841 matches
-
monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca monumente de arhitectură biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, datând din 1817, și biserica „Adormirea Maicii Domnului”, datând din 1843. Un al treilea monument, cișmeaua Radu Vodă din strada Mierlari, este clasificat ca monument de for public.
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
are mai multe intrări: două prin bulevardul Regina Elisabeta, două prin bulevardul Schitu Măgureanu, una prin str. Știrbei Vodă. Este clasată pe lista monumentelor istorice din București cu . În 1779, domnitorul Țării Românești, Alexandru Ipsilanti a poruncit construirea a două cișmele în București. Prima cișmea s-a făcut pe locul unde este astăzi grădina dinspre strada Știrbei Vodă. Balta apărută era un focar de infecție în mijlocul orașului. În vecinătatea acestei cișmele și-a ridicat o reședință Dumitru Siulgi-basa, șeful lucrărilor peste
Parcul Cișmigiu () [Corola-website/Science/299121_a_300450]
-
două prin bulevardul Regina Elisabeta, două prin bulevardul Schitu Măgureanu, una prin str. Știrbei Vodă. Este clasată pe lista monumentelor istorice din București cu . În 1779, domnitorul Țării Românești, Alexandru Ipsilanti a poruncit construirea a două cișmele în București. Prima cișmea s-a făcut pe locul unde este astăzi grădina dinspre strada Știrbei Vodă. Balta apărută era un focar de infecție în mijlocul orașului. În vecinătatea acestei cișmele și-a ridicat o reședință Dumitru Siulgi-basa, șeful lucrărilor peste cișmelele orașului, numit și
Parcul Cișmigiu () [Corola-website/Science/299121_a_300450]
-
domnitorul Țării Românești, Alexandru Ipsilanti a poruncit construirea a două cișmele în București. Prima cișmea s-a făcut pe locul unde este astăzi grădina dinspre strada Știrbei Vodă. Balta apărută era un focar de infecție în mijlocul orașului. În vecinătatea acestei cișmele și-a ridicat o reședință Dumitru Siulgi-basa, șeful lucrărilor peste cișmelele orașului, numit și "marele cișmegiu" (din cișmea + sufixul giu). El avea ca principală însărcinare supravegherea curgerii apelor. Treptat, în folclorul urban "lacul lui Dura Neguțătorul" dispare din toponimie și
Parcul Cișmigiu () [Corola-website/Science/299121_a_300450]
-
în București. Prima cișmea s-a făcut pe locul unde este astăzi grădina dinspre strada Știrbei Vodă. Balta apărută era un focar de infecție în mijlocul orașului. În vecinătatea acestei cișmele și-a ridicat o reședință Dumitru Siulgi-basa, șeful lucrărilor peste cișmelele orașului, numit și "marele cișmegiu" (din cișmea + sufixul giu). El avea ca principală însărcinare supravegherea curgerii apelor. Treptat, în folclorul urban "lacul lui Dura Neguțătorul" dispare din toponimie și apare acela al "Cișmegiului". Orașul nu s-a extins foarte mult
Parcul Cișmigiu () [Corola-website/Science/299121_a_300450]
-
pe locul unde este astăzi grădina dinspre strada Știrbei Vodă. Balta apărută era un focar de infecție în mijlocul orașului. În vecinătatea acestei cișmele și-a ridicat o reședință Dumitru Siulgi-basa, șeful lucrărilor peste cișmelele orașului, numit și "marele cișmegiu" (din cișmea + sufixul giu). El avea ca principală însărcinare supravegherea curgerii apelor. Treptat, în folclorul urban "lacul lui Dura Neguțătorul" dispare din toponimie și apare acela al "Cișmegiului". Orașul nu s-a extins foarte mult către Vest din cauza inundațiilor aproape anuale care
Parcul Cișmigiu () [Corola-website/Science/299121_a_300450]
-
vale, păn-în zidul aceștii beserici, carei pe urmă cu vremea s-au astupat, netocmind-o nime". A fost reparată clopotnița, au fost zugrăviți pereții interiori ai bisericii, s-a reconstruit zidul din jurul bisericii în 1677 și a fost construită o cișmea în zidul de incintă dinspre poarta cea mare a curții domnești. De asemenea, a construit o gropniță pentru îngroparea sa. Specialiștii presupun că tot atunci a fost demolat peretele despărțitor dintre pronaos și naos și înlocuit cu două coloane care
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
Orașul este una din cele mai dezvoltate localități din Bucovina. Proiecte pentru urbanizarea localității au existat și înainte și după 1989, în prezent îndeplinind indicatorii minimali statuați de Legea 351/ 2001. Apă potabilă este captata și direcționată către 40 de cișmele stradale, se lucrează la canalizare și la racordarea la rețeaua națională de gaz metan. Totodată, orașul are stație de clorinare, telefonie fixă digitală, servicii de internet și televiziune prin cablu. Relatările privind începuturile învățământului din Vicovu de Sus aparțin învățătorului
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
stingea.</spân></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> În dormitor nu există sobă și ne înveleam cu mai multe pleduri. O altă teamă era să nu înghețe pe timpul iernii cișmeaua din curte, pe care o foloseau toți vecinii. În acest scop, în preajma iernii, cișmeaua era împachetata în paie și paturi care asigurau să nu înghețe apă. Totuși, uneori se întâmplă să înghețe, și atunci trebuia spartă gheață ca să ajungem la
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> În dormitor nu există sobă și ne înveleam cu mai multe pleduri. O altă teamă era să nu înghețe pe timpul iernii cișmeaua din curte, pe care o foloseau toți vecinii. În acest scop, în preajma iernii, cișmeaua era împachetata în paie și paturi care asigurau să nu înghețe apă. Totuși, uneori se întâmplă să înghețe, și atunci trebuia spartă gheață ca să ajungem la apă. Asta era prin 1925-26.</spân></spân></spân></p> Foto: Marc Teuscher Lippa Segal
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
scurt timp, Bucureștiul se dezvoltă din punct de vedere economic; se remarcă creșterea numărului meșteșugarilor, ce formau mai multe bresle (ale croitorilor, cizmarilor, cavafilor, cojocarilor, pânzarilor, șalvaragiilor, zăbunarilor ș.a). Odată cu acestea continuă modernizarea orașului. Sunt create primele manufacturi și cișmele publice, iar populația se mărește continuu prin aducerea de locuitori din întreaga Muntenie (catagrafiatul din 1798 indica 30.030 de locuitori, în timp ce cel din 1831 număra 10.000 de case și 60.587 de locuitori). Încet-încet apar o serie de
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
interior, pe care cândva se patrula. În incintă se mai păstrează astăzi o casă cu coloane din secolul al XVIII-lea, unde a locuit temporar și Ion Creangă cât a fost diacon la Golia. Aproape de turn se află și o cișmea din vremea lui Alexandru Moruzi. Turnul Goliei are o înălțime de 30 metri. Vizitatorul care dorește să aibă o panoramă a orașului trebuie să urce cele 120 de trepte. Cu baza pătrată de 5 metri pe laturi, un parter, două
Mănăstirea Golia () [Corola-website/Science/298524_a_299853]
-
Lezinschi, Dumitru Cantemir și Constantin Brâncoveanu“", publicată la Iași în 1845, în două volume. La 100 de ani de la moartea sa, la 20 iunie 1991, a fost amplasată pe clădirea turnului clopotniță o placă de marmură care atestă acest fapt. Cișmeaua din curtea mănăstirii a fost refăcută la 1849 prin osârdia egumenului Neonil. În anul 1872, s-au executat aici lucrări de reparații ale mănăstirii. S-au realizat acoperișurile cu bulb de pe turnul porții și de pe cuhne, s-a dărâmat pridvorul
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
un actor, scriitor și om politic român, de origine grec. A participat la răscoala lui Tudor Vladimirescu și la revoluția din 1848. Artist-cetățean, Aristia a imprimat teatrului un caracter militant politic. După o scurtă apariție, ca elev, pe scena de la Cișmeaua Roșie, a fost trimis de domnița Ralu Caradja la școala din Paris a lui Joseph François Talma. Întors în țară, a întemeiat în 1833, împreună cu alți intelectuali legați de mișcarea revoluționară democrată, prima școală de artă dramatică. Pregătind primele cadre
Costache Aristia () [Corola-website/Science/308668_a_309997]
-
de cherestea. 1969 - ’70 - Proastă amenajare a barăcii se face simțită. Iarnă rece și umedă pătrunde prin crăpăturile acoperișului și ale pereților. Partea fără podea era ocupată de bucătărie, în care piesele de rezistență erau un cuptor Coleman și o cișmea cu apă rece. - Începe era traducerilor de texte. Se tipăresc astfel Viața Sf. Teofil cel nebun pentru Hristos din lavra peșterilor Kievului, Viața Sfintei Xenia din St. Petersburg (publicată la Jordanville) și fragmente din Istoria Încoronării Imperiale Rusești pentru Comitetul
Lazăr Puhalo () [Corola-website/Science/306820_a_308149]
-
Editura Arca 2006 • A fi sau a nu fi antrenor, proză, Editura Arca 2006 • Singur printre actori, proză, Editura Arca, 2008 • Nistrenii, proză, Editura Arca, 2012 • Premii pentru scenarii TV: Noapte albă (1971), Cronica de la Plevna (1973), Satul blestemat ( 1979), Cișmeaua roșie ( 1982) • Premiul Uniunii Scriitorilor din România, volumul Hotărârea, teatru, 1983 „Un dramaturg remarcabil.”, acad. D.R. Popescu, revista Tribuna, Cluj, 1971 „Succesiunea pieselor consemnate în antologie, florilegiul dramaturgic al lui Mircea Bradu, evidențiază remarcabila sa personalitate în dramaturgia contemporană, constituindu
Mircea Bradu () [Corola-website/Science/307793_a_309122]
-
de est, iar de aici încolo hotarul între comuna Orlești și Glăvile îl formează apa Verdea (Apa Verzii), apa este cea care formează hotarul în partea de est și cu comuna Sutești. În partea de sud este hotar delimitat de cișmeaua Ștubeu. Comuna Glăvile se învecinează la sud cu comunele Sutești și Amărăști,la est cu comunele Scundu și Orlești,la nord cu comunele Pesceana și Lădești,iar în partea de vest cu comunele Stănești și Gușoeni. În cadrul hotarelor și limitelor
Comuna Glăvile, Vâlcea () [Corola-website/Science/302026_a_303355]
-
o altă problemă nerezolvata încă. Satul Barcă Veche este bine așezat. Șoseaua principala împarte satul în două părți: o parte urca ușor până la biserică, iar celalta coboară până la malul Darjovului. Oamenii nu duc grijă apei, pentru că ea curge necontenit din cișmele. După 1892, a apărut și satul Barcă Nouă format din oameni care au cumpărat locuri de casă și loturi de pământ din moșia Mănăstirii Argeș, secularizata la 1864. Deși de peste un secol, părți de sate se află dincolo de Darjov, ele
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
de Jos și Poșta fiind unite în satul Pietroasele; comuna rezultată a fost inclusă în județul Buzău, reînființat. Învățământul în comună este asigurat de două grădinițe și două școli cu clasele I-VIII. Un specific arhitectural al comunei îl constituie cișmelele de piatră, una din acestea fiind clasificată ca monument istoric, alături de numeroasele situri arheologice din comună, de clădirea stațiunii de cercetare în viticultură și de mai multe cruci de piatră din diverse puncte. Începând cu anul 2008, în luna septembrie
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
Pilești) și situl ce cuprinde punctele „puțul lui Cârnu Puche”, „puțul Giuroiu”, „Via Frunzescu” și "Pe drumul lui Puche”, care cuprind 27, respectiv 23 de elemente. Două dintre obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură, ambele în satul Pietroasele: o cișmea de piatră datând din 1892 și stațiunea de cercetare în viticultură, construită în 1893. Alte trei obiective sunt considerate monumente funerare sau memoriale: Crucea Frumoasă (secolul al XIX-lea) și crucea lui Stan Avram și Ion Lemnaru (1841) de la Pietroasa
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
1924, care a cauzat foamete în sudul Basarabiei. La 17 septembrie 1924, răscoală s-a răspândit în aproape toate partea de sud a Basarabiei. Numărul persoanelor răsculate s-a ridicat la 4.000-6.000 de persoane, care proveneau din satele Cișmele, Achmanghit, Nerușai, Mihăileni Galilești și erau de etnie ucraineană, rusă, bulgară, găgăuza etc. Rebeliunea nu a fost susținută de țăranii români din Basarabia și de coloniștii germani. Rebelii au creat autorități sovietice - comitete revoluționare, unități de miliție populară și Gărzile
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
Hidrari (gârlă), Iezărul (baltă), Mlădițele Mari (baltă), Mlădițele Mici (baltă), Motranul (baltă), Prut (râu), Surda (baltă) Râpi: Râpa Bulucului, Râpa de la Chilatu Repere: De vale, În deal, La conacul lui Manolescu, La curte, La șușă (La șosea), La șușmé (La cișmea), Șleahul Mănții, Șleahul Pelineiului Alte microtoponime: Fântâna de câmp, Hățașul (drumul ce marca vechea limită a satului până în 1921), Movila lui Gologan (tumul vechi), Movila Săpată (tumul vechi), Pachetul cu Chir (teren înțelenit între patru drumuri), Stejarul, Tișcana (digul de
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
8 august 1847. Primele familii care au trecut cu traiul aici au fost familiile: Banu veniți din Soloneț, Gorban - veniți din Ceabrii. Veniții au ales locul pentru sat pe malul râpii, deoarece apa e mai aproape de suprafața pământului, ca exemplu, cișmeaua de lângă familia Bercea, care se păstrează si până astăzi. Având pământuri mănoase, bogate în humus și izvoare, noua așezare de pe moșia boierească se extinse repede. Către sf. sec. XIX, la recensământul din 1897, Mărăndenenii au intrat în condica așezărilor basarabene
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
vecinătatea acestor locuri. Iar răzeșii s-au statornicit aici păstrând denumirea cătunului. O altă legendă despre formare satului este despre un drumeț Ciuciulea care făcuse un drum lung și nu găsise apă de băut nicăieri până a ajuns la Șipot (cișmea de pe suta II). Bând apă pe săturate a rămas și peste noapte și apoi și-a făcut culcuș în salcia mare de lângă izvor. A doua zi a plecat dar în urma lui a rămas numele de Ciuciulea. Argument în favoarea acestei legende
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
de actualele străzi Mihai Bravu, Ștefan cel Mare, Plevnei, Elefterie, Dealul Spirei, Filaret, Dealul Piscului, Dudești. A doua ocupație a rușilor are loc în noiembrie 1770 și se întinde pe o perioadă de cinci ani. În timpul domnitorului Alexandru Ipsilanti apar cișmelele publice, se inițiază măsuri și reforme în domeniul fiscal, judecătoresc și social, se ridică mănăstirea Chiajna în vestul orașului, se încearcă o sistematizare a Dâmboviței pentru evitarea inundațiilor, se înființează „Epitropia obștilor”, organ administrativ care se ocupă cu probleme edilitare
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]