1,084 matches
-
4); ploaie (4); sănătate (4); sursa vieții (4); umed (4); val (4); bea (3); cristalină (3); curge (3); existență (3); limpezime (3); liniște (3); necesitate (3); pește (3); pur (3); sfințită (3); adîncă (2); aer (2); agheasmă (2); albastru (2); chioară (2); claritate (2); cristal (2); curățenie (2); curgătoare (2); Dorna (2); esența vieții (2); fericire (2); înviorare (2); mîncare (2); multă (2); necesar (2); ocean (2); pahar (2); pîine (2); plăcere (2); răcoare (2); relaxare (2); scăldat (2); supraviețuire (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
șoaptă; în șoaptă; știre; nu știu; taxe; a tăcea; la telefon; la tine; a trage; a trimite; tristețe; țel; țipa; țipăt; uita; undeva; ureche; urla; Vasile; vecinul; venii; verb; vizită; vorbea; a vorbi; zice (1); 785/261/77/184/4 chior: orb (256); ochelari (79); nevăzător (62); ochi (45); întuneric (25); om (13); sărman (12); bolnav (10); defect (10); miop (9); pirat (8); tristețe (8); nu vede (8); handicap (7); milă (7); vedere (7); durere (6); handicapat (6); trist (6); Băsescu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
clarvăzător (2); greutate (2); invalid (2); nedreptate (2); nefericit (2); neputincios (2); noroc (2); sărac (2); șchiop (2); văzător (2); accident; accidentat; alb; alergare; amărît; banal; bărbat; de beat; beznă; de-a binelea; Boss; bun; bunătate; cal; cap; capacitate; chin; chiorul; cîrjă; compătimire; copil; corect; cuvînt; dar; deficient; deficiență; deștept; diferit; dizabilitate; existență; cu handicap; Harap-Alb; imprecis; incapacitate; inimă; instinct; Ionuț; iris; închis; îndoctrinare; înspăimîntare; jale; jignire; lemn; lentile; limită; lipsă; lipsit de vedere; lovit; lupta; mare; marginalizat; mărunt; mergînd; micuț
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înspăimîntare; jale; jignire; lemn; lentile; limită; lipsă; lipsit de vedere; lovit; lupta; mare; marginalizat; mărunt; mergînd; micuț; mi-e milă de ei; miopie; moarte; moșneag; mut; nasol; nașpa; din naștere; neatenție; necăjit; neimaginat; nenorocire; nenorocit; nepăsare; neputință; nevoiaș; noapte; noroc chior; nulă; cu ochelari; ochii; de un ochi; fără un ochi; oftalmolog; olog; om sărman; orbețe; orfan; pansament; îmi pare rău; păsări; pe stradă; pedeapsă; perete; pierdere; pierdut; pisică; povești; privire; profu; pui; rău; refuz; de rîs; sănătate; săraci; sensibil; simțuri
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
skittles; speranță; stele; tihnă; umbrelă; umed; urît; val; vapori; vara; vată; văzduh; viață de zahăr; vise; vîrf; zăpadă; zbura (1); 796/142/44/98/0 noroc: succes (53); ghinion (44); fericire (43); baftă (41); bani (39); trifoi (36); șansă (32); chior (28); lotto (27); soartă (21); cîștig (19); bucurie (16); destin (15); mare (15); bere (13); salut (13); sănătate (12); viață (11); bine (8); bun (8); întîmplare (7); binecuvîntare (5); om (5); speranță (5); bingo (4); Dumnezeu (4); examen (4); noroc
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); geană (4); gură (4); imagine (4); mare (4); oglinda sufletului (4); orb (4); cap (3); culori (3); dinte (3); lacrimi (3); machiaj (3); negru (3); privi (3); retină (3); viață (3); (2); a privi (2); apă (2); blîndețe (2); chior (2); fereastră (2); frunte (2); iubit (2); limpezi (2); observație (2); oglindire (2); om (2); orizont (2); peisaj (2); personalitate (2); pierduți (2); roșii (2); țintă (2); ținti (2); urechi (2); văd (2); văzător (2); văzut (2); verzui (2); viitor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
temporal; termen; test; timp pierdut; timp scurs; trecătoare; trecător; trecerea timpului; unitate; unitate de timp; universitate; unu; urs; veac; de vis; viteza; zece; ?; 00: 00; 10.00; 2; 7; 8.20 (1); 826/166/52/114/1 orb: nevăzător (124); chior (75); întuneric (73); ochi (62); ochelari (50); negru (25); om (18); trist (16); milă (12); nu vede (11); suferință (9); tristețe (9); neajutorat (8); vedere (8); baston (7); bolnav (7); nefericit (7); surd (7); văz (7); boală (6); defect (6
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); răutate (2); roșu (2); sentiment (2); sete (2); singurătate (2); sînge (2); teamă (2); tortură (2); trecătoare (2); trecere (2); ură (2); adînc; adîncă; agonie; alb; angoasă temporară; animal; anormal; apă; babă plîngînd; bătrîni; blestem; boală a sufletului; bolnavi; chior; cîteodată; constantă; crîncenă; cruce; cuțit; Darius; de neuitat; de sine; declin; depășire; depresii, tristețe; dezamăgit; dezastru; dificil; din dragoste; disconfort; distrugere; divorț; dorință; dulce; durere psihică; durere puternică; dureroasă; dureros; dușmănie; emoții; firesc; Florescu; franceză; frică; geamăt; gînduri; gri; groază
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
stradă (2); suferință (2); viitor (2); acțiune; pe aici; ajunge; alături; pe alături; aleargă; peste alta; amintire; an; ani; anii; anul; apă curgătoare; pe apă; ape; aștepta; așterne; baba; bine; cu bine; boală; bucuria; bucurie; cale; calea; călătorie; peste ceva; chior; ca cîinele prin apă; clasa; clipă; conduce; continua; copil; cronologie; curgător; da; depășește; deplasare; deschisă; despărțire; pe dinainte; distant; dorință; dragoste; pe drum; nu durează; s-a dus; dușmanul; durerea; dus; nu mai este; eternitate; expira; firesc; pe furiș; fugă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
7); bucurie (6); ceva (6); ochii (6); culori (5); frumusețe (5); peisaj (5); privește (5); a observa (5); a zări (5); cerul (4); clar (4); cunoaște (4); departe (4); orizont (4); urmări (4); văz (4); vedere (4); (3); casă (3); chior (3); cunoaștere (3); dar (3); frumos (3); imagini (3); lucruri (3); lumea (3); cu ochii (3); sănătate (3); ști (3); a se uita (3); zărea (3); a admira (2); adevărul (2); afla (2); analiza (2); auzea (2); clarvăzător (2); pe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de reținut: singurul ambalaj folosit la preparare este plicul; nu fierbeți și cutia în care se găsește acesta; - rețeta se schimbă radical în cazul supei/ciorbei la plic*; aici, oricât ați fierbe plicul cu concentrat de supă/ciorbă, tot apă chioară vă iese (viu colorată - în cazul plicurilor inscripționate în culori vii); cel mai bine e să adăugați în apa clocotită doar conținutul plicului, iar ambalajul să-l aruncați la gunoi. * Atât la ceai, cât și la supă/ciorbă, concentrația preparatului
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Val: Are dreptate. Alex: Ei, cum o să aibă dreptate, zău! Păi cum o s-o facă Irina pe teribila, pe neîndurătoarea domnișoara Cucu! Doamne, păi atunci cine face pe Mona?! A, stai, stai că m-am prins! Înseamnă că Mona e chioară și șchioapă. Asta e. Carevasăzică, concepție nouă! Și-atunci Grig e sfios și bea lăptic, iar Miroiu e roșu la față și cu păr pe piept... Măcelarul și dorul de infinit! Val: Pînă la urmă tot agronomia o să te mănînce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
păcatul și rușinea vieții noastre... Gh. P. unu:...Chiar mă întrebam dacă pe lîngă pîrjoluțe nu mi-ai adus și un desert umplut cu filosofie...! Ei, uite că eu vreau să trăiesc oricum..., și bolnav, și sărac, și șchiop, și chior, și surdomut, și..., da, să trăiesc... Ce te uiți așa la mine? Gh. P. doi: Da nici nu mă uit la tine... Gh. P. unu: Aha, știu..., te uiți în mine... Și ce vezi în mine? Gh. P. doi: Păi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
tatăl meu era preot. Aceste fete și femei veneau cu încredere să muncească la noi pentru că știau că vor fi bine plătite și respectate, în ciuda faptului că tatăl meu le controla uneori “să nu dea negru peste verde, că boierul chior nu vede”, adică să nu lase nici o buruiană la rădăcina plantelor când le prășeau. Femeile erau foarte harnice și tatăl meu era tare mulțumit de ele. In anul 1953, tatăl meu a obținut cea mai mare producție de sfeclă din
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
substrat metafizic și viziune: " Se clatină tot satul când e horă/ și fetele trec drepte prin iubiri" (Petre Got). Un poet blagian cu tendințe de ermetizare este Ion Iuga. El cântă satul, casa părintească, bunicii, "Cântărețul" (care amintește de "Laie Chiorul" lui Goga), dar ajunge curând la o poezie alambicată. Ion Iuga nu este un poet lipsit de talent: "ard vetrele ard/ În țarc mieii sunt semnul cerimii înalte/ mâinile rădăcini se preschimbă în arc/ prin sine asprului salt." Alexandru Miran
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în zi de sec, căci copilul va avea un fel de bubușoare, numite focuri. Să nu mănînce din măr început, că face copilul cu semne, ca și cînd ar fi mușcat de cîne. Să nu se uite la ciungi, ologi, chiori etc., că naște copii cu beteșug. Să nu sufle în cuptorul cu pîne, că face copilul cu limba prinsă. Să nu deie cu piciorul în cîne, că naște copilul cu păr pe trup. Să nu stea jos pe prag, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
semne. Femeia îngreunată să nu mănînce carne netăiată din frigare, că face copilul cu limba prinsă. Se crede că copiii născuți în zile mari trebuie să aibă vreun beteșug, sau corporal, sau spiritual, adică trebuie să fie ori ciungi, gheboși, chiori etc., sau trebuie să fie slabi la minte. Cînd femeia îngreunată se duce la apă, să scurgă bine cofele, ca să nu facă copilul cu boașele mari. Dacă se naște vreun copil cu vreun semn, apoi e bine ca mama să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Pînă spre finalul lor, această patimă nici nu părea să aibă repercusiuni asupra activității lor artistice. Dar mai e pînă departe. În deceniul de care vorbesc, cei doi aveau o zi proastă: le era taaareee sete, și nu aveau un chior. Cozorici mai avea și repetiție. Rauțchi o ia încet spre Peștera, localul unde-și alinau necazurile cotidiene. Trist, ca omul care-ar bea o sticlă de votcă, dar n-are bani decît pentru "una mică". Se așează posomorît la masă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
formă; nu aveau bun-gust toate momentele lui; nu poseda o voce teribilă (țigările proaste îl ajutaseră, certamente, la acest lucru), nici o memorie impecabilă... Dar, pentru neinițiatul de mine, secvența a rămas fantastică: pe o scenă goală, la lumina unui bec chior, un portar mărunțel, care amestecase toată seara resturi din pahare, se credea, timp de o jumătate de oră, însuși regele revistei interbelice, Constantin Tănase! De-atunci, am avut ocazia, de multe ori, să trec prin scene goale, noaptea. Am și
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
capul și a văzut... un șobolan de mină. Oarecum ilogic, actorul l-a întrebat indignat: "Ce cauți domnule, aici?". Vă dați seama că animalul n-a cabulipsit să răspundă. Atunci, histrionul, declamator, i-a poruncit: "Du-te-n mina ta, chiorule!". Se pare că îmblănitul l-a ascultat. Eu însă, rămas bujbei, am găsit un pretext și am întins-o, deoarece oricît de mult mi-ar plăcea și coniacul, și absurdul, sînt și momente în care n-am chef să le
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
din întreaga Românie încă de prin '65, COMEDIE CU OLTENI!... Vai, știți ce rîde lumea la asta?!... Jenel apucă să fugă înainte ca scrumiera de pe biroul celui de-al treilea om în județ să-l lovească. Și cum la barza chioară Dumnezeul acelor ani făcea cuib, liderul teatrului local scăpă și de destituire secretarul cu propaganda fiind mutat la București. Adică, într-un oraș în care directorii de teatre erau mai puțin hîtri și mai ușor de controlat... Istorii & isterii teatrale
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
foc de ger era: ce să vă spun mai mult! Ochilă e o altă minunăție și mai minunată: o schimonositură de om avea în frunte numai un ochiu, mare cât o sită și, când îl deschidea, nu vedea nimica; da chior peste ce apuca. Iară când îl ținea închis, dar fie zi, fie noapte, spunea că vede cu dânsul în măruntaiele pământului. Harap-Alb îl identifică: Poate că acesta-i vestitul Ochilă, frate cu Orbilă, văr primare cu Chiorilă, nepot de soră
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
poeme ale Radu Andriescu recompun liric jurnalul fericirii domestice alături de zeița Miruna (atenție, "nu o regină/ a morcovilor, ci una a cărților. O regină adevărată, dragă Miruna!" Pagina lipsă), efigie a feminității eterne, poate unica certitudine a faptului că, așa "chior, șchiop și bătrân, sunt totuși/ cel mai norocos om din lume.../ Nu știu/ cum pare, dar chiar e fericire." (Isoscelul fericit). Îmi amintesc, în contrapartidă, convingerea lui Ioan Es. Pop: românii sunt "poate singurii care pot exporta nefericire pură ca
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poezia lui Emil Brumaru, femeia. Nu mă refer atât la cele câteva reprezentante ale feminității care își marchează, prin estropiere, diferența o diferență, tocmai, pervers fascinantă față de prototipul generic. Reparata cu cei trei sâni mistici și două suspine laice, Pirata chioară de un sân și Glycera ai cărei sâni fac să zboare Fluturii din pandișpan sunt, contrar aparențelor, tocmai simboluri ale fertilizării. Mutilarea ca act de jertfă este integrată, spre exemplu, de Gilbert Durand în categoria ritualurilor care au ca scop
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în cazul adoratorului perpetuu deghizat uneori în faun este un fel de cristalizare stendhaliană, asumată pe deplin, ba chiar împinsă până aproape de ceea ce am putea numi o limită a inconștienței în reprezentarea femininului. După Reparata cu cei sâni și Pirata chioară de un sân, este dorită chiar și servitoarea respingătoare, plină de urdori de tot felul, emanând mirosuri pestilențiale: "O, servitoare, dulce servitoare/ Din îngereasca mea copilărie,/ Îți miroseam cu lăcomie fusta/ Plină de purici din bucătărie// Și-ți căutam chiloții
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]