2,820 matches
-
din pâraiele de munte, căutând grăuncioare de aur. Nu ne făcură niciodată probleme. Stau liniștiți în tabăra lor și nu coboară decât foarte rar în oraș ca să-și ia de ale gurii. Pe deasupra, veniră ieri la secție să facă reclamație. Cică le dispăru și lor un puradel noaptea trecută. Erau disperați și speriați totodată. Știu, i-am văzut ieri la terasă în oraș, spuse Cristi calm, nedezlipindu-și privirea de la grupul de țigani, iar dacă îți amin tești, am venit și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
am, îmi spuse Dr. Coutras luând-o înainte. — Și ce s-a întâmplat cu Ata și cu copilul? — Au plecat în insulele Marchize! Avea niște neamuri pe acolo. Am auzit că băiatul lucrează pe o goeletă de-a lui Cameron. Cică seamănă foarte bine cu taică-său. La ușa care dădea din verandă în cabinet, doctorul se opri și zâmbi: — E o natură moartă cu fructe. Probabil o să ți se pară că nu e tabloul cel mai potrivit pentru un cabinet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Domnul Nopții... cum să nu știu, e lege la noi ce scrie acolo, Domnul Nopții, Muntele-Împărat, Marele Preot Dac de acolo, din adâncuri, pedepsește rău de tot, ne păzeam strașnic de el, noi, ucenicii, așa ne spuneau bătrânii din sat, cică e în vârful muntelui o peșteră care are înăuntru o comoară, brățări de aur, de peste un kilogram jumate una, kosoni, astea sunt monedele dacice, statuete de aur sau bronz, pietre, aur peste aur. Muntele îți dă înapoi tinerețea dacă meriți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
profesorul sufletul când e flămând?, teribilă maică-mea, nu? Ea m-a făcut actor. — Pe mine, taică-meu, datorită lui am venit la teatru, tu știi mai bine. Știu, cum să nu știu... Ea mi-a povestit despre mine copil, cică atâta o tot întrebam, de ce curge apa?, de ce cresc pomii?, de ce zboară păsările?, dar de ce nu zboară copacii?, că o și exasperam, iubeai grozav izvoarele, te așezai pe margine de Olt și cântai, așa cântai, că te ascultau toate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
România, neică, ne luară ăștia tot, vorbesc cu dumneata, că afară, cu lumea, nu pot vorbi, mi-e frică, toți toarnă la Securitate, în martie, muri Dej și îl puseră prim-secretar pe Ceaușescu, cine-o mai fi și ăsta?, cică l-a propus Maurer de câteva zile, pe 21 august, făcură din Republica Populară Română o altă țară, ne cheamă Republica Socialistă România, trebuie să știu asta pentru copii, la școală, că ne obligă să le spunem toate schimbările astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
foarte mult acest spectacol, Steaua fără nume, dar el s-a impus extrem de greu, au fost însă sute de reprezentații, pentru că el dărâma niște mituri, era altă regie, altă montare, ciudat era că a fost primit foarte rău de critică, cică băteam apropo la banii care nu erau în România, la școala românească de atunci, numai că publicul, care-i mai deștept decât toți cronicarii, venea la spectacol mereu, sălile erau pline. Ne-am menținut dintr-o ambiție dementă a noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
n-am nici o bucurie, cât îi iubesc eu pe toți ăștia care plesnesc de prostie, sunt proști și agresivi, numai gura de ei, de când îi știu, și i-au omorât pe cei mai buni, l-au izgonit pe Cuza, nu?, cică au omorât 80% dintre conducători, suntem un popor care-și omoară domnitorii, prim-miniștrii, președinții, dușmănoși și docili, dacă le-ai spune că mâine vine Ceaușescu, n-ar mișca unul un deget, asta-i libertatea lor, batjocoriți și jefuiți, FNI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Venturiano) de zile mari, acuma, după tot ce s-a întâmplat, n-aș mai juca în piesele ei. Ești crudă cu ea, nu ți-a făcut nimic femeia asta, îmi zicea Maestrul, Cruello! Așa mă strigau și colegii în facultate, cică fața mea ca un brici exprimă asta, s-a lipit Cruella de mine ca și biata Loredana. Îmi pare atât de rău că îl știe marele actor, vroiam să mă păstreze ca pe bunătatea pământului, nu știu cum au ajuns ăia la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
doar părul ăla lung și blond de capul ei, dar nu mi se părea lucru curat cu fata asta, a intrat din prima, când la teatru trebuie să încerci de mai multe ori, să iei ore, și ea... Vaca Domnului!, cică scria poezie (în proză s-o văd eu, am auzit că e mai greu, așa spun unii, că proza e ceva pentru bărbați... de-aia o fi grea), cică lucra la o revistă, deși eu n-am auzit-o niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
de mai multe ori, să iei ore, și ea... Vaca Domnului!, cică scria poezie (în proză s-o văd eu, am auzit că e mai greu, așa spun unii, că proza e ceva pentru bărbați... de-aia o fi grea), cică lucra la o revistă, deși eu n-am auzit-o niciodată vorbind despre serviciu, v-am mai zis, Frumoasă Neli, că trebuia să rămână acolo, la revista aia, dar a vrut ea să se pună cu mine, asta e, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
și pietrele, pe când puricele își lua o cămașă mai subțire ca pânza de păianjen, o spăla cu lacrimi de turturică și s-arunca apoi în slava cerului de ne-aducea povești, pe când musca pe perete, mai mincinos cine nu crede, cică, de peste nouă mări și nouă țări, de peste nouă ceruri, a venit Dumnezeu pe pământ. Era cu Sfântul Petru, și amândoi coborâseră pe-aici, așa, ca să vadă ce mai fac oamenii lor. Știți că, la noi, când Dumnezeu sosește, busuiocu-n casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
mai știu care, dar o să treacă timpul mai repede dacă povestesc. — Eu nu vreau să treacă timpul mai repede. — Ei, nu vrei!!! Îți povestesc doar ca să fim împreună, de-aia sunt poveștile, adună oamenii la un loc. — Suntem împreună. — Ascultă. Cică, odată, un soldat s-a îndrăgostit de o prințesă frumoasă-frumoasă și a cerut-o de nevastă. O ceruseră de soție mulți, dar prințesa îi refuzase pe toți, de aceea, mult s-a mirat când l-a văzut pe soldat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
un copil în pântecele mamei. Ușa s-a închis singură după el. De atunci, ea a rămas acolo, în apartamentul acela de la parter. * — Mi-a tot vorbit de ea, Frumoasă Neli, în vara în care a cunoscut-o, în 2000, cică e una care vrea să dea la teatru, că o să-i dau ore, fac meditații cu ea, să vedem dacă anul ăsta sau la anul, oricum, e foarte talentată și va intra sigur. Poate anul ăsta. Loredană, ce are fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
oare? Parcă intrase în priză. Mai bine o aducea într-o noapte la noi, să fim trei, că n-am mai făcut asta de mult. Îl lăsam în pace, că putea să mă trăsnească urgent, și dacă te lovește el... Cică a chemat-o și pe la Catedră, unde pe birou tronează fotografia mea, eu râzând ca o ghidușie, așa-mi zicea Maestrul meu la început: râzi, ghidușie, ce-ai mai făcut? Nu-ți mai spun că ar fi atât de ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
pensie privată la ANB, că din pensia de actori nu vom putea trăi, eu mă zbat pentru toate, eu, nu el. Îi gătesc, pentru el am învățat toate astea, supe, borșuri, fripturi, că mănâncă precum haplea, ați văzut și dumneavoastră, cică faci dragoste așa cum mănânci, la Maestru se potrivește de minune afirmația asta, mă îngrijesc de grădină, de solar, de casă, de livadă, de cățea, mai zice el câteodată: o hrănim pe Tara asta de pomană, latră atât de rar!, suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
am pierdut!, i-am zis lui, ea n-a mai întrebat un cuvânt despre piesă, el a uitat, nici nu știe cum e piesa aia... că nu l-am lăsat să-i acopere gresia din sufrageria unde locuia cu parchet, cică tot venea frigul, ca brazii, peste ea, auziți ce nebună!!! Dar unde Dumnezeu a locuit, pe un aparat de aer condiționat dat la rece? Na, că m-am prostit și eu, că m-a înnebunit de cap cu brazii ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
plin de bube și ulcerații, curgea puroi din el și-l durea ca pe un lepros, se ștergea cu banii ăia, avea 1.500 de euro (atâta cât împrumutase odată de la Tina, împrumutase și nu i-a mai dat înapoi, cică să-i facă Nicu Ciot sufrageria, să-i pună parchet, erau banii prăpăditei ăleia, înțelegi?, banii ăia pe care-i luase îi mâncau fața, așa cred eu, Frumoasă Neli). Ridica o sută de euro, o banchetă murdară și lipicioasă, mirosind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
din banii ei. Îl mănâncă pielea și acum, ziua, are neurodermită, ceva, că nu mă pricep, cu medicina nu le am de nici o culoare, dar el a rămas bolnav, ați văzut cum e, îmi vine să mă duc pe lume... — Cică s-a dus Laszlo la Tina acasă, dar nu vrea să-mi spună unde stă nebuna, a intrat în apartamentul ăla al ei și s-a înecat întâi în mirosul de... ce-o fi fost?, i se părea că miroase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
încontinuu, cuvintele de poveste ne-au schimbat, până și cepele astea au devenit mai grele. Îîî, tot nu mi-ați spus ce e cu paharul... — Paharul?, o să-l duc la pârâul din dreapta grădinii și am să arunc apa asta nenorocită, cică se duce durerea și răul pe apă curgătoare, așa-mi spunea mie bunica, să povestești în fața unui pahar cu apă și să-l arunci după aia, se duce totul cu apa, să dispară cu noaptea!, hârâie ea încet, cu vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
cu el, nimeni n-ar observa, nimeni n-ar plânge. Mariana începuse să se gândească la sinucidere din noaptea aia când venise soția lu domnu doctor, care avea mustață, săraca, și urlase ceva cu Anna Karenina (da Popa râdea, că cică aia nu s-a-mpușcat, s-a aruncat sub tren, da tot aia e, și la o adică era mai bine dacă se-mpușca!), și Mariana spăla pe jos - că aia făcuse pe ea, săraca - și se gândea așa, cam cum ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
sa i-a zis că ce ocazie e asta, cu circul, miroase urât cu toate animalele alea pe vapor, își murdărește hainele, ajunge-n America ca ultimu țigan. - Lasă, mai ia un păhărel. - Iau, iau. Da el a zis că cică animalele sunt mai curate ca oamenii. Globul de ambalaje de ciocolată chinezească se învârti ușor, și nu din cauza Marianei, care făcea varză călită în bucătăria MaxiBarului. Ei nu vindeau mâncare, dar trebuia să mănânce și ei ceva și li se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
să-și mai ia ziua bună. - Acuma asta e. Să fie de sufletul lui, îi mai turnă Mișu un păhărel de whisky. - Da n-a avut noroc săracu. - L-au mâncat leii? - Aș! Mai rău! L-a prins dresorul că cică făcea... mă rog... aveau o iapă acolo, la dresură, drumul era lung, și cică Sorinel al meu... da n-am putut să-l dăm în judecată pentru despăgubiri, că Sorinel n-avea acte, săracu. L-a omorât cu biciu. Globul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
îi mai turnă Mișu un păhărel de whisky. - Da n-a avut noroc săracu. - L-au mâncat leii? - Aș! Mai rău! L-a prins dresorul că cică făcea... mă rog... aveau o iapă acolo, la dresură, drumul era lung, și cică Sorinel al meu... da n-am putut să-l dăm în judecată pentru despăgubiri, că Sorinel n-avea acte, săracu. L-a omorât cu biciu. Globul de ambalaje de ciocolată chinezească îl aprobă discret pe nea Ovidiu, care-și lăsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
trebuie să mai intru o dată în arenă, nu-mi pot lăsa paltonul și pantofii și balerina mea, nu-i așa, maestre, trebuie să continui. Mi-e atât de dor de toate astea, de parcă le-am părăsit de când lumea. Auzi, că cică am ceva la capul ăsta prost, de unde, Doamne iartă-mă, să am eu ceva la cap, că doar nu l-am folosit așa de tare, nu-i așa, maestre, de ce oare s-a îmbolnăvit Marcelino, maestre, de ce mă pedepsește Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
nici ei nu mai au cui să se supună întru totul. Din păcate autoritatea s‑a dus pe apa sâmbetei. Hans înfulecă mai multe tartine cu margarină și‑și studiază o buclă de păr în vechea oglindă de bărbierit, care cică ar fi aparținut tatălui asasinat. Nu începe iar cu poveștile tale despre lagăre de concentrare, că mi‑ai împuiat capul. Vizavi, patroana magazinului cu articole de mercerie a tras deja pe jumătate obloanele, în spatele cărora o clientă, deja aplecată, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]