1,193 matches
-
felul acesta contradicțiile anulându-se una pe alta". Poetul nostru, în postură de filosof, recurge la această procedură numită de Heidegger "dialectică"". Cât privește Filosofia indiană, poetul a mers intuitiv spre ea, cunoscând sanscrita. În privința abordării chestiunilor de istorie, Mihai Cimpoi îl vede pe Eminescu "în calitatea sa de filosof al istoriei" iar Sociologia, abordată în articolele de ziar, în concepția lui Eminescu "este singura știință preocupată de interesele oamenilor, de esența acestora și de raporturile între ele într-un context
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Sociologia, abordată în articolele de ziar, în concepția lui Eminescu "este singura știință preocupată de interesele oamenilor, de esența acestora și de raporturile între ele într-un context social dat". În ceea ce privește abordarea chestiunilor de Economie politică, Eminescu, ne asigură Mihai Cimpoi, "eminescianizează și în acest domeniu, luând din tratate tot ce "îi convine", adică "tot ce e sănătos ca idee", conform orientărilor sale doctrinare și imperative în studiul sociologic al realităților românești". La rândul său, Religia, e considerată în sensul că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
acestea "derivă din organicismul său doctrinar", astfel încât modul în care concepe persoana și personalitatea, "ne trimite la paradigma postmodernă în educație care "formulează ca obiectiv esențial dezvoltarea integrală a personalității umane". O atenție aparte se acordă Limbii și limbajului, Mihai Cimpoi selectând din vocabularul acestuia o seamă de Expresii celebre, cu care operează în speță gazetarul. Acestora li se adaugă o selecție riguroasă de Proverbe românești (unele luate din manuscrise), ordonate tematic (Văduva, Vremea, Gust etc.) dimpreună cu locuțiuni diverse, zicale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
care sunt comentate pe larg toate meandrele discuțiilor pro sau contra, încă din perioada studenției și până în actualitatea noastră ("Odiseea receptării cunoaște două căi distincte:cea deschisă de Titu Maiorescu și cea promovată de critica socialistă a lui Gherea"), Mihai Cimpoi fiind de părere că "Eminescologia românească suferă cu adevărat de un complex al inferiorității metodologice și, în mod paradoxal, se lansează obsesiv în îndelungate deliberări și precizări teoretizante, de regulă sub egida unor modele din afară". În privința postumiadei, sunt trecute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
în muzică, în artele plastice (în viziunea marilor pictori ai lumii), în cinematografie, filatelie și medalistică. Dicționarul de încheie cu enumerarea edițiilor importante ale operei, edițiile în limbi străine sau multilingve. Dicționarul enciclopedic Mihai Eminescu pe care îl realizează Mihai Cimpoi, prezintă personalitatea acestuia sub toate aspectele creației și ale vieții sale. Este o sinteză amplă, monumentală, tinzând să atingă exhaustivitatea, astfel încât se constituie într-un extrem de util instrument de lucru și informativ, necesar nu doar celor interesați în calitate de cercetători ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ci transcriere manuală, în vederea transferării în fapt publicabil a scrierilor din manuscrise, de atâtea ori până la imposibil descifrabile", s-a aflat alături de Perpessicius, de Murărașu și de atâția alții. În privința edițiilor critice se confesează într-un interviu acordat lui Mihai Cimpoi, și care figurează în Addenda volumului ale clasicilor români /.../ și cu precădere a lui Mihai Eminescu (în primele trei volume din "Scriitori români", puținele îndreptări de text efectuate au fost propuse de mine și acceptate de Perpessicius tot eu îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Chendi, Ilarie : VII, 160 165 Chihaia, Pavel: VI, 209 Chimoiu, Anca-Maria : VII, 113 Chirnoagă, Mihail : VIII, 151 Chioaru, Dumitru : VI, 42 45 Cianciolo, Umberto, V., 95-96 Cifor, Lucia : X, 205 210 Ciobanu, Nicolae : I, 57 58 Ciornei, Mihaela : VII, 204-295 Cimpoi, Mihai : I, 92 95; 174 180; II, 90 92; V, 36, 41, 90; VI, 78 82; VII, 83-88; VIII, 68 72; X, 258 268 Ciopraga, Constantin : I, 65 68; V, 109 110 Cisek, Oscar Walter : VII, 128-131 Ciurel, Daniel : X
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Tohăneanu) 3 ORATORUL EMINESCU (Daniel Ciurel) 3 BIBLIOGRAFIE. EDIȚII 3 O LECTURĂ NOUĂ (Eugen Simion) 3 O SAGA EDITORIALĂ (Nicolae Georgescu) 3 INTERPRETĂRI DIDACTICE 3 METODICA PREDĂRII (Mihai Rusu) 3 "DOINA" (Victor Crăciun și Tudor Nedelcea) 3 DICȚIONAR ENCICLOPEDIC (Mihai Cimpoi) 3 CALEIDOSCOP 3 LUCEAFĂRUL LA CENTENAR (George Uscătescu) 3 AVATARURILE EDITORULUI (Aurelia Rusu) 3 CHESTIUNEA BASARABIEI (Theodor Codreanu) 3 INDICE al autorilor comentați 3 DIN CATALOGUL COLECȚIEI "EMINESCIANA" Editura JUNIMEA * EMINESCU, Mihai. Poezii. Selecție și prefață de Const. Ciopraga. Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și metafore fundamentale. Iași: Junimea, 1990, 278 p. (Eminesciana; 51) * ZISU, Aurelian. Corespondența lui Eminescu: exerciții de lectură intertextuală. Iași: Junimea, 1996, 212 p. (Eminesciana; 52) * MUREȘANU IONESCU, Marina. Eminescu și inter-textul romantic. Iași: Junimea, 1990, 303 p. (Eminesciana; 53) * CIMPOI, Mihai. Narcis și Hyperion. Eminescu, Poet al ființei. Poem critic. Iași-Chișinău: Junimea, 1994, 265 p. (Eminesciana; 55) * PETRESCU, Ioana Em. Mihai Eminescu poet tragic. Iași: Junimea, 1994, 208 p. (Eminesciana; 56) * EMINESCU, Mihai. Există dreptate? Scrieri cu conținut juridic. Antologie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Eminescu. Fascinația izvoarelor Cuvântului. Iași: Junimea, 1994, 204 p. (Eminesciana; 57 bis) * VOICA, Adrian. Versificație eminesciană. Iași: Junimea, 1997, 318 p. (Eminesciana; 58) * COȘEREANU, Valentin. Eminescu Ipotești Eminescu. Ediția a 2-a revăzută. Iași: Junimea, 1999, 154 p. (Eminesciana; 59) * CIMPOI, Mihai. Plânsul Demiurgului. Noi eseuri despre Eminescu. Iași: Junimea, 1999, 204 p. (Eminesciana; 60) * RUSU, Vasile. Eminescu. Motivele vegetale și faunistice / Vasile Rusu. Iași: Junimea, 2000, 210 p. (Eminesciana; 61) o EMINESCIANA. SERIE NOUĂ * CRĂCIUNESCU, Pompiliu. Eminescu: paradisul infernal și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de ani, de Victor Crăciun, în colaborare cu Tudor Nedelcea. Cu un cuvânt înainte de acad. Eugen Simion. Fundamentări de: D. Panaitescu-Perpessicius, D. Murărașu, G. Călinescu, I. Rotaru, D. Vatamaniuc, Gh. Bulgăr, C. Popovici, Haralambie Corbu, Olivia Nedelcea, Ghiță Florea, M. Cimpoi. Liga culturală pentru unitatea românilor de pretutindeni, Editura Semne, București, 2008. 7 George Uscătescu, Luceafărul la centenar (poem dramatic în proză), Editura revistei Destin, Madrid, 1989. * Pentru o mai ușoară și simplificată posibilitate de fixare a prezenței autorilor comentați în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
în stil popular, tratând teme conjuncturale, în stil realist-socialist. SCRIERI: Zile mandre, bucuroase, Chișinău, 1934; Rasai, luna, de cu seară, Chișinău, 1935. Repere bibliografice: F. Ponomari, Dăruire, „Nistru”, 1968, 6; N. Movileanu, A. Moraru, De sub pietrele uitării, „Nistru”, 1988, 12; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 163. Vl.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286810_a_288139]
-
comentarii și eseuri critice semnează Valeriu Cristea (Dicționarul personajelor lui Dostoievski), Edgar Papu, Eugen Simion (Tânărul Nichita Stănescu, Cultură și politică), D. Micu, Al. Piru, Ov. S. Crohmălniceanu, Andrei Pleșu, Marian Popa ( Adâncul sens estetic al strungului în mers), Mihai Cimpoi, Constantin Ciopraga, D. Vatamaniuc, Mircea Popa, Dan Mănucă, Iordan Datcu, Romul Munteanu, Mihai Drăgan. Din 1998 rubrica „Lecturi critice”, asigurată de Răzvan Voncu și Lucian Chișu, include comentarii de carte ample, dublând uneori cronica literară. Apar interviuri cu Aurora Cornu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287825_a_289154]
-
de suflet și inimă, ca semn dăruit Iașului autumnal, livresc, religios, teatral și muzical. Primii prieteni și colegi de profesie bibliologică? Claudia Balaban și Alexe Rău, s-au alăturat apoi lumii noastre de carte din Iașii asachieni Grigore Vieru, Mihai Cimpoi, Ion Hadârcă, Arcadie Suceveanu, Nicolae Dabija, Vasile Romanciuc, Leo Butnaru, Claudia Partole, Aurelian Silvestru, Gheorghe Prini, Mircea V. Ciobanu, Spiridon Vangheli, Dumitru Dragomir, Iulian Filip, Ianoș Turcanu, Iurie Colesnic, Ana Bantoș, Vladimir Beșleagă, Larisa Turea, Serafim Saka, Valeriu Matei, Mihai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Drum spre Centru, concretizat în "mișcări centripete ale literaților din provincie. Junimismul, născut chiar la Iași, Școala Ardeleană, eliadismul, mișcarea "Iconar", poporanismul basarabean, ardelenismul epic și etic conțin culoare locală, dar și spirit integrator general-românesc și european", cum susține Mihai Cimpoi. Să rămână întrebarea, schițată pe buzele unora, că a fost chiar un gând profetic de a continua altfel, adică prin înființări de biblioteci și saloane de carte, inițiativa podului proverbial spulberând imaginea de miraj cu flori și îmbrățișări de frate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
CERNOV, Alexandrina, 105 CERVANTES, Miguel de, 194 CHARACHIDZE, G., 182 CHARDIN, T. de, 235 CHASSAIGNE, Fr. de, 5 CHEPTEA, Stela, 254 CHIRIAC, Ion, 74 CHOPIN, Fr., 94, 95 CICERO, Marcus T., 11, 56 CIHAC, Iacob, 34, 48 CIHODARU, C., 255 CIMPOI, Mihai, 104, 106 CIOBANU, Mircea V., 104 CIOBANU, Nicu, 105 CIOBOTARI, Călin, 255 CIOLCA, Cătălin, 255 CIOPRAGA, Constantin, 79, 80, 98, 114, 124, 151, 255 CIORAN, Emil, 69, 238 CIUBOTARU, Ion H., 255 CIUCĂ, Valentin, 112 CIUREA, Ion, 106 CLAUDEL
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
nici la Chișinău și nici la București, din rațiuni diametral opuse. Am avut raporturi strânse cu intelectuali de la Chișinău. Citez câteva nume: regretatul Grigore Vieru, Ion Ungureanu, fost ministru al culturii, regizor, Nicolae Matcaș, fost ministru al învățământului, academicianul Mihai Cimpoi, președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Anatol Vidrașcu, publicist și editor, Eugen Doga, compozitor de renume mondial, Nicolae Dabija, redactor șef al revistei "Literatură și Artă", scriitor, și încă mulți, mulți alții. Am participat la numeroase întâlniri cu acești intelectuali, i-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
făcut un tur al parcului marin unde am admirat tot felul de pești și animale marine. Într-o zonă se găsesc urșii polari, în alta pinguinii, iar afară, lângă un iaz, se aflau pelicani cu gușile atârnându-le ca niște cimpoaie. După ce am vizitat și am făcut fotografii cu ceea ce ne-a impresionat mai mult, inclusiv cu pelicanii, am mers la spectacolul cu delfini. Copiii se împrietenesc ușor cu animalele, pe care le și hrănesc cu mâncare cumpărată din locurile speciale
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
București. Critic „cu orgolioase erupții naratoare”, „declarând că «nu poate adormi într-o tradiție»” (Adrian Dinu Rachieru), H. a scris eseuri despre poezia bucovineană din ultimele decenii. Prezent, în 1977, în volumul colectiv Dintre sute de catarge, îngrijit de Mihai Cimpoi, H. va experimenta ulterior mai multe formule. Chiar dacă desprinderea de viziunea liricizantă a lumii și a poeziei este incompletă, când și când printre durități, ironii și prozaisme izbucnind pătimaș câte o metaforă („Și-n scoicile tăcerii nisipul se îmbată”, „E
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287452_a_288781]
-
îmbată”, „E frig în cuvânt și în suflet cad ploi” etc.), prin placheta de versuri Clepsidra reveriei, apărută târziu, în 1996, autorul se înscrie în parametrii atitudinii poetice optzeciste. SCRIERI: Clepsidra reveriei, Cernăuți, 1996. Repere bibliografice: Rachieru, Poeți Bucovina, 208-213; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 256. G.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287452_a_288781]
-
Marino, Barbu Brezianu, Valentin Lipatti ș.a.); Mircea Anghelescu, Anul Vianu: un început, LCF, 1997, 34; Z. Ornea, Scrieri inedite ale lui Vianu, RL, 1997, 39; Tudor Vianu, CC, 1997, 11-12 (semnează Eugen Simion, Klaus Heitmann, Dumitru Micu, Dan Grigorescu, Mihai Cimpoi, Mircea Zaciu, Alexandru Surdu, Valentin Lipatti, Valeriu Cristea, Ion Ianoși, Livius Ciocârlie); Florin Mihăilescu, Stil și stilistică în concepția lui Tudor Vianu, VR, 1997, 11-12; Gheorghe Bulgăr, Tudor Vianu și Dicționarul Eminescu, VR, 1997, 11-12; Mircea Anghelescu, Portretul criticului tânăr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
Vianu], „Euresis”, 1999-2000 (semnează George Gană, Dan Grigorescu, Mircea Martin, Mircea Muthu); Dicț. esențial, 878-883; Dimisianu, Lumea, 29-33, 73-76, 517-520; Teodor Tihan, Umanități și valori, Cluj-Napoca, 2000, 146-193; Ion Ianoși, Ultimul Vianu, ALA, 2001, 578, 579; Cristea-Enache, Concert, 547-556; Mihai Cimpoi, Critice, I, Craiova, 2001, 112-122; Manolescu, Lista, III, 14-21, 29-31; Popa, Ist. lit., I, 1 096-1 100; Teșu Solomovici, România iudaică. O istorie neconvențională a evreilor din România, București, 2001, 139-142; Petru Vaida, Tudor Vianu - metoda „observației conștiinței”, APF, 2002
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
Semințele mărului oprit, Chișinău, 1998; Ruga iezilor celor trei, Chișinău, 1998. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Clipa de grație, Chișinău, 1980, 277-278, 285-287; Ion Ciocanu, Neîmpăcarea continuă, LA, 1994, 6 februarie; Dan Perșa, Un spirit complex: Iulian Filip, TMS, 1997, 7; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 229-230; T. Canțâr, Iulian Filip. Biobibliografie, Chișinău, 1998; Datcu, Dicț. etnolog., I, 264-265. I.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287000_a_288329]
-
Vulcan văzut azi în Ungaria, ST, 1992, 7; Țepelea, Rememorări, 109-110; Faifer, Semnele, 216; Teodor Vârgolici, Călătoriile lui Iosif Vulcan, ALA, 1995, 255; Valentin Chifor, Caleidoscop critic, Oradea, 1996, 131-144; Datcu, Dicț. etnolog., II, 283-284; Rusu, Membrii Academiei, 563; Mihai Cimpoi, Critice, I, Craiova, 2001, 32-42; Dicț. scriit. rom., IV, 818-820; Cornelia Ștefănescu, Un entuziast: Iosif Vulcan, RL, 2003, 28. G. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
poetului Labiș, București, 1985; Ștefănescu, Prim-plan, 191-198; Cristea, Fereastra, 72-78; Nicolae Cârlan, Nicolae Labiș. Album memorial, București, 1987; Cândroveanu, Lit. rom., 257-259; Micu, Limbaje, 201-209; Papu, Lumini, 388-390; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 462-469; Constantin Ciopraga, „Albatrosul ucis”, CNP, 1996, 12; Mihai Cimpoi, Cele două morți ale lui Labiș, LCF, 1996, 12; Cezar Ivănescu, Stela Covaci, Timpul asasinilor. Mărturii despre viața, moartea și transfigurarea lui Nicolae Labiș, București, 1997; Nicolae Cârlan, Virtuți și virtualități poetice în manuscrisele lui Nicolae Labiș, Suceava, 1998; Mănucă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]