1,211 matches
-
HTA ca fiind corelată cu activitatea socio-profesională. De câteva zile prezintă o stare generală proastă, consultă un medic cardiolog, care îi recomandă un bilanț paraclinic. Pentru prima dată face o ecografie abdominală care surprinzător relevă rinichi mari, polichistici precum și imagini chistice hepatice. Probele funcționale renale sunt ușor alterate. în aceste condiții, se pune diagnosticul de ADPKD și bolnavul află cu surprindere că are o boală renală ereditară, hipertensiunea fiind forma de debut a bolii. în acest moment, este trimis pentru consult
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
renală și pare a fi utilă și la om, dar numai pentru chiștii cu conținut scăzut de sodiu. Un alt mecanism important implicat în creșterea volumului chiștilor este acumularea de osmoli nerezorbabili prin descuamarea de celule de la nivelul epiteliului peretelui chistic, favorizată și de proliferarea celulară rapidă, intensă, de la acest nivel. Drogurile cu activitate antimitogenă ar putea limita turnoverul crescut al acestor celule, limitând în final creșterea chiștilor (astfel este explicat efectul benefic al metil-prednisolonului observat de unii autori). Modularea formării
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Astfel, pentru eradicarea infecțiilor de la nivelul chiștilor gradient sunt necesare antibiotice lipofile, care să difuzeze prin membrana celulară. în plus, concentrația intrachistică a antibioticelor depinde de pH intrachistic și de pK a antibioticului, situația cea mai favorabilă fiind atunci când fluidul chistic este acid și drogul alcalin. în concluzie, antibioticul ideal, capabil să acționeze la nivelul tuturor tipurilor de chiști ar trebui să fie lipofilic, cu un pKa alcalin, cu o biodisponibilitate mare și să acopere cu precădere spectrul Gram negativ. Prezentarea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
un studiu longitudinal pe 5 ani, Ishikawa și Saito (1993) au evidențiat prin CT reducerea dimensiunilor renale în primii doi ani de la inițierea dializei, urmată de o creștere lentă în următorii trei ani, datorată apariției unor chiști noi, câștigați (degenerarea chistică a rinchiului la pacienții hemodializați). Totuși, uneori, rinichii pot deveni gigantici, impunând nefrectomia. Posttransplant, volumul renal se reduce progresiv, fără ca să se dezvolte la nivelul grefonului. Durerea renală, hematuria macroscopică, infecțiile recurente Aceste complicații survin la 36%, 30% și respectiv
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
surde, ce sunt bine controlate cu analgezicele uzuale (vezi mai sus). Există însă și un subgrup de pacienți cu ADPKD care prezintă dureri severe, invalidante, ce necesită analgezice opioide; pentru aceste cazuri se impune abordarea mai radicală a problemei, decompresiunea chistică fiind utilă în majoritatea acestora. Tradițional, explorarea și excizia chirurgicală a chiștilor au fost considerate abordarea terapeutică de elecție, dar morbiditatea asociată unei intervenții deschise a impus calea unor strategii minim invazive. Puncția ecoghidată, urmată de aspirația chiștilor mari și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
comunicarea cu sistemul colector, cât și existența unei tumori intrachistice; în continuare, se poate efectua sclerozarea prin instilarea de alcool etilic (25% din volumul chistului pentru 10-20 min.) sau fosfat de bismut (5-10 ml) (3). Alte articole prezintă experiența scleroterapiei chistice cu minociclină (10 mg/dl), având ca efect reducerea volumului renal și îmbunătățirea simptomelor cronice pentru un interval de până la 12 luni, fără o influență semnificativă asupra funcției renale sau a tensiunii arteriale; pentru a obține un efect pe termen
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a chiștilor prin microlaparoscopie. între posibilele indicații pentru rezecția retro-peritoneoscopică a chiștilor renali se numără și eșecul scleroterapiei percutanate. întregul rinichi trebuie expus retroperitoneal pentru marsupializarea chistului, folosind 4 trocare; după aspirația chistului și recoltarea specimenului pentru examen citologic, peretele chistic este rezecat până la nivelul capsulei renale (fig. 2), fiind apoi trimis la examen histopatologic, iar baza poate fi electrocoagulată. în cazul intervențiilor efectuate pentru simptomatologia dureroasă din rinichiul polichistic, unele studii recomandă utilizarea unui abord transperitoneal (laparoscopic), din cauza mărimii organului
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de însămânțare tumorală secundară. Microendoscopia (cablu cu fibre optice de 0,35-1,6 mm diametru, ce este introdus printr-o canulă Adair, fixată o dată cu inserția acului Veress) este o altă opțiune terapeutică în aceste cazuri; poate fi astfel efectuat drenajul chistic minim invaziv printr-o fereastră ce asigură evacuarea continuă intraperitoneală. Microlaparoscopul poate fi utilizat și pentru inspecția peretelui chistic atât percutanat, cât și laparoscopic (6). în unele servicii specializate, se preferă intervenția chirurgicală conservatoare de incizie sau rezecție multiplă a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
o canulă Adair, fixată o dată cu inserția acului Veress) este o altă opțiune terapeutică în aceste cazuri; poate fi astfel efectuat drenajul chistic minim invaziv printr-o fereastră ce asigură evacuarea continuă intraperitoneală. Microlaparoscopul poate fi utilizat și pentru inspecția peretelui chistic atât percutanat, cât și laparoscopic (6). în unele servicii specializate, se preferă intervenția chirurgicală conservatoare de incizie sau rezecție multiplă a chisturilor, pentru care sunt raportate cele mai durabile rezultate în timp. Astfel, Bennett și colab. (1) au notat faptul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
general mai puțin persistent în timp, față de cel remarcat după chirurgie. în plus, la pacienții studiați nu a fost remarcată o reducere a funcției renale după intervenția respectivă, iar, în unele cazuri, chirurgia a controlat și hipertensiunea arterială. Prima decompresiune chistică pentru remisiunea simptomatologiei algice a fost efectuată de Rovsing, în 1911; în pofida multor studii ce au confirmat rezultul favorabil al acestei intervenții, metoda a fost practic abandonată la sfârșitul anilor 1950, mai ales datorită unor articole, care au afirmat scăderea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de 81%. Nu a existat vreo alterare a funcției renale atât după aspirația chiștilor, cât și după excizia chirurgicală a acestora (4). Problema efectelor chirurgiei asupra funcției renale rămâne controversată. Rata deteriorării renale pare a se corela cu rata creșterii chistice, probabil datorită faptului că mărirea chiștilor determină atrofia parenchimului prin compresiune. Cu toate acestea, studii histologice efectuate de Zeier și colaboratorii (13) nu au pus în evidență atrofia prin compresiune și nici hiperperfuzia glomerulară, ce a fost asociată afectării glomerulilor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
pacienții cu DPK, s-a practicat incizia sau rezecția parțială a chiștilor proeminenți; totuși, acest tip de intervenție nu este întotdeauna eficientă, iar unii autori au remarcat că sunt astfel înlăturați și nefroni funcționali. Deși s-a considerat că decompresiunea chistică ar contribui la declinul global al ratei filtrării glomerulare, pierderea mai multor sute de nefroni chistici nu ar trebui să influențeze prea mult funcția renală totală, deoarece numai 2-10% din cei aproximativ 1 milion de nefroni ai unui rinichi sunt
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de intervenție nu este întotdeauna eficientă, iar unii autori au remarcat că sunt astfel înlăturați și nefroni funcționali. Deși s-a considerat că decompresiunea chistică ar contribui la declinul global al ratei filtrării glomerulare, pierderea mai multor sute de nefroni chistici nu ar trebui să influențeze prea mult funcția renală totală, deoarece numai 2-10% din cei aproximativ 1 milion de nefroni ai unui rinichi sunt chistici. Mai mult, dacă disfuncția renală este produsă de presiunea chiștilor asupra parenchimului normal adiacent, este
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ar contribui la declinul global al ratei filtrării glomerulare, pierderea mai multor sute de nefroni chistici nu ar trebui să influențeze prea mult funcția renală totală, deoarece numai 2-10% din cei aproximativ 1 milion de nefroni ai unui rinichi sunt chistici. Mai mult, dacă disfuncția renală este produsă de presiunea chiștilor asupra parenchimului normal adiacent, este posibil ca reducerea volumului chistic să determine o ameliorare a funcției renale. Analiza datelor din literatură demonstrează că intervențiile de reducere a chiștilor au avut
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
influențeze prea mult funcția renală totală, deoarece numai 2-10% din cei aproximativ 1 milion de nefroni ai unui rinichi sunt chistici. Mai mult, dacă disfuncția renală este produsă de presiunea chiștilor asupra parenchimului normal adiacent, este posibil ca reducerea volumului chistic să determine o ameliorare a funcției renale. Analiza datelor din literatură demonstrează că intervențiile de reducere a chiștilor au avut puține efecte adverse și multe evoluții favorabile sub aspectul funcției renale. în prezent, la pacienții cu simptome refractare la terapia
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a simptomatologiei ce poate fi așteptată de la un tratament chirurgical mai extensiv, după care sunt operați pacienții la care simptomele reapar după aspirație. în unele situații a fost însă remarcată cu surprindere remisiunea îndelungată a simptomatologiei după o singură aspirație chistică, efectuată sub ghidaj ultrasonografic (4). în cazul infecției parenchimului, antibioterapia este eficientă la majoritatea pacienților; având în vedere riscul agravării insuficienței renale prin infecțiile tractului urinar, acestea vor fi tratate prompt, iar orice instrumentare a tractului urinar va fi evitată
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cu infecție renală necontrolată sau infecție perirenală, în pofida unui tratament conservator corect. Uneori, pe fondul sindromului dureros cronic din ADPKD se pot suprapune dureri ce pot fi intense, cu caracter colicativ și pot fi produse de obstrucția ureterală prin compresiune chistică, cheaguri de sânge, calculi sau formațiuni tumorale. Puncția chisturilor și incizia sau rezecția multiplă a acestora sunt opțiuni terapeutice, care sunt luate în considerație atunci când chiștii determină obstrucția sistemului colector cu dureri lomboabdominale importante. Tomografia computerizată abdominală este investigația de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și distruge celulele ficatului, cu evoluție lentă spre ciroză. Hepatitele B și D pot interveni, de asemenea, În 5% din cazurile de ciroză. Alți factori care declanșează cirozele sunt: - predispoziția genetică cu boli congenitale, moștenite din familie, boala Wilson, (fibroză chistică, hemocromatoză, glicogenoză, mucoviscidoză etc); -factori infecțioși (hepatita non-alcoolică cu acumulare de grăsimi În ficat, hepatita autoimună, malarie, sifilis, bruceloză, tuberculoză și alte infecții bacteriene); -intoxicații grave (tutun, compuși organo- fosforici, arseniați, insecticide, erbicide, deratizante, tetraclorură de carbon, depuneri În ficat
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
apar la un bolnav cu supurație bronșică cronică, uneori cunoscut ca purtător de bronșiectazii, în posesia unor bronhografii anterioare; - Chistele pulmonare infectate supurează după evacuarea conținutului lor lichidian ca de exemplu chistele hidatice, chistele bronhogenetice sau sechestrațiile pulmonare. Pentru originea chistică a abcesului pledează regularitatea conturului cavității și imaginile multiple (pentru chistele aeriene). Diagnosticul se pune numai pe piesa de exereză pulmonară. - Corpii străini endobronșici sunt diagnosticați prin bronhoscopie, manevră prin care se extrag diferite obiecte, fragmente alimentare etc. a căror
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
au dus la reducerea marcată a incidenței bronșiectaziilor cauzate de Bordetella pertussis și tusea convulsivă. Și alte infecții ale tractului respirator din perioada copilăriei pot contribui la afectarea permanentă a căilor aeriene. Prezența bacteriei Staphylococcus aureus este asociată cu fibroză chistică sau aspergiloză bronhopulmonară [88]. Infecția cu Mycobacterium avium a fost recunoscută mai ales la femeile de rasă albă cu vârsta peste 60 ani. Tusea cronică, permanentă și afectarea lobului mediu sunt elementele cheie în stabilirea diagnosticului. Odată cu creșterea posibilităților de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
subclasele IgG la pacienții cu niveluri aproape normale a IgG total este controversat deoarece testarea nu este standardizată, valorile normale sunt variabile iar nivelurile sunt mai scăzute în copilărie și cresc odată cu înaintarea în vârstă [36, 42, 47, 49]. Fibroza chistică Apariția la adult de infecții repetate ale tractului respirator în prezența insuficienței pancreatice exocrine sunt recunoscute ca și elemente ale diagnosticului fibrozei chistice. Infiltrarea lobului superior aparentă pe radiografia toracelui și creșterea Staphylococcus aureus sau Pseudomonas aeruginosa mucoide pe mediile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
nivelurile sunt mai scăzute în copilărie și cresc odată cu înaintarea în vârstă [36, 42, 47, 49]. Fibroza chistică Apariția la adult de infecții repetate ale tractului respirator în prezența insuficienței pancreatice exocrine sunt recunoscute ca și elemente ale diagnosticului fibrozei chistice. Infiltrarea lobului superior aparentă pe radiografia toracelui și creșterea Staphylococcus aureus sau Pseudomonas aeruginosa mucoide pe mediile de cultură sunt indicii ale faptului că fibroza chistică este cauza bolii. Elemente de diagnostic sunt reprezentate de concentrații ridicate ale sodiului și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
respirator în prezența insuficienței pancreatice exocrine sunt recunoscute ca și elemente ale diagnosticului fibrozei chistice. Infiltrarea lobului superior aparentă pe radiografia toracelui și creșterea Staphylococcus aureus sau Pseudomonas aeruginosa mucoide pe mediile de cultură sunt indicii ale faptului că fibroza chistică este cauza bolii. Elemente de diagnostic sunt reprezentate de concentrații ridicate ale sodiului și clorului în testarea transpirației. Mutația regulatorului de conductanță transmem-branară este găsită la fibroza chistică clasică [(Delta)F508], însă și alte mutații au fost identificate lângă acest
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
aeruginosa mucoide pe mediile de cultură sunt indicii ale faptului că fibroza chistică este cauza bolii. Elemente de diagnostic sunt reprezentate de concentrații ridicate ale sodiului și clorului în testarea transpirației. Mutația regulatorului de conductanță transmem-branară este găsită la fibroza chistică clasică [(Delta)F508], însă și alte mutații au fost identificate lângă acest locus [78]. Artrita reumatoidă Bronșiectaziile asociate cu artrita reumatoidă au fost descrise ca precedând artrita sau ca apărând pe parcursul acestei boli. În clinicile specializate în artrită reumatoidă, manifestările
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
ceea ce a făcut să fie comparate cu șiraguri de mătănii. Interesează aceleași bronșii de calibru mijlociu;- saculare (ampulare), cu dilatații mari, cu aspectul unor adevărate cavități așezate fie lateral de axul bronșic, fie terminal. Interesează bronșiile mari, de ordinul 4-5;- chistice, cu forma rotundă, situate preponderent în axul bronșic. Interesează tot bronșiile mari [35]. Această clasificare este discutabilă și contestată deoarece nu există o corelație între forma alterării bronșice, factorii cauzali și manifestările clinice. Un alt argument îl constituie coexistența tuturor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]