1,028 matches
-
în ADPKD, inflamația interstițială este moderată și rolul ei sau al infecțiilor urinare în progresia insuficienței renale rămâne discutabil. O atenție deosebită se acordă în prezent fenomenului de moarte celulară programată sau apoptoză, considerat ca un fenomen central în bolile chistice renale ce duce la deteriorarea progresivă a funcțiilor renale (12). Descrierea inițială a apoptozei în ADPKD de către Woo (1995) a fost confirmată recent de alți autori (10), care au arătat că interesează nefronii chistici și nonchistici. Mai mult, se consideră
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ca un fenomen central în bolile chistice renale ce duce la deteriorarea progresivă a funcțiilor renale (12). Descrierea inițială a apoptozei în ADPKD de către Woo (1995) a fost confirmată recent de alți autori (10), care au arătat că interesează nefronii chistici și nonchistici. Mai mult, se consideră că una din consecințele majore ale mutației genei PKD1 ar fi inducerea apoptozei. Procesul de apoptoză este controlat genetic, fiind stimulat sau inhibat prin acțiunea anumitor gene. Gena bcl-2 inhibă în mod normal apoptoza
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
RENALE AUTOSOMAL DOMINANTE (ADPKD) Din punct de vedere morfologic, ADPKD reprezintă o entitate încadrată în grupul larg de afecțiuni denumit generic rinichi polichistic, boală renală polichistică sau polichistoză renală. Acest grup realizează, în patologia renală, alături de alte leziuni, ansamblul bolii chistice a rinichiului. Boala chistică a rinichiului cuprinde deci categorii clinico-morfologice heterogene sub raport congenital (ereditar sau dezvoltat) și dobândit. Aceste categorii clinico-morfologice creează un cadru de abordare specific, cu particularități individualizate comparativ cu alte leziuni din sfera nefrologiei. Ele pot
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Din punct de vedere morfologic, ADPKD reprezintă o entitate încadrată în grupul larg de afecțiuni denumit generic rinichi polichistic, boală renală polichistică sau polichistoză renală. Acest grup realizează, în patologia renală, alături de alte leziuni, ansamblul bolii chistice a rinichiului. Boala chistică a rinichiului cuprinde deci categorii clinico-morfologice heterogene sub raport congenital (ereditar sau dezvoltat) și dobândit. Aceste categorii clinico-morfologice creează un cadru de abordare specific, cu particularități individualizate comparativ cu alte leziuni din sfera nefrologiei. Ele pot constitui o problemă de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în contact cu țesutul conjunctiv și vasele sanguine înconjurătoare. Strict morfologic, cavitatea chistului este închisă, nu are nici o comunicare, motiv care determină creșterea sa în dimensiuni, fenomen la care participă proliferarea epitelială și forța de expansiune, prin acumularea conținutului. Dilatația chistică reprezintă o creștere importantă a diametrului unui canal epitelial pe o porțiune dată, în acest caz existând o comunicare a cavității cu lumenul unui canal excretor (alte exemple: canale galactofore, glande uterine). O dilatație chistică se poate transforma într-un
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
expansiune, prin acumularea conținutului. Dilatația chistică reprezintă o creștere importantă a diametrului unui canal epitelial pe o porțiune dată, în acest caz existând o comunicare a cavității cu lumenul unui canal excretor (alte exemple: canale galactofore, glande uterine). O dilatație chistică se poate transforma într-un chist prin proliferarea epiteliului de căptușire care va închide comunicările. Pseudochistul este reprezentat de o cavitate formată de obicei în țesutul conjunctiv (stroma unui organ) prin acumulare locală de fluid interstițial, dar care însă nu
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
o cavitate formată de obicei în țesutul conjunctiv (stroma unui organ) prin acumulare locală de fluid interstițial, dar care însă nu este căptușită de țesut epitelial. Un chist poate fi uni- sau multilocular; în ultimul caz este vorba despre cavități chistice care comunică între ele, dar care pe secțiuni pot da falsa aparență de chiști multipli. în procesul de formare a chiștilor care caracterizează ADPKD au fost identificate două stadii: un stadiu inițial, precoce, și un stadiu tardiv, definitiv (5). Evenimentele
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
detaliu; ele se referă în principal la modalitatea de apariție/formare a structurilor dilatate, la particularitățile epiteliului lor de tapetare, în contextul unui proces de hiperplazie celulară, precum și la modificările specifice interstițiului. Perioada inițială corespunde săptămânilor 14-27-29 de gestație. Cavitățile chistice apar fie la nivelul tubilor (multiple, complet sau incomplet separate prin segmente înguste de peretele tubului de origine, având uneori un aspect septat sau de tirbușon), fie la nivel glomerular. Dimensiunile sunt diferite: 3-5 mm2 cm. Peretele propriu este tapetat
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
polichistică, au fost completate prin analiza (prin tehnici speciale: colorații cu iod propidium, hibridizări in situ, microscopie electronică) de rinichi umani polichistici; astfel, a fost evidențiată apoptoză marcată în interstițiul din jurul tubilor nedilatați distanțați de chiști, dintre chiști, în epiteliul chistic, adesea adiacent cu ariile de hipercelularitate și în glomerulii cu dilatații chistice a capsulei Bowmann. Anatomo-patologul este pus de obicei în fața unui tablou morfologic care nu este patognomonic pentru ADPKD, astfel încât formularea diagnosticului impune o corelare cu contextul general (clinic
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
propidium, hibridizări in situ, microscopie electronică) de rinichi umani polichistici; astfel, a fost evidențiată apoptoză marcată în interstițiul din jurul tubilor nedilatați distanțați de chiști, dintre chiști, în epiteliul chistic, adesea adiacent cu ariile de hipercelularitate și în glomerulii cu dilatații chistice a capsulei Bowmann. Anatomo-patologul este pus de obicei în fața unui tablou morfologic care nu este patognomonic pentru ADPKD, astfel încât formularea diagnosticului impune o corelare cu contextul general (clinic, imagistic, genetic) și utilizarea unor tehnici de investigare specifice, moderne, în special
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
stromă fibroasă. B) MICROSCOPIA OPTICĂ îN ADPKD Chiștii apar la orice nivel al nefronului, de la tubii contorți la tubii colectori. Uneori, punctul de pornire poate fi capsula Bowmann; în aceste condiții, mici ghemuri capilare glomerulare pot fi observate în interiorul dilatației chistice (chist glomerular, mai frecvent la fetuși și copii mici) (planșa 2). Evolutiv, chiștii își pot păstra continuitatea cu tubii colectori (chiști funcționali) sau o pot pierde (chiști izolați, prin închiderea tubilor colectori). În interior, cavitățile chistice sunt tapetate de un
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
fi observate în interiorul dilatației chistice (chist glomerular, mai frecvent la fetuși și copii mici) (planșa 2). Evolutiv, chiștii își pot păstra continuitatea cu tubii colectori (chiști funcționali) sau o pot pierde (chiști izolați, prin închiderea tubilor colectori). În interior, cavitățile chistice sunt tapetate de un epiteliu simplu, cuboidal, cilindric sau uneori atrofic; acest epiteliu este dificil de definit, având trăsături particulare, speciale, proprii. Pe secțiuni multiple, seriate, obținute din fragmentele prelevate din zone diferite ale rinichilor, se observă, în stadii precoce
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
directe. în sinteză, trebuie accentuată și lărgită bucla de reglare autocrină menționată anterior, conform căreia producția crescută de aFGF stimulează creșterea sintezei de fosfatază alcalină care, consecutiv, eliberează mai mult aFGF biologic activ de la nivelul membranei. 2. Celulele de tapetare chistică procese de proliferare și dediferențiere Dezvoltarea chistului nu poate fi explicată decât prin coexistența unei proliferări celulare. Această proliferare este reglată prin mecanisme intracelulare și extracelulare, și anume: acțiunea factorilor de creștere solubili, expresia receptorilor pentru factorii de creștere, existența
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
factorilor de creștere solubili, expresia receptorilor pentru factorii de creștere, existența semnalului de transducție relevant în activitatea mitogenă; expresia proto-oncogenelor; MEC sediul de localizare a factorilor de creștere, reglator al diferențierii celulare și modelării tisulare. Hiperplazia celulară la nivelul cavităților chistice poate să prezinte trei aspecte diferite (10): tipul comun, în care celulele apar normale, recognoscibile după segmentul tubular de origine, sau sunt doar ușor modificate; este specific tuturor formațiunilor chistice, fără deosebire de mărime, și explică posibilitatea de tapetare a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
diferențierii celulare și modelării tisulare. Hiperplazia celulară la nivelul cavităților chistice poate să prezinte trei aspecte diferite (10): tipul comun, în care celulele apar normale, recognoscibile după segmentul tubular de origine, sau sunt doar ușor modificate; este specific tuturor formațiunilor chistice, fără deosebire de mărime, și explică posibilitatea de tapetare a structurilor dilatate printr-o activitate mitotică crescută; tipul neregulat, în care celulele nediferențiate devin înalte, cubice sau cilindrice, extrem de dense, organizate în arii în care nu se mai poate identifica
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
distribuția lor este predominantă la nivelul polului apical (la acest nivel au fost descrise vezicule membranare latero-bazale). Localizarea apicală a receptorilor EGF reprezintă o polaritate alterată a proteinei integrale tip I (care traversează membrana) din familia receptorilor tirozin-kinază. Țesutul renal chistic prezintă niveluri scăzute de preproEFG și EGF, concomitent cu niveluri înalte de receptori EGF și TGF; astfel, fluidul chistic conține EGF și EGF-like în concentrații cu efect mitogen. Cu toate acestea, prezența EGF în fluid nu este considerată patognomonică. Cercetări
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a receptorilor EGF reprezintă o polaritate alterată a proteinei integrale tip I (care traversează membrana) din familia receptorilor tirozin-kinază. Țesutul renal chistic prezintă niveluri scăzute de preproEFG și EGF, concomitent cu niveluri înalte de receptori EGF și TGF; astfel, fluidul chistic conține EGF și EGF-like în concentrații cu efect mitogen. Cu toate acestea, prezența EGF în fluid nu este considerată patognomonică. Cercetări de detaliu au fost direcționate și asupra rolului agoniștilor asociați în formarea chiștilor, apreciindu-se rata de expansiune. Agoniștii
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
pot să apară ca structuri en-dome) și coexistența cu fibroblastele; nu s-a evidențiat însă edificarea de chiști. Dacă însă celulele renale sunt aplicate pe plăci cu agaroză, ele încep imediat procesul de agregare/asamblare și, ulterior, dezvoltarea unor sfere chistice, stabile geometric; apariția chiștilor se face în 18-24 ore, iar un chist conține în jur de 50 de celule (la care se ajunge pornind de la o celulă individualizată sau de la agregate mici, cu mai puțin de 5 celule). Proliferarea celulară
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
proprietățile segmentului tubular de origine. Consecutiv, secreția de fluid la nivelul chiștilor se realizează prin intermediul unui mecanism de transport activ, cu funcționare de pompe și canale voltaj-dependente și ligand-dependente (19). Este de remarcat faptul că, prin acest proces, în lichidul chistic apar și factori de creștere (EGF, TGFa) care acționează paracrin. Date experimentale (23), pe culturi de celule renale canine (MDCK Madin-Darby canine kidney), au stabilit un model de secreție transepitelială, cu implicarea co-transportului Na-Cl, activarea canalelor de K bazo-laterale și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
extracelulară sanguină, prin împingerea în această direcție a Na celular, cu ajutorul APT-azei Na-K din zona bazo-laterală. Pompele sodice sunt și ele localizate defectuos; ele vor direcționa secreția din regiunea bazo-laterală spre cea apicală, astfel încât fluidul se va acumula în cavitatea chistică. Ipoteze patogenice recente, bazate pe modificări structurale cu reflectivitate funcțională, susțin că mecanismul ar fi datorat unui defect selectiv al proteinelor implicate în procesul de sortare și vehiculare; sunt recent incriminate, în acest sens, canalul clorid și două canale de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de apă - aquaporin 1 și 2 (11, 20). D) DIAGNOSTIC ANATOMO-PATOLOGIC DIFERENȚIAL îN ADPKD în momentul identificării prezenței de chiști renali, anatomo-patologul este pus în situația de a face un diagnostic diferențial (3, 14, 15, 21) între formele de afectare chistică renală, și anume: chistul renal simplu; displazia chistică renală; boala polichistică renală ARPKD; boala renală medulară: Rinichiul spongios medular; Complexul bolii medulare chistice uremice nefronoftizie; boala chistică câștigată (asociată dializei); chiști renali în sindroame malformative ereditare (scleroza tuberoasă); boala glomerulo-chistică
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
D) DIAGNOSTIC ANATOMO-PATOLOGIC DIFERENȚIAL îN ADPKD în momentul identificării prezenței de chiști renali, anatomo-patologul este pus în situația de a face un diagnostic diferențial (3, 14, 15, 21) între formele de afectare chistică renală, și anume: chistul renal simplu; displazia chistică renală; boala polichistică renală ARPKD; boala renală medulară: Rinichiul spongios medular; Complexul bolii medulare chistice uremice nefronoftizie; boala chistică câștigată (asociată dializei); chiști renali în sindroame malformative ereditare (scleroza tuberoasă); boala glomerulo-chistică; chiști renali extraparenchimali (pielocaliceale, chiști limfangitici localizați în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
pus în situația de a face un diagnostic diferențial (3, 14, 15, 21) între formele de afectare chistică renală, și anume: chistul renal simplu; displazia chistică renală; boala polichistică renală ARPKD; boala renală medulară: Rinichiul spongios medular; Complexul bolii medulare chistice uremice nefronoftizie; boala chistică câștigată (asociată dializei); chiști renali în sindroame malformative ereditare (scleroza tuberoasă); boala glomerulo-chistică; chiști renali extraparenchimali (pielocaliceale, chiști limfangitici localizați în hil). 1. Chistul renal simplu Pot fi unici sau multipli, localizați în corticală (deformând uneori
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a face un diagnostic diferențial (3, 14, 15, 21) între formele de afectare chistică renală, și anume: chistul renal simplu; displazia chistică renală; boala polichistică renală ARPKD; boala renală medulară: Rinichiul spongios medular; Complexul bolii medulare chistice uremice nefronoftizie; boala chistică câștigată (asociată dializei); chiști renali în sindroame malformative ereditare (scleroza tuberoasă); boala glomerulo-chistică; chiști renali extraparenchimali (pielocaliceale, chiști limfangitici localizați în hil). 1. Chistul renal simplu Pot fi unici sau multipli, localizați în corticală (deformând uneori capsula), mai rar în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
strălucitoare; interiorul este plin cu un lichid clar. Microscopic, sunt tapetați de un epiteliu simplu, cubic sau aplatizat; în numeroase cazuri, acesta apare complet atrofiat. Poate preta la confuzii cu o tumoră renală, dar examenul ultrasonografic este edificator. 2. Displazia chistică renală Leziunea, rezultat al unei diferențieri anormale a parenchimului metanefritic în cursul dezvoltării embriologice, poate fi bilaterală sau unilaterală; este caracterizată prin apariția de numeroși chiști fie în întregul rinichi, fie numai în anumite zone. Macroscopic, rinichii pot fi rudimentari
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]