2,171 matches
-
cursă cu ochii și urechile la pândă. Ultima redută a moralului mereu învins era comedia! Între actorii de comedie, Amza Pellea a fost ca cedrul în pădure, falnic fără trufie, verde sub zăpadă, nebiruit în ger! Vorbesc azi antologiile, vorbesc cineaștii, criticii, actorii, cinefilii, mass-media, despre teatru, cinema și actori. Elogii ori critici, spusele lor nu se fixează însă, pe ce-a însemnat fundament în rezistența morală a națiunii române, oripilate: teatrul și filmul de comedie, satira, bancul, „șopârlele” pe care
AMZA PELLEA. OPTIMISMUL, CA DOCTORIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353221_a_354550]
-
germane din seria „Coruri celebre”, un film al televiziunii italiene cu Missa Criolla, realizat la Centrul Internațional de Studii Muzicale, filmul Amsterdam - București realizat de TVR în colaborare cu televiziunea olandeză, filmul de divertisment pentru revelionul anului 1971 realizat de cineaști ai unor televiziuni franceze, un film al Societății Japoneze pentru dezvoltarea muzicii, intitulat „Corul Madrigal din București”, filmul „Madrigalul în Japonia”, realizat de Viorel Sergovici, la TVR. Bagheta dirijorală a ctitorului Corului „Madrigal” și dirijor al lui, îndelungat și mirabil
MARIN CONSTANTIN. MUZICA, ÎNCĂ UN SPIRIT PERFECT ŞI MĂIASTRU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353210_a_354539]
-
Catinca sunt grozavi și sper din toată inima să fie fericiți și să se împlinească profesional. Îmi place să cred că au ceva de spus în arta românească și că eu sunt doar vârful isebergului numit Mălaimare. Mihai este un cineast care are deja un CV mai mult decât impresionant, Nică va fi un muzician cu renume, sper, Ștefan are un umor frust și scrie absolut incredibil penstru vârsta lui, iar Catinca este frumoasă, deșteaptă și teribil de talentată. Sunt mândru
MIHAI MĂLAIMARE. TEORIA GESTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353706_a_355035]
-
dincolo de tufele de leandru, un capricios cimitir al absențelor amușina povara păcatului ancestral. Ectoplasmele fluide defilau în abisuri mânjite cu grafitti, când o ceață nefirească cuprinse cu brațe de noapte gleznele ținutului scăldat într-o lumină albastră. Debranșat decorului suprarealist, cineastul își regiza sever existența, emigrând din corzile artificialității de care organismele se infestară elucubrant. Mihaela Oancea Referință Bibliografică: Debranșare din suprarealism / Mihaela Oancea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1129, Anul IV, 02 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
DEBRANŞARE DIN SUPRAREALISM de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353761_a_355090]
-
Moscova, Teheran, Milano... A fost profesor de Regie și decan al Facultății de Film la UNATC București, conducătoare și sprijinitoare a festivalului internațional de film studențesc pe care l-a fondat, „CineMaiubit”, un festival la care s-au consacrat mari cineaști români, cum ar fi: Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu, Cristian Nemescu, Cristian Mitulescu, și alții. În anul 2009 a primit din partea Academiei Române, premiul „Aristizza Romanescu”, pentru creația artistică și activitatea didactică. Începând cu documentare etnografice și continuând cu filme artistice sau
ELISABETA BOSTAN. CORIFEU BUHUŞEAN AL CINEMATOGRAFIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354128_a_355457]
-
Florian Pitiș, Dem Rădulescu, Vasilica Tastaman, Margareta Pâslaru, George Mihăiță, Mircea Diaconu, Carmen Galini și mulți alții... Prin cele 12 lungimetraje, 11 scurtmetraje, 11 filme documentare, un serial tv, realizate de ea, nimic nu poate dezminți aprecierea că este un cineast cu multă grijă și har, în primul rând pentru a reda limbajul gestual, pentru a alege costumele exotice și totodată hazoase, pentru a oglindi tandrețe muzicală și plastică, feeria muzical-coregrafică, spre a încânta pe copiii voioși și candizi! Fără a
ELISABETA BOSTAN. CORIFEU BUHUŞEAN AL CINEMATOGRAFIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354128_a_355457]
-
avea urme medievale și era un „carusel” de națiuni, al fabricii de postavuri, unde au venit de la Cernăuți și părinții ei, pe care îi chemau Popov, tatăl fiind inginer constructor de mașini pentru industria textilă, iar mama casnică. Pasiunea de cineast s-a cristalizat încă din copilăria viitoarei celebre regizoare în încercările de regizare a jocurilor. Apoi, pe când învăța la Colegiul „Calistrat Hogaș” din Piatra Neamț a început să pună în scenă unele piese de teatru clasice românești. Multe amintiri ale târgului
ELISABETA BOSTAN. CORIFEU BUHUŞEAN AL CINEMATOGRAFIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354128_a_355457]
-
cu ce îmi imaginam că voi revedea. N-am mai avut niciodată dorința să mă întorc acolo!”. Ștefan Ciubotărașu, mai Ion Creangă decât Creangă însuși La Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, Elisabeta Bostan a avut șansa întâlnirii cu mari cineaști cum ar fi Victor Iliu sau Jean Georgrscu. Deși a făcut patru ani de actorie cu Marcel Angelescu și Marietta Sadova, chemarea ei a fost către regie de film. Dar i-a iubit și respectat pe actori. Unul dintre ei
ELISABETA BOSTAN. CORIFEU BUHUŞEAN AL CINEMATOGRAFIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354128_a_355457]
-
poartă parcă intrase Ion Creangă, nimeni altul. Regizoarea nu a mai putut spune „motor” ci a strigat: „trageți, filmați, mă, filmați!”... Astfel a ieșit o secvență de film cu un Ion Creangă mai natural decât Creangă însuși. O viață de cineast, de referință în lumea internațională a ecranizărilor Regizoarea Elisabeta Bostan este o cineastă fără încercări de aliniere într-o ierarhie a valorii, pe baza propriei acțiuni de strecurare cât mai în față. Prin evaluările specialiștilor și spectatorilor, cât și prin
ELISABETA BOSTAN. CORIFEU BUHUŞEAN AL CINEMATOGRAFIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354128_a_355457]
-
de soare”. Oricând, realizările ei s-au racordat la pulsul activ al universului filmului, iar dacă ceva îi lipsește, acesta este râvnitul timp liber. Continuu e prinsă într-o diversă gamă de preocupări. Atât viața personală cât și cea de cineast a Elisabetei Bostan, cum singură mărturisește, este o partitură asemănătoare cu partitura simfonică în care nu există locuri pentru excluderi sau completări, numai ritm și muzicalitate de secvențe care compun întregul. „ A fi cineast, pentru mine a însemnat bucuria de
ELISABETA BOSTAN. CORIFEU BUHUŞEAN AL CINEMATOGRAFIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354128_a_355457]
-
viața personală cât și cea de cineast a Elisabetei Bostan, cum singură mărturisește, este o partitură asemănătoare cu partitura simfonică în care nu există locuri pentru excluderi sau completări, numai ritm și muzicalitate de secvențe care compun întregul. „ A fi cineast, pentru mine a însemnat bucuria de a exista așa cum mi-am dorit”, reflectă Elisabeta Bostan. Aceasta exemplifică o viață de om și coordonatele remarcabile ale unei regizoare remarcabile! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Elisabeta Bostan. Corifeu
ELISABETA BOSTAN. CORIFEU BUHUŞEAN AL CINEMATOGRAFIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354128_a_355457]
-
din 06 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Toamna, în Capitala Nordului, Beijing, China, se împlinește armonia supremă între cele trei entități ale universului: Cer, Pământ, Om. Într-un asemenea moment benefic l-am cunoscut pe Corneliu Leu, prozator, dramaturg, ziarist, cineast, filosof și om politic, profesor, realizator de reviste social-literare, de cultură și de reviste și emisiuni radiofonice și de televiziune, unde umorul se împletește cu satira dulce-amară, mag al cuvântului scris și vorbit și al vinului pe care într-o
21 IULIE 1932, ZI BENEFICĂ (CORNELIU LEU 80) de CONSTANTIN LUPEANU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354619_a_355948]
-
invitația să devin consultant tehnic pentru o serie de documentare intitulată „Pe urmele gazului metan”. Ministerul Chimiei și-a dat aprobarea și astfel am petrecut aproape o lună călătorind prin țară cu un microbuz, alături de o echipă de așa ziși cineaști de la Studioul Alexandru Sahia. După mine, erau mai degrabă niște alcoolici: în fiecare orășel trăgeau câte un chef, ca apoi să se trezească a doua zi la prânz. La amenințarea mea repetată că voi arăta ministerului care ma trimisese ce
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
cu o jignire gravă: Golemul-primar m-a intrebat neîncrezător dacă este adevărat ce îi spuneau colegii mei. Degeaba i-am arătat că sunt antialcoolic, termen pe care nu-l înțelegea. Până la urmă a trebuit să beau și eu: spre bucuria „cineaștilor” am fost filmat în situații care nu-mi mai permiteau să-i reclam... Tot că relaxare în acea perioadă am gustat o altă plăcere. Îmi făceam vacanțele în Delta Dunării. Plecăm pentru 2-3 săptămâni la Crișan, unde plăteam câte un
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
cu capitala la Phoenix, a fost dată de Marele Canyon de pe valea râului Colorado, dar și de deșertul și munții săi, precum și de indienii Apache și Navaro, cowboy și populațiile hispanice, locuitorii acestor locuri care au inspirat nenumărați artiști și cineaști. Drumul acesta lung l-am făcut cu popasuri, cu mașina noastră, dar și cu avionul. Prima impresie a fost aceea a unui imens teritoriu sterp și nisipos, luat în stăpânirea unui soare nemilos. Întinsul deșert m-a trimis cu gândul
O LUME IVITA IN MIJLOCUL DESERTULUI de ELENA BUICĂ, TORONTO, CANADA în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357377_a_358706]
-
și nu mai puțin pe aceeași scenă artistul Dan Puric, iar în casa Bisericii Ortodoxe Române „Sfinții Petru și Pavel” din Melbourne un moment poetic cu actorii Cristina Deleanu și Eugen Cristea. „Tamara Buciuceanu m-a mișcat profund” a declarat cineastul după primul spectacol. A mai intervievat o serie de jurnaliști de la postul de radio și tv Timișoara: Veronica Balaj, Simona Pele, cineastul Vasile Bogdan, maestrul Tiberiu Ceia, directorul stației TV, Ion Ionică. În orașul Oravița îi intervievează pe primarul inginer
BEN TODICĂ – ÎNTRE DOUĂ LUMI – A NOASTRĂ ŞI A LUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 689 din 19 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359254_a_360583]
-
un moment poetic cu actorii Cristina Deleanu și Eugen Cristea. „Tamara Buciuceanu m-a mișcat profund” a declarat cineastul după primul spectacol. A mai intervievat o serie de jurnaliști de la postul de radio și tv Timișoara: Veronica Balaj, Simona Pele, cineastul Vasile Bogdan, maestrul Tiberiu Ceia, directorul stației TV, Ion Ionică. În orașul Oravița îi intervievează pe primarul inginer Ioan Boncoi, pe directorul Teatrului „Mihai Eminescu” din localitate, poetul Ionel Bota, pe directorul Liceului „General Dragalina”, profesor Viorel Sperlea, iar de la
BEN TODICĂ – ÎNTRE DOUĂ LUMI – A NOASTRĂ ŞI A LUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 689 din 19 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359254_a_360583]
-
Promovarea valorilor culturale românești”, Vaslui, edițiile 2008, 2009, 2010 și Simpozionul „Ioan Slavici la aniversară” organizat de Universitatea „Ioan Slavici” dinTimișoara, 2011. Ben Todică împlinește 60 de ani. La acestă vârstă rămâne tot tânăr - cu o poftă de muncă nemaiîntâlnită. Cineast, scriitor, om de radio și televiziune, recitator, om de cultură, Ben Todică rămâne un exemplu de muncă pentru promovarea culturii române. LA MULȚI ANI, MAESTRE ! Ion IONESCU BUCOVU Argeș, România noiembrie 2012 Referință Bibliografică: Ion IONESCU BUCOVU - BEN TODICĂ - ÎNTRE
BEN TODICĂ – ÎNTRE DOUĂ LUMI – A NOASTRĂ ŞI A LUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 689 din 19 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359254_a_360583]
-
Cel mai mare proiect dedicat cinematografiei românești realizat vreodată în Marea Britanie care a cuprins o lună de film românesc, întâlniri cu cineaști, critici și promotori de film și prelegeri despre cinematografia românească a avut parte de ecouri pozitive din partea cinefililor, a celor prezenți, dar și din partea publicațiilor britanice. Proiectul „Revoluție în realism. Noul cinema românesc”, organizat de Institutul Cultural Român din Londra
„de neratat”, „un alt tip de cinema românesc decât cel pe care credeți că îl cunoașteți”, „impresionant”, „uimitor” () [Corola-blog/BlogPost/338677_a_340006]
-
în cele de astăzi Proiectul a avut și o secțiune specială dedicată regizorului Criști Puiu, care a cuprins toate scurt- si lungmetrajele pe care laureatul Trofeului Transilvania 15 (TIFF) - caracterizat de criticul Geoff Andrew drept unul dintre cei mai influenți cineaști contemporani - le-a realizat până acum. Între filmele prezentate pe parcursul întregii luni, s-au numărat: Marfă și banii (r. Criști Puiu, 2001), Aferim! (r. Radu Jude, 2015), A fost sau n-a fost? (r. Corneliu Porumboiu, 2006), După dealuri (r
„de neratat”, „un alt tip de cinema românesc decât cel pe care credeți că îl cunoașteți”, „impresionant”, „uimitor” () [Corola-blog/BlogPost/338677_a_340006]
-
văd de treabă, căci, de la o vreme am constatat că viața, și așa mizerabil de scurtă, nu e cazul s-o consum scriind despre toate gunoaiele cu generic. Văd însă pe ecran, la hașbeo, între persoanele care „depun mărturie”, doi cineaști pe care-i respect în mod deosebit, venerabilul critic și istoric de cinema Tudor Caranfil și talentatul regizor Adrian Sitaru. Mă întreb ce-or fi simțit după ce au văzut filmul ăsta, în care „joacă”. Mai mult, mi se relatează că
Irina Margareta Nistor și Monica Lovinescu, că restu`... () [Corola-blog/BlogPost/338999_a_340328]
-
o ghiulea: orice bidiviu din lumea asta frânează brusc în fața unei gropi sau unui obstacol de netrecut, aruncându-și, eventual, călărețul peste cap, domnule regizor... N-are rost. Pentru că întrebarea principală sună așa: cine e, de fapt, Alejandro González Iñárritu? Cineastul de mare finețe, debordând de idei cinematografice memorabile, de umor și metafizică bine strunită din „Birdman”-ul de acum un an? Sau confecționerul acestui gablonț hemoragic-hivernal, hollywoodian în cel mai de jos sens al cuvântului? Să nu fie cumva o
„Reveneala” – o telenovelă Animal Planet () [Corola-blog/BlogPost/339016_a_340345]
-
ei stilul expresionist, caracterizat de umbre dramatice, focalizări adânci și o abordare mai puțin tranșantă a moralității. Filmele lor noir sunt unele ieftine, de categorie B, în care eroii nu erau neapărat agreabili și nici personajele negative ușor de identificat. Cineaștii filmelor noir au fost adesea influențați, asemenea lui Alfred Hitchcock, de psihanaliza freudiana. Glacialele femei fatale și detectivii duri din Șoimul Maltez (The Maltese Falcon, 1941), Dublă recompensă (Double Indemnity) și Într-un loc singuratic (În A Lonely Place, 1950
O enciclopedie a filmului. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339281_a_340610]
-
duri din Șoimul Maltez (The Maltese Falcon, 1941), Dublă recompensă (Double Indemnity) și Într-un loc singuratic (În A Lonely Place, 1950) devin filme-cult, care le inspiră pe cele neo-noir și îmbogățesc stilul hollywoodian. Reinventarea genurilor. Odată cu succesul cinematografelor drive-in, cineaștii cu buget mic au început să facă filme de groază pline de imaginație, cum ar fi I walked with a Zombie de Jacques Tourneur (1943), si hibrizi horror cu SF, precum Plan 9 from Outer Space al lui Ed Wood
O enciclopedie a filmului. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339281_a_340610]
-
pas. Politica și blockbustere. Deceniu de tulburări și inovații, anii 1970 s-au caracterizat prin schimbări politice și sociale. De la revoluția sexuală, la mișcarea de emancipare a afroamericanilor, Black Power, si de la contracultură, la Războiul din Vietnam și politicile neoconservatoare, cineaștii s-au inspirit din realitate. Regizorii Noului Hollywood precum Francis Ford Coppola și Martin Scorsese au utilizat bugete mari și vedete pentru a exprima noi forme și convenții, creând filme spectaculoase și epopeice, care se adresau unui număr tot mai
O enciclopedie a filmului. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339281_a_340610]