10,040 matches
-
o familie cu un climat nefavorabil, tensionat, lipsită de afecțiune și sentimentul siguranței. A fost abandonată de mamă și de acest tată de-al doilea la vârsta de doi ani, la cineva din cartier, o persoană la care părinții fuseseră chiriași. Nu după mult timp [două luni] această persoană [,,o alcoolică”] duce inculpata la bunica și bunicul din partea mamei, părinții urmând să locuiască la P., la rudele tatălui vitreg, nemaiinteresându-se de ,,viața” inculpatei. În perioada cât a locuit la P.
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
mâncate de pisicile care mișunau prin grădină sau de șarpele de casă, care a fost văzut în grădina vecinei.” Într-o vreme li s-a părut că zăresc un pițigoi identic pe un alt gard. Fetele, ulterior, au descoperit și „chiriașii” gălăgioși, mutați într-un măr nu departe de zmeuriș. Puiul deja zbura vesel și el, în apropierea noului cuib. Ursul polar Încet se ridicase ceața de pe steaua polară, particulele de zăpadă se așezaseră pe calotele de gheață, vizibilitatea creștea pe
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
o zi mai aparte, în primul rând pentru că trebuia să mă scol mai devreme, deoarece mama începea cu noaptea în cap treburile prin bucătărie, locul în care dormeam eu și fratele meu. Restul casei, în afară de dormitorul părinților, era ocupat de chiriașii băgați cu forța de cei de la Spațiul Locativ. Până și baia trebuia să o împărțim cu chiriașii. Când vremea era mai blândă, mama punea în curte pe pirostrii un cazan mare de aramă pentru a încălzi apa necesară la spălatul
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
cu noaptea în cap treburile prin bucătărie, locul în care dormeam eu și fratele meu. Restul casei, în afară de dormitorul părinților, era ocupat de chiriașii băgați cu forța de cei de la Spațiul Locativ. Până și baia trebuia să o împărțim cu chiriașii. Când vremea era mai blândă, mama punea în curte pe pirostrii un cazan mare de aramă pentru a încălzi apa necesară la spălatul rufelor. Dacă vremea era rece, mama punea mai multe oale mari pe plita sobei din bucătărie și
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
speranță. Mama, care venise și ea spre finalul discuției, a început și ea să plângă alături de Frosa. Tata s-a enervat puțin și i-a zis: - Dacă ai tu o soluție, spune-o! - Vezi bine că avem casa plină de chiriași! Și noi suntem destul de înghesuiți! - Mă duc în vale, la tata, și poate găsim un acoperiș pentru ei în anexele de lângă grajd, îi răspunse mama. Va sta acolo până când cei de la Forțele de Muncă îi vor găsi repede ceva de
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
aduce pe la mine? Luați loc pe bancă! Mama se apucă atunci să-i depene situația Frosei și îl rugă să gândească ce se poate face pentru ea. Bunicul zise: - Fata mea, vezi bine că și curtea noastră este plină de chiriași, deoarece au grijă ăștia de la spațiu să nu ne lăfăim! Mama continua să insiste: - Dar cămăruțele alea dintre grajd și locul unde țineai șareta? - Fata mea, acolo mai bag grâul și porumbul pentru păsări și celelalte animale, după ce le aduc
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
de cununie, deoarece nu avuseseră nici timpul și nici posibilitățile să o facă. Părinții mei, nu numai că au fost de acord, dar pentru nuntă le-au pus la dispoziție o parte din casă, care între timp se eliberase de chiriași, care căpătaseră locuințe, în blocurile costruite în oras, sau își construiseră propriile lor case. Anii au trecut, copiii Frosei s-au mărit și după revoluție în dorința de a-și ajuta fiul, Bradu, a plecat cu Doru să lucreze în
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
la niște bârfe, fără să caute să verifice autenticitatea lor. Autorul ne dezvăluie cu multă mândrie și nostalgie, originea sa dintr-o familie înstărită, oameni muncitori care deși au fost expoliați de proprietăți, iar atunci când casa le este umplută de chiriași, nu își pierd omenia, valorile profund umaniste în care au fost educați, credința în Dumnezeu, spiritul de întrajutorare (mama o crește pe Floriana fiica chiriașilor din curte ca pe propriul copilă. În familia sa se face un adevărat apostolat din
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
muncitori care deși au fost expoliați de proprietăți, iar atunci când casa le este umplută de chiriași, nu își pierd omenia, valorile profund umaniste în care au fost educați, credința în Dumnezeu, spiritul de întrajutorare (mama o crește pe Floriana fiica chiriașilor din curte ca pe propriul copilă. În familia sa se face un adevărat apostolat din continuarea rolului de transmitere a acestor valori spre noile generații în special de către mamă care stătea acasă ocupându-se de educația și supravegherea copiilor, în timp ce
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
mai Înalt scoase un carnețel din servietă. ― O să vă pun câteva Întrebări, dacă nu aveți nimic Împotrivă. Sunteți băutor, domnule Stephanides? ― Nu, nu este, răspunse Zizmo În locul lui. ― Dumneavoastră cine sunteți, dacă-mi permiteți să Întreb? ― Mă cheamă Zizmo. ― Sunteți chiriaș aici? ― E casa mea. ― Deci domnul și doamna Stephanides sunt chiriași? ― Corect. ― Nu-i În regulă. Nu-i În regulă, spuse cel Înalt. Noi Îi Încurajăm pe angajații noștri să obțină o ipotecă. ― Se străduiește. Între timp, cel mai scund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Întrebări, dacă nu aveți nimic Împotrivă. Sunteți băutor, domnule Stephanides? ― Nu, nu este, răspunse Zizmo În locul lui. ― Dumneavoastră cine sunteți, dacă-mi permiteți să Întreb? ― Mă cheamă Zizmo. ― Sunteți chiriaș aici? ― E casa mea. ― Deci domnul și doamna Stephanides sunt chiriași? ― Corect. ― Nu-i În regulă. Nu-i În regulă, spuse cel Înalt. Noi Îi Încurajăm pe angajații noștri să obțină o ipotecă. ― Se străduiește. Între timp, cel mai scund intrase În bucătărie. Sălta capacele de pe cratițe, deschidea cuptorul, se uita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
culce, se simți Îngrădit de singurătatea paternității. O dată cu nașterea fiului său, Eleutherios Stephanides Își văzu viitoarea decădere În ochii soției sale, care avea să continue, și, Îngropându-și fața În pernă, Înțelese durerea taților de pretutindeni, care trăiau ca niște chiriași În propriile lor case. Se simțea cuprins de o gelozie nebună față de propriul său fiu, ale cărui plânsete erau singurele sunete pe care Desdemona părea să le audă, al cărui corp mititel era destinatarul unui șir nesfârșit de Îngrijiri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ritmul ei rapid și melodia Învolburată, Begin the Beguine se ridică peste grădini și peste mobilierul de grădină, peste gardurile vii și peste leagănele de pe verande; sare gardul până În curtea din spate a pensiunii O’Toole, ocolind activitățile recreative ale chiriașilor, cu preponderență bărbați - o pistă de popice pe iarbă, câteva ciocane uitate de crichet - și apoi cântecul se cațără pe iedera rară de pe fațada de cărămidă, trecând peste ferestre unde diverși burlaci strănută, se scarpină În barbă sau, În cazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
fusese făcută În pădure. Ai fi zis că se uiă la obiectiv cu tandrețe. — Aș fi curios să aflu cine a făcut fotografia, mormăi Maigret spre Lecoeur, care venise după el. — Ciudată fată, nu? — Presupun că te-ai ocupat de chiriași? — M-am gîndit și eu că asasinatul ar fi putut fi comis de cineva din interior. Despre văduvă nu poate fi vorba și, de altfel, nu-i destul de viguroasă, În pofida volumului, să poată sugruma o persoană atît de rezistentă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
deja un om vlăguit, cu zîmbetul trist, dar — după informațiile primite telefonic de la Grenoble — de o mare valoare profesională și deosebit de conștiincios. El și soția lui Înțeleseseră din primul an că domnișoara Lange nu dorea să Întrețină relații strînse cu chiriașii. Intraseră doar de două-trei ori În salon și nu cunoșteau celelalte Încăperi de la parter. Nu-i invitase niciodată la un aperitiv sau la o cafea. În zilele ploioase, seara, auzeau televizorul sub ei, dar domnișoara Lange Îl oprea devreme. Maigret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
cînd am intrat a fost și ea chestionată? Ce a spus? Cu mutra pe care o are, e deja surprinzător că vorbește! Nu știe nimic. A fost angajată doar pe durata sezonului. Treaba ei era să facă curat În camerele chiriașilor. Nu se ocupa de parter, pentru că domnișoara Lange Își făcea curat singură. — N-a văzut niciodată vizitatori? — Doar pe angajatul de la gaze și comisionarii. Își Începea serviciul la nouă și termina la prînz. Soții Maleski sînt Îngrijorați. Au plătit pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
dezagreabil față de vecini sau de furnizori. Nu arăta că-i disprețuiește și, În pofida Înclinației spre anumite culori și modele de rochii, nu făcea pe marea doamnă. Pur și simplu, nu se ocupa de ceilalți. Nu avea nevoie de ei. Avea chiriași pentru că dispunea de camere goale și obținea un cîștig. Între aceste camere și parter era trasată o frontieră și angajase o menajeră foarte tînără, mai mult sau mai puțin stupidă, pentru a face curățenie la etaj. — Îmi permiteți, domnule comisar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
gară o cunoșteau. O așteptau să vină. Angajații pariau uneori pe orașul pe care Îl va alege. — Pleca la anumite date? — Tocmai că nu. Uneori, nu-și făcea apariția timp de șase săptămîni, mai ales vara, În timpul sezonului, probabil din cauza chiriașilor. Deplasările ei nu corespundeau cu sfîrșitul lunii, cu o scadență fixă. — Lecoeur ți-a spus ce intenționează să facă? — A cerut să i se multiplice fotografia. Va Începe prin a trimite oameni În orașele cele mai apropiate. O parte din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
mortuare urcă la volan. Ca la un semnal, patru oameni, destul de anevoie, scoaseră sicriul pe ușă și Îl așezară În mașină. Unul dintre ei reintră În casă, de unde aduse jerba și un buchet mai mic de flori. — Buchetul e din partea chiriașilor. Francine Lange aștepta În prag, Îmbrăcată cu o rochie neagră, care nu-i venea bine, cumpărată probabil de la un magazinaș de pe vechea stradă Georges Clemenceau. Îl puteai ghici pe Însoțitorul ei În spate, În penumbra coridorului. Mașina mortuară Înaintă cîțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
Mașina mortuară Înaintă cîțiva metri. Francine urcă În mașina neagră Împreună cu amantul ei. Haideți, șefule! Oamenii de pe trotuar nu se mișcau, doar fotografii alergau În mijlocul drumului. — Asta e tot? Întrebă Maigret, Întorcînd capul. — Nu mai e altă familie, nici prieteni... — Chiriașii? — Maleski are oră la medic la zece și doamna Vireveau ședință de mesaj. Străbătură două-trei străzi cunoscute comisarului, pentru că rătăcise pe ele la Întîmplare. Își umplu pipa, apoi privi casele, mirîndu-se că ajunsese În fața gării. Cimitirul nu era departe, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
-i acorde vreo importanță, și Își dădu seama că ea Îl observa cu insistență, vrînd parcă să descopere un gînd ascuns În spatele acestei Întrebări. Probabil că va trebui să mai stau două-trei zile, pînă aranjez totul. — Ce-ați făcut cu chiriașii? — Îi las până la sfârșitul lunii. N-am nici un motiv să fac altfel. Voi Încuia doar Încăperile de la parter. — Intenționați să vindeți casa? Francine nu avu timp să răspundă, pentru că unul dintre bărbații Îmbrăcați În negru se apropie de ea. Sicriul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
departe. Să văd unde locuia. Mă așteptam s-o văd cu fiul meu sau să-l văd pe el ieșind din casă. — Luni seară, i-ați ieșit Înainte În momentul În care se Întorcea acasă? — Nu. I-am văzut pe chiriași plecând. Știam că era În parc, că asculta fanfara. Întotdeauna i-a plăcut muzica. Nu mi-a fost deloc greu să deschid ușa. Cheia camerei mele a fost de ajuns. — Ați căutat prin setare? — Am văzut mai Întâi că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
sfârșitul anului 1878 se constituiseră consiliile comunale ce cuprindeau "reprezentanți ai tuturor naționalităților existente în fiecare localitate"452. Remus Opreanu a fost cel care a aprobat primul regulament privind administrația locală a Constanței. Acest regulament prevedea: obligația pentru proprietarii și chiriașii de stabilimente și prăvălii de a mătura în fiecare dimineață, de a curăța trotuarele și interzicea depozitarea gunoaielor provenite din diverse activități pe trotuare 453. Era stipulată, de asemenea, obligativitatea proprietarilor de a-și îndepărta dărâmăturile aflate pe proprietatea lor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și ei să-mi aducă un ultim omagiu, la fel și ghizii pe care-i pregătisem, În ani și ani de muncă, plus toți cei care se Înscriseseră pentru călătoria de-a lungul Drumului Birmaniei. Mai erau și cei trei chiriași ai mei - inclusiv cel care-mi făcea probleme - și dragii mei cumpărători fideli, și cei care-mi vizitau zilnic magazinul, plus Roger, curierul meu FedEx; Thieu, manichiurista mea vietnameză; Luc, stilistul meu homosexual; Bobo, cel care avea grijă de casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cu senzația unei santinele ce Îl duce pe ultimul său drum. Închisoarea era construită din barăci de lemn vopsite cu un gri cenușiu extrem de Întunecat, având această senzație, poate și urmare a orei Înaintate: trecuse de miezul nopții când noul chiriași era condus către camera de primire a noilor arestați. Aceste sinistre barăci, erau Împrejmuite cu un gard de sârmă ghimpată eșalonat pe câteva rânduri pe verticală și orizontală În timp ce la o depărtare vizibilă unul de altul la o Înălțime cam
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]