1,029 matches
-
de munc). Ni se spune c) numeroase soții se Întorc la serviciu. Alexandra a observat cât de ocupați au devenit colegii ei matematicieni. Li s-a m)riț num)rul orelor de predare; au mai puțin timp pentru cercetare. Dup) cin), sosesc Inc) doi oaspeți, domnul doctor și doamna Eliahu Rips. El e din Riga. Cand au intrat rușii În Cehoslovacia, Rips, pe atunci student la Matematic), și-a dat foc În semn de protest. Fl)c)rile au fost stinse
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
de Vest, spanioli), decat s)-si Încetineasc) pasul, f)r) s) le rețin) atenția. Ne uit)m pe afișe, c)utând ceva care ar putea s) ne plac). Este prea frig că s) ne plimb)m și prea devreme pentru cin). Alegem un film de Tom Stoppard; e Îngrozitor. De fapt, nu am vrut decât s) într)m undeva pentru a sc)pa de frigul de pe strad), s) mânc)m ciocolat) pe Întuneric și s) privim lucruri inofensive care se mișc
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
și căruia amabilul general Îi Împrumuta cărți. Mult mai interesant este Însă faptul că el a fost căsătorit cu Ekaterina Pușcin, sora lui Ivan Pușcin, colegul de școală și cel mai bun prieten al lui Pușkin. Atenție, tipografi: sunt doi „cin“ și un „kin“. Nepotul de frate al lui Ivan și fiul lui Nikolai era bunicul meu patern Dmitri Nabokov (1827-1904), ministru al Justiției timp de opt ani, sub doi țari. El s-a căsătorit (la 24 septembrie 1859) cu Maria
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
m-ai ferit de greșeală. Iaca pentru ce te-am înălțat al meu prim-sfetnic. Haide! Curaj! Sparge buboiul! Apăi, se șușotește că Măria ta nu păzești datina, rânduielile statornicite din vechime, "obiceiul pământului". Mai abitir ne roade că spurci cinul boieresc cu oameni proști pe care-i ridici în slujbe și-n dregătorii, de-au ajuns să ne poruncească, nouă, boierilor, "marilor boieri" -, să ne poruncească te miri cine!... Un ăla, un coate goale, un... un neica nimeni... Mare boier
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
devenit "Oastea cea mare a prostimii"... În loc să știe prostu' de teama mâniei boierești, trăim noi cu frica-n sân de sabia din mâna prostului! se aprinde Negrilă. Orice țărănoi "care a dovedit vrednicie" visează slujbe, dregătorii, ba, chiar, ridicare în cinul boieriei. Unde s-a mai pomenit asemenea mișelie?! adaugă Alexa. E rânduit ca boierul să fie boier, și prostu' să fie prost. De pildă, Tăutu! Cine-i "Marele logofăt Tăutu"? Un prăpădit de grămătic, scârța-scârța pe hârtie -, care a buchisit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pruncii mei! Jur!... Apăi, nu merge așa, sare și Alexa furios. Jur! Jur! Și gata! Crezi că... Măă! "Cârpă"! îl zgâlțâie Isaia. Cine a semnat pâra... jalba către Înalta Poartă, de l-am turnat pe Vodă că-i "ucigaș al cinului boieresc și să vină degrabă padișahu' să ne scape de așa urgie?!" Ai ținere de minte cam scurtă, cinstite boier Cârpă! Eu n-am... Eu n-am semnat... Am pus deștu... Eu... eu nu știu carte... De cade unu, îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-și temutul rond prin redacții, vulcanicul Fănuș Neagu, înclinându-se ușor în fața lui Marcel Mihalaș, i-a spus: „Noapte bună, excelență!” O mai elogioasă la superlativ ironie nu cunosc. Cu intuiția sa excepțională de prozator, Fănuș Neagu indicase, fără greș, cinul regretatului nostru coleg și prieten. * După parastasul de un an, pe care l-am făcut la Snagov, într-o zi de aprilie friguroasă, în care a și nins, cu toată mâncarea, băutura, vesela etc. aduse de la București, cu lume multă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
peste cei vii și peste cei morți. O minune a făcut. Pentru că îl iubea mult pe el și pentru surorile lui. Se spune că a trăit încă 30 de ani după ce l-a înviat. A avut și funcție înaltă în cinul preoțesc. În insula Cipru a slujit că episcop. Sfântă Fecioara l-a vizitat și i-a dat un omofor. Mănăstirea Sfântă Cruce Că la 1 km de casă celor trei frați este Mănăstirea Sf. Cruce. Așa i se spune acestei
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
femeie. Vasul plin când și l-a scos „Dă-Mi să beau!” a zis Hristos. Ea-L privește cu mirare: „Cum ceri mie apă, oare, Tu fiind de neam Iudeu Iar Samarineanca eu?” „Femeie, de-ai fi știut De băut Cin’ ți-a cerut, Tu-I dădeai, iar El ție Ți-ar fi dat din apa vie.” „Fântâna-i adâncă tare, Nu știu cum ai fi în stare Apă vie să îmi dai, Sau puteri mai mari Tu ai Decât Iacob cel bogat
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
mei afirmând odată: Domnule, ești o ființă solară, mereu zâmbăreț, optimist, tonic"! Aprob pozitiv, vorba lui Nenea Iancu. Să nu se creadă de aici că sunt un nătăfleț, fără reacții, bun de tăvălit și de luat peste picior de fitecine. "Cin' se ia cu mine bine, îi dau haina de pe mine, cin' se ia cu mine rău..." M-am născut într-o familie a cărei unică bogăție au fost cei 8 copii, eu fiind al șaptelea "în clasament". Ocrotit de părinți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
tonic"! Aprob pozitiv, vorba lui Nenea Iancu. Să nu se creadă de aici că sunt un nătăfleț, fără reacții, bun de tăvălit și de luat peste picior de fitecine. "Cin' se ia cu mine bine, îi dau haina de pe mine, cin' se ia cu mine rău..." M-am născut într-o familie a cărei unică bogăție au fost cei 8 copii, eu fiind al șaptelea "în clasament". Ocrotit de părinți și frații mai mari, m-am înălțat cătinel, trecând cu bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
și de doctor, după care studii de specializare la Universitățile din Bonn și Viena, München și Würzburg), continuând apoi cu viața de mirean (s-a căsătorit cu profesoara Aurora Țurcan cu care a avut cinci copii), cu intrarea sa în cinul monahal (în urma decesului soției sale Aurora, în 1918, tunderea în monahism având loc la Mănăstirea Putna ) și funcțiile deținute în Biserica din Bucovina (mai întâi bibliotecar, apoi director al bibliotecii Universității din Cernăuți, după care profesor titular la catedra de
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
profesori, a caracterizat activitatea sa de dascăl în învătământul teologic. De cealaltă parte, în cler, Cotlarciuc rămâne diacon până în anul 1914, când primește punerea mâinilor întru cele ale preoției, în anul 1919 devenind protopresviter, iar în anul 1921 arhimandrit stavrofor. Cinul călugăresc l-a primit la Sfânta Mănăstire Putna, în 1923 și odată cu noul statut, primește rangul de arhimandrit mitrofor. Despre viața lui în mănăstire nu avem nicio informație, dar acest lucru este lesne de înțeles ținând cont de faptul că
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
omenesc. În teozofia arimină el este ziditorul spiritual al neamului mioritic pentru că l-a scos la lumină prin puterea crucii. În mîna stîngă ține steagul geților, pe cap poartă un fel de bentiță sau coroană amintind că vine din străvechiul cin al arimaspilor iar privirea o are îndreptată spre dreapta. Sub scaun se vede un cap de lup care stă pe o carte. Deasupra botului are o sferă. Mîna dreaptă a personajului este pusă în șold. Picioarele îi sînt acoperite parțial
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
puțin că este o acuzație foarte gravă pe care o faceți... (2006.informatia.ro) ( mediere într-un conflict: MD: Când o să-ntrebe ăia la... "Domnle, din ce țară ești matale?"/ "Din România, din Caracal." " Ce cauți, bă, la noi, bă ? Cin te-a trimis ?"/" Tucă m-a trimis, m-a trimis Nistorescu și Iliescu!"[....] AT: Stați, bă! ... MD: Caragiale avea o vorbă: "Ce să caute neamțu în Bulgaria?" Ce caută, bă, românu în Irak, băi ?!" (Antena 1,18.III.2003) ( negociere
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
se apropia serbarea de 23 august și nu puteau să o facă fără mine, că eram În piesă. Trebuia neapărat să ajung să fiu la piesă... Erau poeziile și cântecele pe care puteau să le Înlocuiască, dar piesa n-avea cin’ să o Învețe În două sau În trei zile. Așa că Năsui Andrei, care o fost secretar și notar În comună atunci, da’ era și el În piesă, m-a rugat să merg și pe urmă, Înainte de a se termina, să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de pe la celelalte secții unde operaseră. De cum fură semnalați, cârciuma fu asediată. În ziua aceea mai multe mii de oameni staționau împrejurul Primăriei, prin piață și pe Calea Șerban-Vodă. Ilie Geambașul avea mulți dușmani, pe mulți îi bătuse, multora le ne cin stise femeile, pe toată lumea o teroriza la mahala. Nu e de mirat, dar, că ura dez lănțuită se abătu asupra lui. Într-o clipă fu atacat, înconjurat și doborât. Ilie primise un glonte de revolver și o împunsătură de cuțit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
el - nătângul și chiorul - El l-a înțolit!...15 Din Telegraful de la 1872: du-te, du-te! Frunză verde de secară, Dragă băiețele! Du-te mai curând din țară, Dragă băiețele! În drum de te-i poticni Dragă băiețele! Are cin’te potcovi Dragă băiețele! etc., etc.16 Din Ghimpele de la 30 aprilie 1872: paparudele Joacă tare paparudă, C-azi măselele se udă! Sări frumos, ceva mai tare, C-ai să iei iar pe spinare! Iar voi pungași Și mari bâtași
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
largi, mai neagră decît sutana și o geantă veche, burdușită cu pîine și cărți. M-am despărțit de el cu un sentiment contradictoriu: de compătimire pentru inima sa îndărătnică, opacă, de admirație pentru cinstea sa sufletească, rară și în rîndurile cinului căruia îi aparține. *Am terminat de citit Călătorie la capătul nopții de Louis-Ferdinand Céline. E un roman uluitor prin cinismul și cruzimea constatărilor: amar, dur, pe alocuri insuportabil. Sensul lui e coborîtor: de la entuziasm la indiferență. Bardamu, personajul narator, face
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de cînd o știu, și gura rea, necruțătoare cu cine trebuie. Pe mine mă laudă, căci din cei peste 50 de inși pe care i-a botezat, sînt singurul care-i trimite, la Paști și la Crăciun, cîte o felicitare. „Cinule, să fii sănătos!” Sensibil la faptul că-mi apreciază recunoștința, pur și simplu mă emoționez. *Revăzute după un timp îndelungat, unele însemnări fugitive îmi provoacă din nou nedumeriri. „N-are memoria promisiunilor”, am găsit scris pe o bucată de hîrtie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
oprimă fără milă și fără frică de Dumnezeu, predă lecții cinice de spoliere celor de-o teapă cu el. În rest, se îngrijește să etaleze un fel de viață mai „subțire”, cu recuzită, obiceiuri și figurație potrivite cu noile lui cinuri. Pragul ultim al ignominiei lui Păturică este imaginat de autor a fi trădarea și uciderea lui Tudor Vladimirescu în schimbul isprăvniciei pe două județe. Dar roata norocului intră impetuos pe panta ei declinantă odată cu revenirea în scaunul țării a unui domn
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
Cărții lui Iov din Biblie. G. a lucrat la această scriere timp îndelungat și a reușit, respectând totuși textul biblic, să înfățișeze un Iov modern, în zbatere tragică între credință și chinul pe care i-l provoacă aparenta ascundere („Dar cin’ să scoată lucru curat din tină? - Nimeni!”) și înverșunare a Creatorului împotriva lui („Ce sunt eu, Doamne: fiară ori mare-ntărâtată,/ De-ai pus tu împrejuru-mi atâtea îngrădiri?”). Capacitatea de a transpune un conflict interior în simboluri și imagini sugestive („De-
GARBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287167_a_288496]
-
anul 1741 Domnul Constantin Mavrocordat, în cea de-a doua domnie a sa, în legea (așezământul) sa de administrare a țării, introduce și unele reguli la administrația bisericească, cu implicare și asupra învățământului. Astfel, Mitropolitul și Episcopii, cei care dădeau „cinul preoțesc", trebuiau să aibă în vedere ca cei „orânduiți pentru păstorii norodului" să-i învețe nu „numai cele trebuincioase pravilei", ci și „cele ce sunt ale acestui sfânt cin preoțesc", adică, cum și în ce fel se cade ca fiii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
implicare și asupra învățământului. Astfel, Mitropolitul și Episcopii, cei care dădeau „cinul preoțesc", trebuiau să aibă în vedere ca cei „orânduiți pentru păstorii norodului" să-i învețe nu „numai cele trebuincioase pravilei", ci și „cele ce sunt ale acestui sfânt cin preoțesc", adică, cum și în ce fel se cade ca fiii sufletești să „cârmuiască" pe creștini. Apoi, era hotărât ca la Mitropolie, Episcopii și la mânăstiri să fie dascăli și copii la învățătură. Era prevăzut ca „la târguri și la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-lea. Traducerea în românește a unuia din cei mai originali scriitori maghiari afirmați după î90 începe cu Vînătorii de cîini din Loiang, scriere plină de fantezie și subtilitate. Cartea se compune din două cicluri, unul de nuvele, altul, intitulat Academia Cin, din miniaturi narative de mare finețe. îi urmează alt ciclu narativ Să procuri o femeie, inspirat din războiul din Kosovo. Cele două proze publicate aici, împăratul Sang și cartea și Florile exilate, fac parte din acest volum ce va apărea
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]