3,254 matches
-
gândurile față de țară și pe unii să-i atrag în acțiuni comerciale și în organizarea unor acțiuni culturale. Am reușit să mi-i apropii și în perioada 1999-2005, când am activat ca ambasador în Uruguay, făcând în concedii vizite în Chile, am avut parte de reîntâlniri emoționante, cu unii dintre ei întreținând și astăzi relații cordiale prin scrisori, e-mail și convorbiri telefonice interminabile și "sentimentale", unora dintre aceștia fiindu-le "gazdă" la vizitele lor în România, după 1990. În 1981 aveam
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
a asistat și adjunctul său, Excelența Sa oferindu-mi la despărțire o superbă casetă de argint cu inscripția: "Al Honorable Senor Vasile Macovei, Encargado de Negocios de la Republica Socialista de Rumania, cordialmente" Rene Rojas Galdames, Embajador, Ministro de Relaciones Exteriores de Chile, Santiago, septiembre de 1981. Discuția cu adjunctul de ministru a continuat, primind mulțumiri pentru contribuția la "dezvoltarea relațiilor bilaterale" și urându-mi-se succes în activitatea viitoare. Au fost prezenți corespondenții acreditați la M.R.E. si a doua zi presa centrală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Corpului Diplomatic, acesta organizând la sediul Nunțiaturii o recepție în onoarea mea și a soției, prilej cu care ne-a oferit și tradiționalul cadou de despărțire un frumos platou de argint pe care erau înscrise numele noastre, perioada șederii în Chile și formula protocolară de despărțire. A fost un moment emoționant! Trecusem, fiecare separat și toți împreună, prin multe situații dificile, se formase între noi o legătură ce nu ținea cont de ideologie, meridiane și paralele și ne simțeam într-un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ministrului, pentru a asista la audiența solicitată expres de ambasadorul R.D.G., care i-a prezentat ministrului o scrisoare oficială de mulțumire din partea "Guvernului R.D.G.", "pentru sprijinul calificat și colaborarea excelentă" a Însărcinatului cu afaceri al Ambasadei României la Santiago de Chile cu reprezentanții comerciali ai R.D.G.. (La încheierea audienței, ministrul Ștefan Andrei, puțin surprins de "atenția" acordată de Guvernul R.D.G., a încercat să mă investigheze "ce și cum și de ce". Nu așteptam felicitări de la șeful ierarhic, știam că așa ceva nu prea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
rostul într-o asemenea situație.) La plecarea de la Santiago, ne-am despărțit de cei de la ambasadă, trebuie să recunosc, de ambele părți, fără regrete, iar la aeroport de un grup de prieteni chilieni și români. Cei doi ani petrecuți în Chile, ca șef de misiune, într-o țară cu dictatură militară, au fost o experiență benefică pe multiple planuri profesional, diplomatic, cultural, uman. Am cunoscut îndeaproape o dictatură militară cu întreg mecanismul ei de funcționare, mi-am însușit de la ceilalți colegi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
diplomatice o vastă metodologie de practici "în condiții extreme", am organizat o suită de acțiuni de prezentare a potențialului economic, științific și cultural al României, am cunoscut o țară și un popor cu o istorie și o cultură fascinante. După "Chile lindo" Chile cel frumos, am renunțat, atât eu, cât și soția, de a ne mai dori misiuni diplomatice "în lumea I-a", pașii purtându-ne peste ani, spre bucuria noastră, în Brazilia, Uruguay, Cuba, și "patria madre, Espania" țara mamă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
vastă metodologie de practici "în condiții extreme", am organizat o suită de acțiuni de prezentare a potențialului economic, științific și cultural al României, am cunoscut o țară și un popor cu o istorie și o cultură fascinante. După "Chile lindo" Chile cel frumos, am renunțat, atât eu, cât și soția, de a ne mai dori misiuni diplomatice "în lumea I-a", pașii purtându-ne peste ani, spre bucuria noastră, în Brazilia, Uruguay, Cuba, și "patria madre, Espania" țara mamă, Spania, țări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
International Ltd pentru vânzarea mașinilor și altor produse din nomenclatorul I.S.C.R. Mașinexport în țările Americii Latine. Reprezentarea valorică a acestor mărfuri pe țări era: Brazilia 200.000 U.S.D.; Venezuela 75.000 U.S.D.; Columbia 150.000 U.S.D.; Peru 100.000 euro; Chile 100.000 U.S.D.; Uruguay 75.000 euro; Argentina 200.000 euro; Banca Centrală 100.000 U.S.D. În funcție de vânzări, firma Lamisco urma să propună firme locale specializate pentru a face service. S-au mai purtat discuții și cu alte firme din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Federației Ruse, și totodată, pe seama statelor riverane, când prin această prezență insolită, nu numai navigația pe întregul curs navigabil al Dunării, ci și politica acestor state riverane? Federația Rusă, ca și orice alt stat neriveran la Dunăre (precum Suedia, Japonia, Chile și altele), nu este îndreptățită la mai mult decât la beneficiile pe care le presupune pur și simplu libertatea de navigație pe Dunăre, stabilită în urma internaționalizării ei și la ceea ce statele riverane au concedat; astfel, insinuarea ei, cu un tupeu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
primă mărime ale scenei internaționale, la confluența dintre mileniile II și III). * Ambasador, absolvent al Facultății de Istorie și al Cursului Postuniversitar de Relații Internaționale, director în M.A.E. Misiuni permanente la Berlin și Madrid, șef de misiune în Chile, Brazilia, Uruguay și Cuba, Vicepreședinte al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România (2007-2009). A publicat articole de specialitate, cinci volume de lirică și proză, precum și un volum de memorii diplomatice. * Autorul a fost diplomat de carieră (1960-1990) și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
-mi pot sălta măciuca pentru Martina Twain, nu, nicicum, domnule. E ca și cum n-ar fi destul de bună pentru bătrâna mea ciocănitoare. — Nu face nimic, a spus ea aseară a douăsprezecea oară. Eu zăceam lângă ea, o lacrimă de nouăzeci de chile, clipind îndurerată din ochi, toată numai sare. — Da? am croncănit eu. M-a îmbrățișat și, cu șoapta ei fierbinte, mi-a spus tot ce se putea omenește spune. Da? am croncănit eu iar. Nici măcar ca un animal n-o mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
care o avea în mână. Mi-a dat-o înapoi și eu am luat-o. — Nu, omule, făcu el pufnind. N-ai înțeles. Toată povestea asta s-a terminat. Sunt un ceva de necrezut care merge înainte, o sută de chile de carne și durere. Sunt expresul ajuns la capătul visului. Tu stai în trenul tău oprit la semnal și-ți ridici ochii șocat din carte în clipa când trec eu cu un răget, provocând un vârtej de aer negru care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
avertismentele, m-am ridicat în picioare și m-am rostogolit spre mica toaletă din spate. Nu cred că m-am simțit vreodată mai gol decât în clipa când mi-am vărsat mațele cu bărbia proptită în chiuvetă. O sută de chile? Nu atârn nici o sută de grame. Sunt un dinte stricat pe o bășină de aer. Tot ceea ce mă părăsește și se prăbușește prin geamurile de plastic. Mucii și voma, dincolo de grabă, frică și de această obstrucționată întoarcere acasă, căzând în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
pare neliniștit, are de făcut vreo trei sau chiar patru cazane și nu știe cum va face, dacă băieții ăștia mai tineri i-ar da o mână de ajutor el ar fi bucuros să le dea și lor câte un chil de țuică, el e totuși bătrân, nu poate singur, să toarne și apă, să și bage la foc, să schimbe boasca. Lasă, nea Antoane, zice fostul șofer de Salvare, noi nu suntem aici?, vezi-ți de treabă! Popescu abia acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
mi-e frică să vă dau că dacă vine doctoru’ Cutare și vă găsește aici se supără pe mine, mă reclamă la primar, n-am io chef să mă pun rău cu nimeni pentru voi.“ „Ai, bre, dă-ne un chil că-l luăm cu noi și-l bem mai Încolo, pă vale, nu ne vede nimeni.“ „Așa, da, vă dau, dar puneți mâna și dați-mi doi poli!“ Ăia au plătit litrul de țuică pe care proprietarul cazanului l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
și au și venit Înapoi și l-au bătut pe cel de la cazan de l-au băgat În spital pe două săptămâni. L-au trimis adică să se trateze el cu țuică d’aia din care le vânduse lor un chil cu doi poli. Abia după ce Împreună cu bătrânul ai reușit să pui În cazan cele două zeci și cinci de găleți de boască ai Început și să fii sigur că el este cel căutat. De aici Înainte totul se complica Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
fie al tău, atunci ai murit și dacă tu ai murit lumea nu mai are nici un chichirez... Păi, io nu sunt du p’aici, unde m-am născut io e sat cu baltă și cu pește, cu țânțari doi la chil și cu jumătate de viață trăită În barcă. D’aia m-a și luat pe mine În armată la Infanteria Marină sau Marina Călăreață, cum Îi ziceam. Da’ și până să mă ia În armată am umblat mai mult dăcât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
în gură, și câte un simplu cuvânt de spus ... iată-mă sunt visător în eternitatea prezentului ... Studiez cărămida prinsă-n sărăcie ... Studiez cărămida prinsă-n sărăcie, doamne, prinsă-n pământ, și-n sângele meu mai casant decât sticla de un chil, îmi curg zilele printre gene, nu mai știu cine sunt și mai beau, când și când, să-mi îmbăt propriul stil, nu mai sunt nici iubitul cu părul lung, de artist pierzând nopțile lângă căni de minciuni, am îmbătrânit, port
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
al lui Năfliu. "Costică, zic, am auzit că îți dă Pantazi și ție pîine." "Era să zic eu ceva, zice Costică, l-am chemat la mine pe nenorocitu-ăsta de Pantazi, ca să fie așa cum zici tu, și i-am dat un chil de țuică (mai mult nu i-am dat, că un chil de țuică face mai mult ca zece lei) și-i spun muierii: "Fă, acuma s-a aranjat, o să avem și noi pâine cât o să vrem de la Pantazi, gata, s-
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
și ție pîine." "Era să zic eu ceva, zice Costică, l-am chemat la mine pe nenorocitu-ăsta de Pantazi, ca să fie așa cum zici tu, și i-am dat un chil de țuică (mai mult nu i-am dat, că un chil de țuică face mai mult ca zece lei) și-i spun muierii: "Fă, acuma s-a aranjat, o să avem și noi pâine cât o să vrem de la Pantazi, gata, s-a aranjat"... Și când mă duc să-mi dea, "n-am
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
alături. A tras și el cu căruța ca noi, e de prin Răchitele. Are și el un copil să-l dea la școală. A venit cu ei în căruță și cu un butoi, eu zic că are o sută de chile. Ei, adăugă el, pot eu să fac față? Se duce și dă la unul și la altul și țuică și bani și admitem cazul că și băiatul e bun. Între tine și el nu-l alege pe el?! N-am
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
și uneori chiar le zâmbea cu bunătate celor pe care Îi Îndrăgea. Zgârciul imensei praștii se Încorda cu ajutorul unui mecanism format din câteva roți dințate, un lanț de motocicletă și o manivelă, iar Încărcătura - pietroaie de trei sau chiar patru chile - era azvârlită cu nemaivăzută iuțeală când schimbătorul de viteze al unui camion eroic, numit cândva „Tataie”, era tras cu putere Înapoi. Enin porni către Titel Meșteru. Era cam pe la amiază, drumul de pământ bătut se scălda Într-o lumină călduță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
odăii. Da, domnule, nu te mint, că sunt om bătrân: dacă vrei să știi, am tras cu ochiul pe gaura cheii, că baba, gazda, avea niște broaște de pe vremea lui Pazvante, care se Încuiau cu chei cam la juma’ de chil bucata. Și mai e ceva; nepoată-mea, cum știe toată lumea, e soră medicală la un doctor de femei. Să vezi drăcia dracului: mai toate elevele care vizitaseră odaia cu chirie a lui Zidaru se duceau la nepoată-mea, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ies... cu marfa câte douazeci de bani de la tot caru; și carii vin cu pește... să aibă a lua... câte douazeci de bani și câte doau oca di pești de la toți oamenii”. Păi „doau oca di pești” însemnau cam două chile și jumătate de pește... Făceau și sfințiile lor rost măcar de o „saramurică” acolo pe zi dacă nu de mai mult. łine seama, fiule, că mai aveau și ei „obligații” pe unde nu te aștepți... Sau dacă peștele le prisosea, îl
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pește. Vezi câți sunt? Nu mai aștept să-mi spună a doua oară și-l iau pe fratele mai mic de după mine, care avea vreo opt ani și eu vreo zece, luăm repede o oală de lut de vreo cinci chile, cu gura strâmtă, în care umplea mama borș și mâncați-nemâncați, doar în pantalonașii scurți făcuți de bunica dinspre mama, o tulim la gârlă să găsim un loc bun printre păpuriș. Ne dezbrăcăm de pantolanași, lăsându-i în capătul ogorului nostru
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]