855 matches
-
Sterne hansel Rondine di mare zampenere Lachstern Gaivina-de-bico preto Hietatiira Sandtärna Pescărita râzătoare (114) Sterne caspienne Rondine di mare maggiore Reuzenstern Gaivina-de-bico-vermelho Räyskä Skräntä na Chira de Caspică (pescărita mare) (115) Sterne caugek Beccapesci Grote stern Garajau-comum Riuttatiira Kentsk tärna Chira de mare (116) Sterne de Dougall Sterna del Dougall Dougalls stern Andorinha-do-mar-rósea Ruusutiira Rosentä na Chira dougall (117) Sterne pierregarin Sterna comune Visdief Andorinha-do-mar-comum Kalatiira Fisktärna Chira de baltă (118) Sterne arctique Sterna codalunga Noordse stern Andorinha-do-mar-arctica Lapintiira Silvertärna Chira
jrc3344as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88502_a_89289]
-
Rondine di mare maggiore Reuzenstern Gaivina-de-bico-vermelho Räyskä Skräntä na Chira de Caspică (pescărita mare) (115) Sterne caugek Beccapesci Grote stern Garajau-comum Riuttatiira Kentsk tärna Chira de mare (116) Sterne de Dougall Sterna del Dougall Dougalls stern Andorinha-do-mar-rósea Ruusutiira Rosentä na Chira dougall (117) Sterne pierregarin Sterna comune Visdief Andorinha-do-mar-comum Kalatiira Fisktärna Chira de baltă (118) Sterne arctique Sterna codalunga Noordse stern Andorinha-do-mar-arctica Lapintiira Silvertärna Chira arctică (119) Sterne naine Fraticello Dwergstern Andorinha-do-mar-ana Pikkutiira Småtärna Chira mică (120) Guifette moustac Mignattino piombato
jrc3344as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88502_a_89289]
-
Caspică (pescărita mare) (115) Sterne caugek Beccapesci Grote stern Garajau-comum Riuttatiira Kentsk tärna Chira de mare (116) Sterne de Dougall Sterna del Dougall Dougalls stern Andorinha-do-mar-rósea Ruusutiira Rosentä na Chira dougall (117) Sterne pierregarin Sterna comune Visdief Andorinha-do-mar-comum Kalatiira Fisktärna Chira de baltă (118) Sterne arctique Sterna codalunga Noordse stern Andorinha-do-mar-arctica Lapintiira Silvertärna Chira arctică (119) Sterne naine Fraticello Dwergstern Andorinha-do-mar-ana Pikkutiira Småtärna Chira mică (120) Guifette moustac Mignattino piombato Witwangstern Gaivina-de-faces-brancas Valkopos- kitiira Skäggtärna Chirighița (121) Guifette noire Mignattino Zwarte
jrc3344as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88502_a_89289]
-
Chira de mare (116) Sterne de Dougall Sterna del Dougall Dougalls stern Andorinha-do-mar-rósea Ruusutiira Rosentä na Chira dougall (117) Sterne pierregarin Sterna comune Visdief Andorinha-do-mar-comum Kalatiira Fisktärna Chira de baltă (118) Sterne arctique Sterna codalunga Noordse stern Andorinha-do-mar-arctica Lapintiira Silvertärna Chira arctică (119) Sterne naine Fraticello Dwergstern Andorinha-do-mar-ana Pikkutiira Småtärna Chira mică (120) Guifette moustac Mignattino piombato Witwangstern Gaivina-de-faces-brancas Valkopos- kitiira Skäggtärna Chirighița (121) Guifette noire Mignattino Zwarte stern Gaivina-preta Mustatiira Svarttärna Chira neagră (122) Guillemot de troïl (sous-espèce ibérique) Uria
jrc3344as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88502_a_89289]
-
Dougalls stern Andorinha-do-mar-rósea Ruusutiira Rosentä na Chira dougall (117) Sterne pierregarin Sterna comune Visdief Andorinha-do-mar-comum Kalatiira Fisktärna Chira de baltă (118) Sterne arctique Sterna codalunga Noordse stern Andorinha-do-mar-arctica Lapintiira Silvertärna Chira arctică (119) Sterne naine Fraticello Dwergstern Andorinha-do-mar-ana Pikkutiira Småtärna Chira mică (120) Guifette moustac Mignattino piombato Witwangstern Gaivina-de-faces-brancas Valkopos- kitiira Skäggtärna Chirighița (121) Guifette noire Mignattino Zwarte stern Gaivina-preta Mustatiira Svarttärna Chira neagră (122) Guillemot de troïl (sous-espèce ibérique) Uria (sottospecie iberica) Zeekoet (Iberische ondersoort) Airo (subespécie ibérica) Etelänkiisla alalaji
jrc3344as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88502_a_89289]
-
arctique Sterna codalunga Noordse stern Andorinha-do-mar-arctica Lapintiira Silvertärna Chira arctică (119) Sterne naine Fraticello Dwergstern Andorinha-do-mar-ana Pikkutiira Småtärna Chira mică (120) Guifette moustac Mignattino piombato Witwangstern Gaivina-de-faces-brancas Valkopos- kitiira Skäggtärna Chirighița (121) Guifette noire Mignattino Zwarte stern Gaivina-preta Mustatiira Svarttärna Chira neagră (122) Guillemot de troïl (sous-espèce ibérique) Uria (sottospecie iberica) Zeekoet (Iberische ondersoort) Airo (subespécie ibérica) Etelänkiisla alalaji Iberian niemimaa) Sillgrissla (underart från Iberhalvön) Uria (subspecia iberica) (123) Ganga unibande Granga Zwartbuikzandhoen Cortiçol-de-barriga-preta Hietakyyhky Svartbukig flyghöna Ganga (124) Ganga câtă
jrc3344as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88502_a_89289]
-
pe terasă deasupra șesului "Sf. Anton", la Ferma Perint, lângă drumul vechi ce duce spre Săcălaia a fost descoperită o statuetă-menhir din piatră, înaltă de 0,57 m, reproducând o figură umană, din epoca bronzului. La "Perii pădureți", sub Baia "Chira", a fost descoperit un topor din piatră din epoca neoliticului. De asemenea, la confluența pârâului Fizeș cu Someșul Mic, a fost descoperit tot un topor din neolitic. Lângă podul Someșului au fost descoperite fragmente de ceramică, un topor și un
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
specială avifaunistică. Situl este important pentru populațiile cuibăritoare și în perioada de migrație . S-au regăsit astfel în zona Lacului Amara: 10 specii de păsari care necesită conservare: egreta mică, stârcul cenușiu, barza albă, lebada de vară, eretele de stuf, chira de baltă etc.), 30 de specii de păsări care necesită o protecție strictă (corcodelul mare, rața mică, rața sulițar, pescărușul argintiu, pescărușul sur, prigoria, chira de baltă, florintele etc.) și 14 specii de păsări de interes comunitar. Din punct de
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
care necesită conservare: egreta mică, stârcul cenușiu, barza albă, lebada de vară, eretele de stuf, chira de baltă etc.), 30 de specii de păsări care necesită o protecție strictă (corcodelul mare, rața mică, rața sulițar, pescărușul argintiu, pescărușul sur, prigoria, chira de baltă, florintele etc.) și 14 specii de păsări de interes comunitar. Din punct de vedere fitogeografic, lacul se înscrie în subzona de vegetație naturală a stepei, mult modificată în prezent datorită agriculturii și pajiștilor antropice. Lacul este proprietate de
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
de cult cu pictură realizată în tehnică frescă, pictată fiind de pictorul Vasile Munteanu din Covasna și iconostas nou sculptat și pictat de Dumitru Ciubota din Toplița. În data de 7 mai 1989 biserică este sfințită de cître IPS Iustinian Chira Maramureșanul și s-a resfințit în data de 23 mai 2004 de care IPS Irineu Bistrițeanul - în urmă renovării exterioare și ridicării monumentului eroilor, ridicat în curtea bisericii pentru cinstirea celor 90 de eroi ostași căzuți în primul și al
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
și Nicolae. Capelă a primit avizul și a fost binecuvânta de preotul Iuliu Henciu în ziua de Sfintele Paști - 25 aprilie 1976. La data de 11 septembrie 1977 s-a sfințit nouă capelă cu intrare separată de către P.S. Episcop-vicar Iustinian Chira, Consilier Inspector Pr. Varga, Pr. Spiridon Sulici - Protopopiatul Năsăud, Pr. David Semerean din Coșbuc, Pr. Iuliu Henciu, Pr. A. Moraru - secretar protopopesc, la familia Dumitru și Valerica Scuturici, din Telcisor, Nr. 84. P.S. Iustinian sfătuiește pe cei 3.000 de
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
perioadă de doi ani, până la venirea unui absolvent al Școlii Normale din Focșani, Dragomir Petculescu. Tânărul Petculescu rămâne aici doar în anul școlar 1924-1925, după care este luat în armată. Urmează învățătoarea suplinitoare Elena Oros (anul școlar 1926-1927), apoi Lucreția Chira (1927-1928). În următorul an școlar, 1928-1929, Petculescu revine la post, iar la Școala din Marin se înființează un al doilea post de învățător. Astfel, învățătorul-director D. Petculescu va fi secondat de Lucreția Chira. La sfârșitul anului școlar 1931-1932, învățătorul Petculescu
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
Elena Oros (anul școlar 1926-1927), apoi Lucreția Chira (1927-1928). În următorul an școlar, 1928-1929, Petculescu revine la post, iar la Școala din Marin se înființează un al doilea post de învățător. Astfel, învățătorul-director D. Petculescu va fi secondat de Lucreția Chira. La sfârșitul anului școlar 1931-1932, învățătorul Petculescu este transferat din Marin la Școala din Botârlău, județul Putna. Învățământul interbelic a cunoscut o oarecare îmbunătățire și în Marin, el bazându-se pe Legea învățământului din 1924. Această lege prevedea, printre altele
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
este de cca. 200 metri. În lipsa unor orizonturi dure, care să le protejeze de intemperii, aceste dealuri au fost și sunt în continuare modelate de pârâuri, torenți sau alunecări de teren. În partea estică a satului Banca se află dealurile Chirei și Coasta Recea, cu înălțimea de 250 metri. Între Valea Băncii și valea Loavei, pe direcția est - vest, se întinde Dealul Podiș. Deși cercetările arheologice au scos la iveală fragmente ceramice vechi, caracteristice culturii Criș (sec.IV), culturii Dridu și
Banca, Vaslui () [Corola-website/Science/301859_a_303188]
-
același an cea veche este vândută pe suma de 25000 lei credincioșilor din Aghireșu. În anul 1982 s-a pictat sfanțul lăcaș, în tehnică fresco, arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului fiind I.P.S Teofil Herineanu, episcop vicar P.S. Iustinian Chira, protopop al Huedinului Petru Nicolae, paroh P.C. Pușcaș Dorel, prim epitrop domnul Vușcan Mihai, pictură a fost executată de pictorița Ceicu Gabriela Raluca din București. În fața bisericii se înalță o cruce monument, ridicată în memoria eroilor patriei, în anul 2002
Văleni (Călățele), Cluj () [Corola-website/Science/300362_a_301691]
-
decurs confruntarea cu Caratase și-i obține acordul pentru a merge până la capăt. Toma îl urmărește pe legionar, bănuind că acesta îl va duce la locul unde este ținut actorul. Între timp, Puiu Mugur (George Paul Avram), logodnicul Luciei (Maria Chira), fiica lui Caratase, îl anunță pe Friedman că maestrul a făcut infarct la o damă și-l roagă să meargă pentru a-l lua de acolo. Friedman ajunge astfel în casa în care era ținut legat Caratase. Textierul este bătut
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
anul 1984 și s-a terminat în anul 1991. In anul 1992 a avut loc sfințirea la care au participat mii de oameni din comunele învecinate și un sobor de 70 de preoți. Au participat P.F. Teoctist-patriarhul României, P.S. Iustinian Chira, episcopul Maramureșului, P.S. Ioan, episcop de Oradea, P.S. Casian, episcop al Galațiului, P.S. Calinic, episcop de Argeș, personalități de stat județene și locale. O cinste deosebită merită preotul Ioan Paul Tomoioagă, care a participat la mobilizarea credincioșilor, la aprovizionarea cu
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
Română a reînființat propria Episcopie a Maramureșului, care avusese în perioada interbelică sediul la Sighet, stabilind drept catedrală a episcopiei reînființate tocmai Vechea Catedrală Greco-Catolică din Baia Mare. În data de 11 noiembrie 1990 a fost instalat acolo episcopul ortodox Iustinian Chira, după ce o ceată de bătăuși înarmați cu bâte și răngi de fier învelite în tricolor i-a înlăturat pe credincioșii greco-catolici care ocupaseră catedrala. În interviul din 14 ianuarie 2012, acordat de arhiepiscopul Lucian Mureșan cu ocazia ridicării sale în
Lucian Mureșan () [Corola-website/Science/299964_a_301293]
-
Arhiepiscopul Teofil Herineanu la invitația preotului paroh Teodor Nedelea s-a oficiat o „Sfântă Liturghie Arhierească”. În perioada 1984 - 1985 s-a construit o frumoasă casă parohială, unicat în Arhiepiscopie, astfel că la 12 iunie 1985 P.S. Episcop Vicar Iustinian Chira Maramureșan a oficiat o Sfântă Liturghie Arhierească făcând și sfeștania la casa parohială. Pentru aceste realizări preotul Teodor Nedelea a fost distins cu gradul de iconom, de a purta brâu roșu. În perioada 1986 - 1995 s-au făcut lucrări capitale
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
1966). Este anul în care, călătorind spre mănăstirile din Moldova, împreună cu George Bălan, Putna, Sihăstria („unde vrem să-l vedem pe părintele Cleopa”) se oprește și la Mănăstirea Rohia, loc de care va rămâne permanent legat. Îl cunoaște pe Justinian Chira, starețul Mănăstirii Rohia, de care va rămâne apropiat și cu care va întreține o bogată corespondență (publicată în volum la Baia Mare în anul 2001). În 1967 i-a apărut, la Editura Tineretului, volumul „Vina“, cu poezii antologate din plachetele de
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
Louvru, Mormântul lui Pascal etc.). În septembrie se află la Roma (Capela Sixtină, Basilica Sfântului Pavel, Vaticanul - „Astăzi voi face o vizită a Vaticanului însoțit de un ardelean care tocmai lucrează acolo precum Petru Maior pe vremuri” - Scrisoare către Justinian Chira, datată, 10 septembrie 1969, Roma). În luna noiembrie se află la Amsterdam. Participă la Colocviul critic: „E ușor a scrie versuri...“ organizat de revista „Luceafărul”, alături de Nicolae Manolescu, Gheorghe Pituț, Marin Sorescu. Textele intervențiilor sunt publicate în „Luceafărul”. Se află
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
vizitează Biserica Sfânta Sofia. Este de remarcat apetitul deosebit pentru călătorii al poetului, ca semn al unei neistovite dorințe de cunoaștere. Sub titlul „Poeme“ se publică o antologie din creația lui loan Alexandru. Pe exemplarul aflat în Biblioteca Episcopului Justinian Chira Maramureșanul, de la Mănăstirea Rohia, există următoarea precizare, scrisă de mână și semnată loan Alexandru: „Rog ca greșelile de tipar să fie corijate cu blândețe căci această carte a apărut fără știrea mea când eram plecat din țară.” În același volum
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
volume au apărut fără ca poetul să poată face ultima corectură, așa explicându-se și repetarea unor poezii în același volum. Este preocupat de scrierea imnelor; având deja un plan clar al primului volum, după cum reiese dintr-o scrisoare către Justinian Chira, trimisă în luna septembrie din Paris. „Am un plan de viitor deja făcut care cuprinde 307 titluri de Imnuri lirice. Un titlu este Rohia. Dacă voi trăi să le pot împlini aceste trei sute de imnuri datoria vieții mele va fi
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
Bucuriei“, „Imnele Transilvaniei“. Virgil Nemoianu publică în „Times Literary Supplement” (30 ianuarie) un articol despre poezia lui Ioan Alexandru. Din acest an, poetul este tot mai insistent în acțiunea de a se construi casa de la Rohia. Epistolarul Ioan Alexandru - Justinian Chira oferă cele mai multe și mai exacte date despre o anumită etapă a procesului de construcție, nu și despre finalizare, care rămâne învăluită în mister și a generat legende. În 1977 la Editura „Albatros“ a apărut volumul antologic „Imne“, cu un cuvânt
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
într-o ultimă călătorie, prin plaiurile pe care le-a cântat în Imne, spre inima Transilvaniei, cu un popas mai lung de reculegere în Catedrala din Alba Iulia. În 2001, la Baia Mare, a fost publicat volumul „Scrisori, loan Alexandru - Justinian Chira“ și sub titlul „Poezii“ a apărut o antologie din poezia lui loan Alexandru (ediție îngrijită de Cristian Moisescu, Arad, Editura Nigredo; coperta și supracoperta: Onisim Colta). În anul 2002, la Bistrița, a apărut primul număr al revistei „Grai“, - revistă de
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]