1,182 matches
-
fasciști, democrat-liberali, socialiști reformiști - calificați drept „social-fasciști” între 1928 și 1933 -, sau chiar rezistenți împotriva nazismului - ca generalul de Gaulle în 1958. Această noțiune este extinsă și asupra oricărei manifestări de ostilitate, reală sau presupusă, față de sistemul comunist, fie ei „chiaburi” victime ale colectivizării*, troțkiști sau insurgenți din timpul revoluției ungare din 1956. Majoritatea militanților comuniști au adoptate această definiție a contrarevoluționarului, această reprezentare fiind percepută ca o realitate iar stigmatizarea ei ca un precept. Aceasta a fost de altfel preluată
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cursul războiului civil*. încă din 1921, cazacii de pe Terek și numeroși opozanți politici sunt deportați în insulele Solovki și în alte locuri. Dar deportările sistematice nu încep decât cu ocazia colectivizării*. Numai în 1930-1931, sunt deportați 1.800.000 de „chiaburi”; în realitate, numărul lor s-ar fi ridicat la 2.600.000. Cum colectivizarea a împins o masă de țărani înspre orașe, Stalin inaugurează, la sfârșitul anului 1932, politica profilactică a „pașaportizării”: un pașaport interior stabilește poziția socială a fiecărui
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
doilea război mondial Prima fază a războiului - caracterizată prin încheierea pactelor germano-sovietice*, anexarea de către URSS a mai multor teritorii și sovietizarea* lor - antrenează deportări în masă. Polonia orientală anexată va cunoaște patru: cea din 10 februarie 1940 îi vizează pe „chiaburi” și pe membrii familiilor lor, circa 140.000 de persoane; pe 13 aprilie, familiile ofițerilor, prizonieri de război asasinați la Katyn* și în alte locuri, fie 61.000 de femei și copii; pe 29 iunie 1940 - 70.000 de persoane
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a aproape o treime din deportați. în total, 1.514.000 de persoane au fost deportate în cadrul „pedepsirii anumitor popoare”. în septembrie 1944, NKVD avea în „administrarea” sa 2.225.000 de coloniști speciali (din care 666.000 de „foști chiaburi”). Deportările de după război Eliberarea de către Armata Roșie a teritoriilor ocupate de nemți provoacă imediat un nou val de deportări: din februarie până la jumătatea lunii aprilie 1945, 23.500 de civili ucrainieni și mai mult de 38.000 de „membri ai
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
numește în fruntea NKVD pe Nikolai Ejov, care va fi maestrul Marii Terori. Aceasta este lansată pe 7 iulie 1937 printr-o directivă a Biroului Politic către autoritățile locale, recomandându-le să întocmească lista „dușmanilor poporului” aflați încă în libertate - chiaburi, gărzi albe, socialiști-revoluționari, menșevici etc. - și să constituie câte o troika - tribunal excepțional compus din primul secretar al partidului, șeful local al NKVD și un procuror - pentru a-i judeca pe acești indivizi în mod expeditiv. Nu se au în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
vizează trei mari categorii de „dușmani ai poporului”: grupuri sociale și politice, minorități naționale și aparatul de partid și de stat. Teroarea de clasă* este comandată prin primul ordin operațional, nr. 00447 din 30 iulie 1937, care-i vizează pe chiaburii care și-au ispășit pedeapsa sau care au evadat din lagăr, pe oamenii Bisericii și pe credincioși, pe foștii membri ai partidelor necomuniste (menșevici, socialiști revoluționari etc.), pe criminali și, în general, pe „oamenii trecutului” (aristocrați, burghezi, foști ofițeri țariști
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
nu-și regăsește însă și libertatea. Polonia răsăriteană, statele baltice, Basarabia, Bucovina de nord și Karelia, anexate în urma pactelor germano-sovietice* din 1939, fac obiectul sovietizării*, tot un fel de război civil impus de ocupantul sovietic: masacrarea și deportarea elitelor, a „chiaburilor” și a opozanților. Celelalte țări „eliberate - ocupate” de către Armata Roșie devin democrații populare* în care PC, adesea slabe până în acel moment, pun mâna pe putere, cu sprijin sovietic, în vreme ce elitele tradiționale - politice, economice, culturale și religioase - sunt spoliate, reprimate cu
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
funcția de releu politic predomină. Lozinca anului 1928, „Komsomoliști, pe tractoare!” stă mărturie a antrenării tineretului în campania de colectivizare*. în 1932, figura lui Pavlik Morozov devine emblematică pentru organizațiile de pionieri: micul Pavlik, care și-a denunțat tatăl - un chiabur („kulak”) - și a fost apoi asasinat de unchii săi, este prezentat ca un martir. La rândul lor, komsomoliștii întruchipează mișcarea stahanovistă din 1935. Această dimensiune esențialmente politică explică severitatea epurărilor din timpul Marii Terori*; primii șapte președinți ai Komsomolului au
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
decret după decret punând sub „control muncitoresc” uzinele apoi „naționalizând” rapid întreaga economie*, autorizând confiscarea depunerilor tuturor particularilor în bănci apoi, în primăvara anului 1918, rechiziționarea cerealelor, sarcină încredințată „armatei aprovizionării” care trece deja la acțiune cu strigăte de „Moarte chiaburilor!”. în vara anului 1918 revolta e generală, atât în rândurile țărănimii, cât și în ale muncitorilor: din ea se hrănește și războiul civil și teroarea. Dar toate acestea nu-l sperie pe Lenin care, încă din septembrie 1917 se gândea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fenomen curent. Instaurarea NEP*, breșă în proiectul de înfăptuire a comunismului, este întâmpinată cu o imensă ușurare. Noua Politică Economică reinsuflă viață economiei și societății. La acea dată, țărănimea încă reprezintă 80% din populație; este atomizată și nevoiașă (așa-zișii „chiaburi” - țărani bogați puși la zid de Lenin - nereprezentând decât 4% din masă) și nu dispune, adeseori, decât de două-trei vaci și de vreo zece hectare cultivabile, la o familie de 8-9 suflete. Clasa muncitoare reprezintă circa 10% din populație, în timp ce
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
La 17 februarie 1919, CEKA obține dreptul de a interna în mod arbitrar orice dușman al revoluției. Iar pe 3 aprilie 1919 este creată, în cadrul CEKA, Direcția lagărelor de muncă forțată. Se disting atunci „dușmanii revoluției” - diverse categorii sociale: preoți, „chiaburi”, ofițeri, „burghezi” etc. -, care trebuie izolați, și infractorii de drept comun, victime ale societății țariste și „socialmente apropiați de putere”, care trebuie reeducați prin muncă. Primele lagăre sunt înființate într-un mod întrucâtva haotic. într-un loc, regulamentul este aplicat
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în viață. Gulagul este, de asemenea, un spațiu de exterminare directă: în 1937-1938, peste 350 000 de persoane au fost aici împușcate. Lumea și civilizația Gulagului Populația acestui arhipelag concentraționar evoluează numeric în funcție de politica lui Stalin. Din 1930 până în 1934, „chiaburii” (culacii) și licențî - persoane lipsite de drepturi civile - alimentează fluxul; în 1937-1938, o fac victimele Marii Terori*; în 1939-1941, elitele și „chiaburii” din țările și regiunile anexate de URSS, ca urmare a pactelor germano-sovietice*; apoi, din vara lui 1941 până la
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pe o teroare sistematică, exercitată împotriva „dușmanilor” săi. Mai întâi e vorba de dușmanii lui politici: „albii” - toți partizanii țarului - și liberalii (KD), apoi anarhiștii* și, în fine, socialiștii revoluționari și menșevicii. Urmează apoi clasele sociale inamice: aristocrați, burghezi, ofițeri, chiaburi - țărani care refuză rechiziționările și care sunt calificați drept „bogătași” -, căzăcime, cler. Sunt apoi elementele rele din clasa cea bună: muncitorii care resping dictatura bolșevică (Kronstadt*). și, în sfârșit, națiunile recalcitrante față de sovietizare*: Finlanda, Ucraina, apoi popoarele din Caucaz, în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
numit comisar al poporului la exterminare socială și lucrurile vor fi clare”. Acesta îi răspunde: „Excelentă idee. întocmai cum văd și eu lucrurile! Din nefericire, nu o putem numi astfel”. „Deschiaburirea” începută de Stalin în 1929, sub sloganul: „Să lichidăm chiaburii ca clasă” vizează exterminarea elitei țărănești. Cât privește foametea orchestrată de Stalin în Ucraina, în 1932-1933, ea ține de genocidul atât de clasă, cât și de popor: aproximativ 30% din populația care, la nivel etnic, poate fi considerată ucraineană dispare
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
autonomia și înstrăinarea“ (5, 397). Povestea numelui polițmaisterului Babaré nu e lipsită de umor: „e moldovan get-beget, coada vacii stilizat în franțuzește de biurocrația rusească, căreia i-ar plăcea aici și chinezi mai bine decît moldoveni. Pe tatăl său, - răzăș chiabur din Costuleni, îl chema Babă ră în moldoveneasca noastră. Și din cancelariile rusești a ieșit franțuzul Babaré“ (5, 374). În memoria colectivă a sătenilor rămînea adesea numele cel vechi, ca în cazul lui Aristide Nicolaevici Brezo, „pe care țăranii îl
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
chiar mica burghezie, ți-erau Închise porțile facultăților, mai ales cele „ideologice”, umanistica, adică, nemaivorbind de faptul că era aproape imposibil să-ți apară numele În vreo revistă literară, iar de edituri să nu mai vorbim! La fel, fiii de „chiaburi”, care nici nu erau măcar astfel - „chiaburi” (cuvânt urât, depreciativ, pe care văd că-l folosesc și azi unii jurnaliști sau tineri scriitori!Ă -, ci progenituri ale unor țărani care refuzaseră să se Înscrie În colhozurile numite CAP-uri sau
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
facultăților, mai ales cele „ideologice”, umanistica, adică, nemaivorbind de faptul că era aproape imposibil să-ți apară numele În vreo revistă literară, iar de edituri să nu mai vorbim! La fel, fiii de „chiaburi”, care nici nu erau măcar astfel - „chiaburi” (cuvânt urât, depreciativ, pe care văd că-l folosesc și azi unii jurnaliști sau tineri scriitori!Ă -, ci progenituri ale unor țărani care refuzaseră să se Înscrie În colhozurile numite CAP-uri sau bieți posesori a câtorva hectare de pământ
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Teohari Georgescu, Luca și ceilalți „tovarăși” au fost cu adevărat călăii, În accepție nonfigurativă, directă, fizică, a suprastructurii românești; În această suprastructură În afara financiarului, politicianului, omului de cultură, izolați, alungați, Închiși sau exterminați, se afla și Țăranul mijlocaș, numit și „chiabur”, insul cu autoritate al satului românesc și rezistent contra spolierii și dezrădăcinării agricultorului și păstorului român. Nu, Ceaușescu, mai abil, cu mult mai viclean - o viclenie și o abilitate care l-au dezechilibrat chiar și pe cel care le exersa
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ne-am reîntors pe meleagurile natale și am continuat cursurile la Liceul de Băieți “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți pe care l-am absolvit în 1952. În anii 1949-195o eram elev în clasa IX-a, când părinții mei au fost declarați chiaburi iar mie mi s-a fixat o taxă școlară de 18.5oo lei, în timp ce tatăl meu care era învățător, avea un salariu lunar de 5oo de lei, iar cotele ridicate ce trebuiau achitate statului (pentru pământ) în produse sau bani
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93298]
-
fiecare început de an universitar, adeverințe de la Consiliile locale respective, că nu deținem și nu am am deținut nici un fel de avere mobilă sau imobila, înainte și după 23 au-gust 1944, altfel aș fi fost exmatriculat pentru faptul că eram chiabur. Am terminat facultatea în 1958 iar printre colegii mei care s-au prezentat la Examenul de Stat, a fost și Ministrul Industriei Grele, Carol Loncear. Repartiția în producție a fost la Întreprinderea “Wilhelm Piek” din Brăila unde am fost numit
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93298]
-
nimicul cu neputință de preluat termic, entropia, răsadurile mele ce-or face, vinetele răsădite de pe acum! Medgidia alumină calcinată "Alro" Slatina, trei ori două rezervoare vagoane aleatorii, vino mă-ncoa', iar ai mîncat c...t, ia ui' ce mutră de chiabur! Canalul Dunăre Marea Neagră plin ochi cu linia ferată pe el, pe noi, peste port și corpurile fabricii de ciment, umflăturile de deal pe șiruri de becuri, zi străvezie în inima deplasării caldă, dormi în frig, dunga de albastru, orice abordare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
La sfârșitul războiului, Bucescu Dragoș a dat examen de admitere în octombrie 1944 la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi “ pe care l-a absolvit după 8 ani în 1952, într-o perioadă foarte grea, cănd continuarea studiilor de către fii de intelectuali și chiaburi a fost pusă sub semnul întrebării datorită draconicelor interdicții comuniste. Tatăl său fiind preot cu „sesie”de 12 ha, era cosiderat reacționar și dușman al poporului, iar copiii erau privați de dreptul la învățătură. Preotul Casian Bucescu, cu mari opreliști
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93296]
-
Dragoș, care era cel mai mare și putea să înțeleagă sensurile mersului vremurilor. După susținerea bacalaureatului, Dragoș Bucescu, la îndemnul tatălui său, a plecat la Seminarul Mănăstirii Neamț, nu atât din motive religioase, ci conștient că fii de preoți, profesori, chiaburi, etc. nu puteau urma în acea vreme o facultate. În loc să ajungă la medicină, cum și-a dorit, a devenit student la Institutul Teologic Universitar din București, unde nu le era oprită intrarea fiilor de preoți. În lunile iunie, iulie și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93296]
-
a Comitetului județean din 197642, unde erau luați la puricat cei propuși, pe motive politice: părinți condamnați politic, apartenență de clasă, rude în străinătate, relații amoroase, abateri disciplinare, neapartenență la partid. Iată ce etichete aveau unii profesori: Corduneanu Constantin - tată chiabur, a suferit două condamnări; Hagiu Ionel - socru exclus din partid pentru participare la activități legionare; Ciopraga Constantin - socrul său a fost chiabur; Hălălău Ion - conduită morală îndoielnică; Haimovici Adolf - rude în străinătate; Miron Radu - tatăl său a fost chiabur, a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în străinătate, relații amoroase, abateri disciplinare, neapartenență la partid. Iată ce etichete aveau unii profesori: Corduneanu Constantin - tată chiabur, a suferit două condamnări; Hagiu Ionel - socru exclus din partid pentru participare la activități legionare; Ciopraga Constantin - socrul său a fost chiabur; Hălălău Ion - conduită morală îndoielnică; Haimovici Adolf - rude în străinătate; Miron Radu - tatăl său a fost chiabur, a făcut politică liberală; Topală Napoleon - tatăl său a fost legionar, a jefuit valori de artă din Transnistria; Jeanrenaud Pierre - un frate plecat
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]