată ceti cărțile cele bune care-i învață cum să cinstească pre Dumnezeu, pre părinți și pre mai marii lor ă astea le spunea la 1849!...î, cum să-și împlinească datoriile către cârmuirea care se îngrijește pentru binele lor ă idem
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
drepturi municipale, și de drepturi civile, și de drepturi politice, și de sufragiul universal. Veveriță (lui Gheorghe): Ce-i sufragiu cela, mă Gheorghi? Cheorghe: Sofragiu, cumătri, ca la boieri ă ca și Nae Ipingescu în "O noapte furtunoasă"î. Răzvrătescu (cetind): Dar, în fine, a unsprezecea oră a sunat pentru voi! Cel proletar va scăpa de proletariat! Cel mic se va face mare și viceversa, cel mare se va face mic! Cel slab va fi putinte și cel putinte neputinte! ă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
definitiv! - e limba unui popor republican, zice Barnuțiu. "Galuscus (Deschide jurnalul și se adâncește în ce-tire): Ce stil! Ce expresiuni energice! Ce logică invincibile! Admirabil ziar! Admirabil redaptor! Cine-i subsemnat? (caută la sfârșitul foaiei) Clevetici! îl gâcisem de la început. (Cetește din ziar, apoi:) ă...î Sublim! Iaca accente patriotice!..." Iată pe Galuscus democrat - "Ultra-demagog" - ca și Răzvrătescu. Galuscus, Răzvrătescu, Clevetici au aceeași atitudine din punct de vedere politic și social. Și atunci e curios ca Galuscus să zică despre Răzvrătescu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Vadul Moților 14. Meteș 29. Vidra 15. Mogoș Comune parțial în zona montană - 7 1. Blandiana - cu 4 sate componente: Acmariu, Ibru, Poieni, Răcătău 2. Cricău - cu 2 sate componente: Craiva, Tibru 3. Galda de Jos - cu 7 sate componente: Cetea, Galda de Sus, Zăgriș, Lupșeni, Măgura, Poiana Galdei, Răicani 4. Ighiu - cu 2 sate componente: Ighiel, Țelna 5. Pianu - cu 3 sate componente: Plaiuri, Purcăreți, Strungari 6. Stremț - cu 3 sate componente: Fața Pietrii, Geoagiu de Sus, Geomal 7. Vințu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160498_a_161827]
-
Vadul Moților 14. Meteș 29. Vidra 15. Mogoș Comune parțial în zona montană - 7 1. Blandiana - cu 4 sate componente: Acmariu, Ibru, Poieni, Răcătău 2. Cricău - cu 2 sate componente: Craiva, Tibru 3. Galda de Jos - cu 7 sate componente: Cetea, Galda de Sus, Zăgriș, Lupșeni, Măgura, Poiana Galdei, Răicani 4. Ighiu - cu 2 sate componente: Ighiel, Țelna 5. Pianu - cu 3 sate componente: Plaiuri, Purcăreți, Strungari 6. Stremț - cu 3 sate componente: Fața Pietrii, Geoagiu de Sus, Geomal 7. Vințu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160510_a_161839]
-
Vadu Moților 14. Meteș 29. Vidra 15. Mogoș Comune parțial în zona montană - 7 1. Blandiana - cu 4 sate componente: Acmariu, Ibru, Poieni, Răcătău 2. Cricău - cu 2 sate componente: Craiva, Tibru 3. Galda de Jos - cu 7 sate componente: Cetea, Galda de Sus, Zăgriș, Lupșeni, Măgura, Poiana Galdei, Răicani 4. Ighiu - cu 2 sate componente: Ighiel, Țelna 5. Pianu - cu 3 sate componente: Plaiuri, Purcăreți, Strungari 6. Stremț- cu 3 sate componente: Fața Pietrii, Geoagiu de Sus, Geomal 7. Vințu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172665_a_173994]
-
Vadu Moților 14. Meteș 29. Vidra 15. Mogoș Comune parțial în zona montană - 7 1. Blandiana - cu 4 sate componente: Acmariu, Ibru, Poieni, Răcătău 2. Cricău - cu 2 sate componente: Craiva, Tibru 3. Galda de Jos - cu 7 sate componente: Cetea, Galda de Sus, Zăgriș, Lupșeni, Măgura, Poiana Galdei, Răicani 4. Ighiu - cu 2 sate componente: Ighiel, Țelna 5. Pianu - cu 3 sate componente: Plaiuri, Purcăreți, Strungari 6. Stremț- cu 3 sate componente: Fața Pietrii, Geoagiu de Sus, Geomal 7. Vințu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172668_a_173997]
-
unei edituri naționale sau în analiza activității Societății Scriitorilor Români. În cadrul rubricilor „Cartea” și „Cronică literară” sunt grupate numeroase recenzii, sub semnătură lui Ioan I. Cantacuzino (la Bal mascat de Ionel Teodoreanu, Calea Victoriei de Cezar Petrescu, Crăișorul de Liviu Rebreanu, Cetiți-le noaptea de Ion Minulescu, Joc secund de Ion Barbu, Isabel și apele diavolului de Mircea Eliade) și cea a lui Grigore Tăușan (la Oraș patriarhal de Cezar Petrescu, Locul unde nu s-a întâmplat nimic de Mihail Sadoveanu). A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290569_a_291898]
-
mușchilor Era viguros? Umbla bine și mult? Obosea repede la mers? Obosea repede la muncă? Era îndemânatic la lucru? Era îndemânatică în gospodăria sa? Știa să danseze, știa să înoate? * Vorbirea Vorbea repede? Vorbea distinct? Vorbea bine? Era vorbăreț? Știa ceti? Scria a scrie? Știa să calculeze? Cânta? Avea voce pentru cânt? A învățat cântul? Îi plăcea să cânte? Cunoștea vreun instrument muzical? * Memoria Avea bună memorie? Își aducea aminte ușor fizionomiile? Ținea minte ușor numele oamenilor? Ținea minte ușor ariile
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Pre menre a vrut gice mari cuvente (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 133) Grăi-va limba mea cuventele tale (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 194) Și pohtiră pohtă în pustinie și ispitiră Dumnedzău fără de apă (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 177) că a ceti și a nu înțelege iaste a vântura vântul sau a fiiarbe apa (M. Costin, Viiața lumii, 162) Ea tușea necontenit, o tuse seacă (Bolintineanu, Elena, [1861]: 455) Era un dans pe care-l dansam la club (Pro TV, 3.01
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
să-mi mulțumească./ Și pă min-m-or pus/ La mijloc de câmp/ La cap de voini,/ Ploile m-or ploaie,/ Cetina să-mi moaie,/ Vântu’ să mă bată,/ Cetina să-mi cadă./ Și eu mi-auzeam/ Cocoșii cântând/ Preotu’ cetind./ Și mie mi-a pus/ Numa dinți de flori/ Și de busuioc/ Să le fiu cu foc/ Și de budilene/ Să le fiu de jele. Cântecul bradului se cântă de mai multe ori: seara la sosirea bradului din munte, a
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
există figuri ascunse sau fețe compuse din punt-te și linii întrerupte : ele au fost acolo tot timpul, dar nu le-am văzut ca un întreg, ca desene, în Intentions (Intenții), Wilde citează descoperirea de către Whistler a valorii estetice a cetii, descoperirea, de către prerafaeliți, a frumuseții anumitor tipuri de femei care până atunci nu fuseseră considerate nici frumoase, nici "tipice". Constituie oare acestea exemple de "cunoaștere" sau de "adevăr" ? Ezităm. Sunt, spunem noi, descoperiri ale unor noi "valori perceptibile", ale unor
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
față; și eu, preot Luca, am scris zisa lor și martur”. - preotul Mihai este de față la o vânzare de loc în 1820, iar când iscălește, face precizarea: „Eu, preot Mihai, răzăș de moșii, iar nu ogrădaș, nu le-am cetit zapisu și, cerându-mă să mă iscălesc, am iscălit, dar la tocmala lor n-am fostu față”. Acest preot Mihai este din familia Hâncu. Mai apare și cu numele Mihalache Hâncu, iar Simion de mai târziu este urmașul său. Nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Feneș Drimbar Dealu Capsei Poșaga de Sus Trimpoiele Cergău Mic Galați Galda de Jos Dealu Frumos Potionci Valea Mică Ceru Băcăinți Gîrbova de Sus Galtiu Dealu Geoagiului Rogoz Valea Morii Cetatea de Baltă Gură Cornei Gimbaș Dealu Lămășoi Secășel Vidra Cetea Gură Minei Gîrbova de Jos Deoncești Tirsa Virtănești Cicău Gură Roșiei Hăpria Dosu Toni Cioară Iclod Ighiel După Deal Ciugudu de Jos Jidvei Ighiu Față Cristesei Ciugudu de Sus Laz Inoc Față Lăzești Ciuguzel Livezile Limba Făgetu de Sus Ciuruleasa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Sohodor Solont Spria Stanisesti Străminoasa ��Stufu Tamasoaia Tardenii Mari Tarhausi Tarhausi 2 Tarita Tarnița Tătărăști Tepoaia Tochitea Tomazia Turluianu Vâlcele Valea Botului Valea Caselor Valea Hogei Valea Mare-Rosiori Valea Seaca Văleni Versesti Vladnic Vultureni JUDEȚUL BIHOR Brusturi Finiș Coaste Damiș Cetea Ateiaș Almașu Mare-Balc Abram Păiș Ponoară Codru Chraptin Bălnaca Groși Almașu Mic-Balc Abrămuț Ponoară Dumbrăvița Codru Cîmp Beiușele Almașu Mic-Sirbi Adoni Surd Ponoară Hodișel Cîmp Moți Bilc Ant Albești Măguran Codrișoru Aușeu Bucuroaia Balc Albiș Mărcești Codrișoru Șinteu Bulz Barmod
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]