1,031 matches
-
la popotă: „Domnilor, tânărul Esterhazy a dormit buștean astă‑noapte, fără suflare, de parcă‑l așteapta Însurătoarea, nu execuția. Vă dau cuvântul meu de ofițer! Domnilor, să‑i aducem omagiul nostru!“ Atunci se auzi (el auzi) clinchetul cristalin al paharelor. Cin! Cin! Extazul morții, ca și autocontrolul Îl vor ține Încordat toată dimineața, Își va păstra sângele rece prin rugăciune, cu Îndârjire, cu dinții Încleștați, Înfrânându‑și viscerele și sistemul simpatic, În ciuda pornirii lor trădătoare, căci Își călise În timp bravura, instruindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
după ce le amestecase, le scuipase În față, călăului. Ofițerul bătu din călcâie și Îi oferi tabachera sa de argint. („Domnilor, vă dau cuvântul meu de onoare, nu‑i tremura mâna mai mult decât Îmi tremură mie, când țin paharul ăsta. Cin! Cin!“) În lumina răsăritului, soarele cădea pieziș, ca‑n cripta unui sfânt dintr‑o ilustrată veche, iar fumul brumăriu al țigării se Înălța precum zorile. Condamnatul simți cum fumul, superbă iluzie, Îl moleșea pentru o clipă, auzind parcă din depărtări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
le amestecase, le scuipase În față, călăului. Ofițerul bătu din călcâie și Îi oferi tabachera sa de argint. („Domnilor, vă dau cuvântul meu de onoare, nu‑i tremura mâna mai mult decât Îmi tremură mie, când țin paharul ăsta. Cin! Cin!“) În lumina răsăritului, soarele cădea pieziș, ca‑n cripta unui sfânt dintr‑o ilustrată veche, iar fumul brumăriu al țigării se Înălța precum zorile. Condamnatul simți cum fumul, superbă iluzie, Îl moleșea pentru o clipă, auzind parcă din depărtări sunetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
d-lui Arghezi au izbutit să facă din d-sa pe alocurea un semănătoristo-poporanist reușit. Viața românească îl revendică cu drept cuvânt. Majoritatea Cuvintelor potrivite, când nu sunt ortodoxe (în felul d-lui Nichifor Crainic), sunt sigur semănătoriste. Iată: "Plugule, cin' te-a născocit Ca să frămânți a șesurilor coaje Și să-nlesnești banala noastră vraje De-a scoate-n urmă bobul însutit?" (Plugul) " El, singuratic, duce către cer Brazda pornită-n țară, de la vatră. Când îi privești împiedicați în fier, Par
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
aduci aminte, părinte, este vorba de cimotia lui Ochincă, despre care am mai vorbit noi cândva. După umila mea credință, înalt preasfântul Iacov nu trebuia să facă chiar „o carte de blăstăm” pentru niște neînțelegeri între mahalagii. Ca om al cinului călugăresc, eu cred că menirea sfinției sale e mult mai înaltă... Așa aș zice și eu, dar poate că sfinția sa a crezut că așa se îndreaptă lucrurile. Poate... Odată cu acest „poate”, călugărul a plecat capul, ca și cum ar fi vrut să înăbușe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
oamenii de rând?... Urmărind, cu ochii, cum oleana lui nouă vira șovăitor din coadă, după capriciile vântului schimbător, s-a fandosit, ca un om trecut prin multe în viață: Cunoaștem și noi și de unele și de altele: cei din cinul domniei tale, cică, sunt jurați, ca și monahii de la noi, să-și petreacă viața numai holtei. Adică, fără de muiere legiuită, cum s-ar zice. Iov sări, ca fript cu un tăciune: N-are a face, bade Vartolomei! Știi cât e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
furat? Pentru bani. S-aduc bani în casă, ca să fie mulțumiți. Să nu mai fie scandal, să nu mai fie îmbârligături, să nu măscărească pe ăla, s-arate pe ăla, să-njure. Tata era leneș. Am muncit pe șase mii cin’sute pe șantier, aicea, la Liceul Economic „Crețulescu“. La șantier și le-aduceam bani acasă. Și ei dormea toată ziua. Decât se scula, mânca, bea cafea toată ziua, se ducea pe la buticuri d-astea, bârliga p-ăla și p-ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
află aici să vă adunați să faceți săbor și cum a porunci sfânta pravilă bisericească...să hotărâți și să dați în scris, iscălinduvă, însemnând din cuvânt în cuvânt capetele pravilii, ca să să vază...de iaste volnic ca să să lepede de cinul acesta sau nu iaste...” „Îi deajuns pentru a pricepe ce vrea vodă. Acum iaca și „Carte soborului de hotărârea giudecății” din 16 octombrie 1741 (7250): „Prealuminate, preaînălțate și întru tot milostive doamne, să fii măria ta sănătos întru mulți ani
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
multe ori, pentru multe pricini s-au întâmplat aceasta, de s-au făcut călugări de frica și de sila împăraților, a domnilor și a dregătorilor, și pă urmă nu s-au dat voie ca...să-și lepede unii ca aceia cinul călugăriii. Pentru aceasta, nici noi n-am socotit a da voie să să lepede...ce am socotit să rămâie tot într-acest cin și, pentru mai bună încredințare am iscălit...” Cu alte cuvinte, bietul „Șărban” a rămas călugăr fără voia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
a dregătorilor, și pă urmă nu s-au dat voie ca...să-și lepede unii ca aceia cinul călugăriii. Pentru aceasta, nici noi n-am socotit a da voie să să lepede...ce am socotit să rămâie tot într-acest cin și, pentru mai bună încredințare am iscălit...” Cu alte cuvinte, bietul „Șărban” a rămas călugăr fără voia lui - cu acte în regulă. „Așa este. Și o spun cu strângere de inimă, fiule.” Îl privesc pe călugăr cu părere de rău
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
îi punct, când fac așa, e liniuță, normal că s-au trezit în el sentimentul patriotic, amorul de neam și istorie. Întotdeauna prima generație purtătoare de chiloți e naționalistă, mâncătoare de evrei și de unguri. Cât a trăit, după două-trei cin’zeci, o lua oblu de la cucerirea Daciei de către romani, cum înaintau legiunile în fiecare zi, greu, că se luptau și lăieții de daci, ieșeau ăștia din păduri cu fânu-n bărbi când te-așteptai mai puțin și-i hărțuiau, noaptea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
căzut un pantof. Se ridică mai întâi într-un genunchi, pe urmă în picioare. Ca un mus pe punte, în timpul furtunii, încearcă să-și păstreze echilibrul. - La dracu’ , fucking shit, cu toate prefăcătoriile! Suntem niș’ ipocriți, ne ascun’ în spatele convențiilor... cin’ suntem noi?... nimeni, să ne fie clar, aș puteam să-mi arunc hainele în capul vostru, aș putea să vă scuip... niș’ nimeni... - Cucoană, dă-te jos, lasă... intervine agentul de pază. Cosmopolita își înfige ghearele în părul lui, trăgând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
-te, jupâniță Liana; și ascultând vorbele alese pe care le rostești, care asemenea vorbe nu le auzi în toată ziua. LIANA: La oameni aleși, vorbe alese! O căpetenie de oșteni, cum ești dumneata, căpitane Pârjol, cată a fi întâmpinată potrivit cinului său! PÂRJOL (se foiește pe scaun, vădit măgulit): Eu am auzit câte ceva despre domnia ta, jupâniță, însă până acuma n-am avut cinstea să te întâlnesc; pentru că, ori de câte ori mă abăteam pe aici cu treburile tainului, îmi făcea față jupâneasa Ilinca. Prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
am îndărătnicit și n-am vrut să caut cam unde s-ar afla, cum mă tot îndemna un sfetnic bătrân și posac de la curtea mea. Acuma se află și el aici, în odaia hotărâtă de cuscrul nostru pentru cei din cinul său. Apoi aceluia am să pun să-i taie capul îndată ce sfârșim masa, pentru că nu s-a priceput să-mi frângă cerbicia. LIANA: Ba să nu-l tai, tată, că-ți este cel mai credincios și mai cu priință dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Plouă cu griji și cu modemuri În ultima vreme, pe onoarea mea! Gore se scarpină În frunte. Adevărul este că vor veni zile când o să ne uităm la pompe ca la muzeu, de unde bani? Armaghedon, varianta de Dâmboviță apă dulce, cin` te bea nu s-ar mai duce. Aiurea! S-ar duce mâncând nori. Aștia ai lu` Sandu duc țara de râpă. Sandule, nu te ambala, nu da ochii peste cap, consumă-ți vinul liniștit și bea mai repede, se Încălzește
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
trimită ajutor la Sfântul Mormânt<footnote Ibidem, documentul 352, p. 254 footnote>. La 16 octombrie 1741 Neofit apare într-un sobor de egumeni ai mănăstirilor din Iași pentru a judeca împreună cu mitropolitul Nechifor al Moldovei și alți ierarhi rămânerea în cinul monahal a boierului Șerban Cantacuzino<footnote Ibidem, documentul 73, p. 47 footnote>. La 7 decembrie 1748 când mitropolitul Nichifor judecă pricina unei moșii între două mănăstiri apare ca martor și egumenul Cetățuiei. Acesta este Hristofor<footnote Ibidem, documentul 577, p.
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
1982, arhimandritul Mitrofan a primit ascultarea de exarh al mănăstirilor Arhiepiscopiei Iașilor, calitate în care a participat la hramuri de mănăstiri, sfințiri de biserici, călugării, înmormântări, etc. ca delegat al Mitropolitului. A fost un om apreciat atât de frații din cinul monahal, dar și de numeroși oameni de cultură, de mulți ierarhi și preoți care l-au cunoscut sau care i-au fost colegi la studii. În chilia lui avea un tablou cu chipul profesorilor de la Facultatea de Teologie din București
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
stând în fața ușii din sufragerie, și pe prietenul lui care avea trei ani, actualmente student în California, la UCLA, stând în fața ușii de la bucătărie. I-am întrebat ce fac acolo de minute în șir. Andrei mi-a răspuns: - Eu îi cin lui lând la ulei, el îmi cine mie lând la zahăl. Era în 1980. Ei nu au mai avut noțiunea de marfă de bază fără coadă. M-au terminat. Imitau în joacă viața adulților. Pe la patru ani, Andrei a venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
alții n-au, prea n-au - Paradox ciudat, ce îl spun pe șleau. Eu sunt la mijloc cu amarul meu, Nu mă plâng deloc, deși-mi este greu. * Iar guvernul ne lansează Noi scumpiri ca mari torpile, De mă întreb cin’ ne pansează Rănile din aste zile? * Unde merge mia, mergea, ieri, și suta Mia, azi, e slabă, suta e cu pluta. Triumfând dolarul, leul nu există, Fericind pe unii într-o țară tristă. * „Leneșul mai mult aleargă” Până cade mort
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
la armată. Mai să-i ia cu miliția, să-i ducă la bulău. - Cehoslovacia a fost în șaișopt. Asta cu planul lui Valev a fost în șaișpatru. Să nu încurcăm istoria, că fiecare an e cu rostul lui. Istorie! În cin’ștrei a fost Festivalul. Ce-a fost?! Lumea de peste lume. Atunci am primit centura asta. Mi-a dat-o unul din Olanda. Se desfăcu la cataramă. Scoase cureaua, o întinse pe tejgheaua cismarului. Arătă cu degetul un loc lângă ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
mâna cu codrul... Vrei dragoste, că ar fi trebuit să încep cu ea, să știi, băiete, ea e cea mai mare, fără dragoste ești un mort viu: Grea e, Doamne, dragostea,/Piatră, pe inima mea... Eu mânie, tu mânie,/ dragoste cin’ să mai ție?/ Arde vin, arde pelin/ C-am ibovnic la Mizil,/ Ar veni, dar n-are trin./ Vino, neică, și pe jos,/ Că ești tânăr și frumos!!!/... Cine scutură roua?/ Flăcăii, dimineața,/ Când se-ntorc de la mândra./ Roua trebe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
că nu sunt un dansator,dar mă strădui.Am voință. Roșcata surâse unduitor. -Emil,tu ești adeptul umorului negru. Orchestra termină repertoriul.Urma o scurtă pauză pentru ospăț.Se așezară la masă.Umplură paharele.Ciocniră. Pentru revederea noastră.Pentru miri!Cin! Sorbiră încet,cu delicatețe. -Ii cunoști pe însurăței? întrebă ea. -Nu.Sunt o pereche minunată.Viorel și Viorica. Il cunosc pe naș.E unchiul meu.Tu? -Nic o cunoște pe sora mirelui...Ma scuzi un moment. Se ridică,trecu prin fața
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Lipsea muzica.Au găsit un pic-up.In surdină au ascultat acordurile din „The lady in red” de Chris de Burgh.Cina se dovedi romantică. -Un toast,preciză Emil.Ridic pocalul pentru frumusețea ta,pentru splendoarea acestei întâlniri,pentru împlinirea destinului.Cin!... De pe noul disc erau învăluiți de chitarele din „Wonderful Tonight” de E.Clapton.Alinta se strânse la pieptul lui.O sărută tandru pe gât,pe păr,pe frunte,pe năsuc și coborî la buza de jos.Percuția tobelor îi determină
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
O biciușcă, un...bici Spunea celor mulți-dar...mici Că el este ...mare erou : -Sunteți niste netoți pitici, Dar vă spun tuturor, Ca unor pigmei, Sunt marele Conducător Al Istoriei! Eu mânam carele-n luptă Și elefanții pe panta abruptă! Piramidele? Cin-le-a făcut? Cine-a condus egiptenii? Și-avan i-au bătut? Cine-a mânat indienii, De-au înălțat, Acele temple-mamut?! Doresc de la fiecare Dintre voi-fie mic, fie mare Mie, celui mai tare Din...Istorie, Mărire ! Închinare ! Și...Glorie ! Cei mai mulți
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
ani, bântuind încă în Țara Românească. * Odată cu pătrunderea trupelor ruse în Principatul muntean s-a trecut la înființarea spitalelor de campanie. La 29 iunie/11 iulie au fost organizate la București și Buzău asemenea instituții sanitare pentru 600 de bolnavi, "cinuri de jos și 10 ofițeri". În Capitală funcționau spitalele Colțea, Pantelimon și Filantropia, totalizând 370 de paturi, la care s-au mai adăugat cele 40 ale Spitalului ostășesc; pe lângă acestea s-a resimțit nevoia rechiziționării unor clădiri mai spațioase din
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]