2,808 matches
-
se aprind când nu m-aștept iau sau trag fumul în piept și așa cum mă vezi mă îndrept spre întâia clopotniță baniță bântuită azi de ruguri din plopii despre care vorbii. din amvon se aude citania, liturghia mă gândesc la chilia în care se scriu cântece de pe Olt nu pot să nu le ascult. un tumult mă plimbă printre frați, printre bărbați adevărați le spun să mă aștepte puțin, revin după ce alung toate durerile peregrinului apter abatere de la morală, ciomăgeală curată
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
înalt, puțin adus acum, slăbit de asceză dar foarte binevoitor, să știi că acela a fost Părintele nostru Petroniu Tănase - care, după cum am mai spus, s-a mutat la veșnicele lăcașuri în după amiaza zilei de 22.02.2011, în chilia sa athonită, din incinta Schitului Românesc Prodromu, fiind prohodit, cu două zile mai târziu, de mulți părinți athoniți, greci și români, precum și mulți credincioși români, plecați din țară, special pentru acest eveniment... Cu alte cuvinte, Părintele Petroniu Tănase a fost
DIN SERIA „PRO MEMORIA – ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI”... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375464_a_376793]
-
expediției inițiale locuiau în altă parte a „văgăunii”. Rând pe rând, după ciocnirea unui „Bruderschaft” cu noii veniți sau retras și ei. — Ce ne facem Nene Toader? Ești liderul de vârstă așa că te numim sef! — Păi propun să vedem întâi chiliile care ne-au fost oferite. Or avea și pat sau numai icoana de închinat? In lift nu încăpeau mai mult de 10 persoane. Erau două lifturi paralele dar tot insuficient. Tinerețea este tinerețe și cârdul a luat pieptiș scările monumentale
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
Teologic Monahal de la Mănăstirea Neamț (1957-1959). În anul 1962, a fost chemat la stăreția Mănăstirii Putna (1962-1977), fiind hirotesit întru arhimandrit la 22 ianuarie anul 1967. Acolo a restaurat întreg complexul mănăstiresc: biserica, turnul tezaur, turnul Eminescu, clopotnița, muzeul și chiliile, fiind constant sprijinit de Mitropolitul Moldovei și Sucevei de atunci, Iustin Moisescu. La data de 16 noiembrie anul 1976 a fost ales arhiereu-vicar al Episcopiei Aradului, cu titlul "Hunedoreanul", fiind hirotonit întru arhiereu și instalat la 25 iunie anul 1977
IN MEMORIAM – EPISCOPUL GHERASIM (CUCOŞEL) PUTNEANUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371932_a_373261]
-
glasurilor și a instrumentelor muzicale ansambluri folclorice aparținând românilor, lipovenilor și ucrainienilor din Delta Dunării: „Armonicii” din Peceneaga, „Juraveli” (Cocor) din Jurilovca, „Katiușa” din Mahmudia, „Sinicika” de la Mila 23, „Bila Roja” (Trandafirul Alb) din Letea, „Bila Makovka” (Nufărul Alb) de la Chilia Veche. "Armonicii" din Peceneaga este o formație veche, de români, înființată în 1957, singura din țară care cântă numai la armonici moștenite din străbuni. Membrii ansamblului sunt îmbrăcați în costume specifice zonei nord-dobrogene: pantaloni albi, cămașă albă, din in, cu
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
starea vremii pleacă la pescuit. Este iarnă și în pofida gerului și a ceții, ei se întorc cu bărcile pline de pește. Bărcile plutesc ușor pe întinsul ghiolului în armonia cântecului și a vocilor puternice. Ansambul "Bila Makovka" (Nufărul Alb) de la Chilia Veche aparține Uniunii Ucrainiene și este alcătuit din 14 persoane: 12 adulți (3 bărbați, 9 femei), 2 copii. Poartă costume reprezentative pentru peisajul Deltei: coroniță cu flori asortate, fustă și vestă de culoare albastră, pe care sunt aplicate flori, cămașă
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
peisajul Deltei: coroniță cu flori asortate, fustă și vestă de culoare albastră, pe care sunt aplicate flori, cămașă albă. Interpretează în limba ucraineană, în acompaniament de harmonșcă (armonică) și tobă cântece vechi, de dragoste, învățate de la bătrâni, specifice numai localității Chilia Veche: „Kazaciok-Brosai kozac rujea cesteti” (Nu mai curăța, cozace, arma), „Tece voda vierec” (Curge apa în râu), „Nese Halea vodu” (Duce Halea apă), „Zelene listia, bile kaștane” (Frunzele verzi și castanele albe), „Oi litila pava” (Zbura o păuniță), „Temnoii nocci
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
o participantă la sărbătoare, al cărei nume ne-a rămas necunoscut, „ne-au deschis chakra inimii”. Rețetele culinare ne-au fost prezentate de: Violeta Procop (Mahmudia), Șepceanu Veronica (Crișan), Josan Elisabeta (Pardina), Maxim Viorica (Letea), Ana Zaiț (Jurilovca), Danilov Lavinia (Chilia Veche). Informația despre costume ne-a fost oferită de: Munteanu Elena (Mila23), Radu Gheorghe (Peceneaga), Turcu Eugenia (Jurilovca), Leleancă Valentina (Chilia Veche), Șchiopu Captelina (Letea), Sidorov Mihalea (Mahmudia), Anna Ravliuc (București), despre împletiturile în papură, de Pohilcă Mariana (Mahmudia), despre
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
prezentate de: Violeta Procop (Mahmudia), Șepceanu Veronica (Crișan), Josan Elisabeta (Pardina), Maxim Viorica (Letea), Ana Zaiț (Jurilovca), Danilov Lavinia (Chilia Veche). Informația despre costume ne-a fost oferită de: Munteanu Elena (Mila23), Radu Gheorghe (Peceneaga), Turcu Eugenia (Jurilovca), Leleancă Valentina (Chilia Veche), Șchiopu Captelina (Letea), Sidorov Mihalea (Mahmudia), Anna Ravliuc (București), despre împletiturile în papură, de Pohilcă Mariana (Mahmudia), despre vinurile ecologice, de Mădălin Tudor (Constanța), despre istoricul Asociației „Salvați Dunărea și Delta Dunării”, de Heneciu Oana și Dan Bărbulescu. Traducerea
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
papură, de Pohilcă Mariana (Mahmudia), despre vinurile ecologice, de Mădălin Tudor (Constanța), despre istoricul Asociației „Salvați Dunărea și Delta Dunării”, de Heneciu Oana și Dan Bărbulescu. Traducerea cântecelor din limba rusă și din ucraineană a fost făcută de: Leleancă Valentina (Chilia Veche), Turcu Eugenia (Jurilovca), Munteanu Elena (Mila23), Sidorov Mihaela (Mahmudia), Maxim Ion și Șchiopu Captelina (Letea). Elena TRIFAN Referință Bibliografică: FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1674, Anul V
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
de mănăstire, în primul termen de ascultare a lucrat la sectorul zootehnic, apoi ca bucătar, pentru ca să devină în cele din urmă șeful cancelariei Mănăstirii Frăsinei. Devenit monahul Valerian, a fost hirotonisit preot, după ce mai viețuise și în sihăstrie, într-o chilie din vârf de munte și fără electricitate, de către I.P.S. Varsanufie, arhiepiscopul Râmnicului, în cadrul unei slujbe oficiate la Catedrala din Râmnicu Vâlcea. I-au fost alături, ca și odinioară, foști colegi de scenă și film din urmă cu aproape douăzeci de
DRAGOŞ PĂSLARU. ACTOR LA „COARNELE PLUGULUI DUMNEZEIESC” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372480_a_373809]
-
lor. Îndurerat poetul îi dedică o poezie pe care o și publică în Revista ilustrată de la Șoimuș, revistă citită și de învățătoare : Răsună toaca de utrină, În pacea unei nopți târzii Și, rând pe rând, câte-un opaiț S-aprinde-n multele chilii... Te văd în colțul vechi de strană Cum stai răpusă de răstriști Și-atâta jale pare scrisă În ochii tăi curați și triști... Și cum te-nchini la rugăciune Eu mă gândesc înduioșat Nemilostiva toac-a nopții Ce vis frumos ți-
DIN IUBIRILE LUI OCTAVIAN GOGA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372474_a_373803]
-
ceva. Dar chestia aia cu Moș Vreme începe s-o enerveze. Și flăcăiașul ăla tâmpit, ce-și spunea Ghiocel, îi pomenise de acest Moș Vreme. Mai auzise ea de acest moșneag și de la alții, chiar trecuse de câteva ori pe la chilia lui din creierul munților, dar n-avusese curiozitatea să stea de vorbă cu el. Avea treburi mult mai importante. Și cealaltă chestie... că va fi detronată de prințesa Primăvara, fiica Soarelui... Hm!... Slujitorii ei dobitoci n-au fost în stare
MĂRŢIŞOR-20 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373014_a_374343]
-
tomuri de Irinarh Schimonahul (1845-1920) și păstrată cu evlavie printre cele 200 de manuscrise și 5000 de volume tipărite, din biblioteca Schitului Românesc Prodromu această minunată istorisire: "Pe la anul 1337, cuviosul Marcu, ucenicul Sfântului Grigorie Sinaitul - care-și avea locuința (chilia) deasupra mănăstirii Marea Lavra - pe dealul ce se numește Palama, că într-o noapte, ieșind din chilie și stând la rugăciune, a văzut în partea dinspre răsărit - la locul ce se numește Vigla, o doamnă șezând pe un tron precum
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
volume tipărite, din biblioteca Schitului Românesc Prodromu această minunată istorisire: "Pe la anul 1337, cuviosul Marcu, ucenicul Sfântului Grigorie Sinaitul - care-și avea locuința (chilia) deasupra mănăstirii Marea Lavra - pe dealul ce se numește Palama, că într-o noapte, ieșind din chilie și stând la rugăciune, a văzut în partea dinspre răsărit - la locul ce se numește Vigla, o doamnă șezând pe un tron precum cele împărătești, înconjurată fiind de îngeri și de sfinți care tămâiau împrejur, cântând și închinându-se împărătesei
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
închinat adormirii Maicii Domnului, care veghează, așadar, intrarea principală în oaza spiritualității românești. Nu m-am înșelat, nici de această dată, cand am constatat că cei mai mulți monahi, în Sfântul Munte, după greci sunt românii - ostenitori la schiturile românești Prodromu, Lacu, Chiliile Sfântul Gheorghe - Colciu, Sfântul Ipatie, Sfântul Gheorghe - Kapsala și altele... Dar, nu în ultimul rând, și muncitorii cei mai mulți din Aghios Oros (în grecește - Sfântul Munte) sunt tot românii - care se află în căutarea unui venit mai bun decât cel de
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
o mănăstire a lor, ci, când s-a întamplat să se stabilească în mănăstiri de obște (în chinovii) au trăit împreună cu ceilalți frați : - La Cutlumuș, la Zograful, la Filoteu, la Karakalu etc. Dar, în general, au trăit viața sihăstrească, în chilii răspândite pe tot cuprinsul Athosului - dovada faptul ca până astăzi există astfel de chilii. Abia în sec. al xix-lea, când apar statele naționale, s-au gândit și monahii români aghioriți să aibă un lăcaș al lor și, astfel, au
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
de obște (în chinovii) au trăit împreună cu ceilalți frați : - La Cutlumuș, la Zograful, la Filoteu, la Karakalu etc. Dar, în general, au trăit viața sihăstrească, în chilii răspândite pe tot cuprinsul Athosului - dovada faptul ca până astăzi există astfel de chilii. Abia în sec. al xix-lea, când apar statele naționale, s-au gândit și monahii români aghioriți să aibă un lăcaș al lor și, astfel, au întemeiat Schitul Prodromul. Este de altfel grăitor, pentru vocația sihăstrească românească a înduhovnicților români
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
întemeiat Schitul Prodromul. Este de altfel grăitor, pentru vocația sihăstrească românească a înduhovnicților români, faptul că primii trei stareți de la Prodromu - Nifon, Damian și Ghedeon - s-au retras din stăreție și și-au încheiat zilele ca sihaștri, în peșteri sau chilii din apropiere, iar cel dintâi a refuzat cinstea de arhimandrit, rămânând până la capăt simplu ieroschimonah și lăsând un testament în care cheamă cu precădere la nevoință, pocăință și smerenie și, din care, iată spicuim și noi câteva îndemnuri, cum ar
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
mai vestită este Maica Domnului Prodromița, "cea nefăcută de mână omenească ", cu numeroasele lui sfinte moaște, cu impunătoarea clopotnița, cu stăreția, cu impunătoarea biblioteca, cu atelierele, cu sinodiconul (sala de reuniuni), cu arhondaricul (casa de oaspeți), cu bolnița (spitalul), cu chiliile, cu marea cisternă subterană, cu trapeza (sala de mese), cu anexele gospodărești și cu celelalte acareturi, alcătuiesc, așadar, o lume în sine, după o sfântă rânduiala athonită, mărturisind exemplar, "Prezența monahismului și spiritualității românești în Centrul Ortodoxiei "- după cum spunea Prea
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
-se deodată, a lăsat locul unei silențiozități perfecte de puteai simți și sfinții revenind printre noi. Somnul nu mi-a dat târcoale în acea noapte, iar după torentele zbuciumate, spre dimineață, am mai așteptat ceva vreme până să ies din chilie, fiindcă nu eram sigură dacă vuietul aprig nu se va răzgândi și nu se va răzbuna pe mine pentru că am avut curajul să-l cercetez. Cu o ușoară teamă la început și pășind atent pe pământul rece, m-am încurajat
REGATUL DIVIN AL HORAIŢEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344993_a_346322]
-
colibă. La un pat de scândură cu o pătură pe el, la lampă cu gaz, la baie fără apă caldă și duș, la slujbe de noapte lungi și obositoare. Deșteptarea o făcea însuși părintele stareț bătând și deschizând ușa fiecărei chilii. Dimineața după slujbă aveam o mică odihnă de cel mult două ore, după care urma ascultare până seara la Vecernie. Masa în zile de post, o singură dată pe zi, fără ulei, iar în celelalte, de două ori pe zi
UN CĂLUGĂR FRUMOS, DREPT ŞI ÎNALT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345896_a_347225]
-
să poată aduce roade bogate ca ale sale. După câteva luni am cerut binecuvântarea să merg la un hram al unei mănăstiri athonite. Mi-a spus: nu te folosești frate, avem și noi aici slujbă frumoasă la biserică, fiecare are chilia sa unde poate să-și facă rânduiala călugărească. Dacă o să pleci, acolo n-o să înțelegi slujba care se face în grecește, o să te întâlnești cu alți călugări români și se face vorbărie multă, o să rămâi cu oboseala și fără canonul
UN CĂLUGĂR FRUMOS, DREPT ŞI ÎNALT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345896_a_347225]
-
iubit în mod egal, chiar și pe cei de alte confesiuni. În fiecare floare și în fiecare om a văzut mâna și chipul lui Dumnezeu. A avut un mare discernământ, niciodată nu a rupt o floare ca să o pună în chilie, niciodată nu a disprețuit vreun om. Când a fost vorba de credință între un ortodox și unul de altă credință, a fost atent, nu a dat cele binecuvântate sau cele sfinte celor străini de ortodoxie. Cunoștea bine și respecta cu
UN CĂLUGĂR FRUMOS, DREPT ŞI ÎNALT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345896_a_347225]
-
duhovnicești (acele mănăstiri care nu au ziduri de împrejmuire nu sunt mănăstiri după rânduielile sfinților părinți). Vedem că după ce au făcut zidurile poarta o închideau în timpul nopții să fie mai izolați și feriți de ispite, apoi fiecare călugăr avea o chilie care, de asemenea, era împrejmuită cu pereți, să nu vadă și să nu audă. Călugării se ocupau cu rugăciunea și cu cele duhovnicești. Dumnezeu a făcut pe om cu minte și cu inimă; în inimă se găsește tronul lui Dumnezeu
UN CĂLUGĂR FRUMOS, DREPT ŞI ÎNALT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345896_a_347225]