2,486 matches
-
loc tulburări în Transilvania în urma predicilor călugărului ortodox Visarion Sarai, care le cerea românilor să-I alunge pe preoții uniți. După întemnițarea lui Visarion, o amplă mișcare de întoarcerea la Ortodoxie l-a avut în frunte pe călugărul Sofronie de la Cioara. Răscola lui Sofronie de la Cioara și revenirea în masă la Ortodoxie a românilor ai căror preoți acceptaseră unirea, zădărnicea planurile autorităților habsburgice de catolicizare a românilor ardeleni. Pentru a rezolva situațiile create de conflictele legate de unirea cu Roma a
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
predicilor călugărului ortodox Visarion Sarai, care le cerea românilor să-I alunge pe preoții uniți. După întemnițarea lui Visarion, o amplă mișcare de întoarcerea la Ortodoxie l-a avut în frunte pe călugărul Sofronie de la Cioara. Răscola lui Sofronie de la Cioara și revenirea în masă la Ortodoxie a românilor ai căror preoți acceptaseră unirea, zădărnicea planurile autorităților habsburgice de catolicizare a românilor ardeleni. Pentru a rezolva situațiile create de conflictele legate de unirea cu Roma a fost instituită o comisie care
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
specii semnalate majoritatea acestora fiind cantonate în zona așezărilor umane si mult mai puține pe terenurile agricole: "Perdix perdix" (potârniche), "Coturnix coturnix" (prepeliță), "Streptopelia decaocto" (guguștiuc), "Cuculus canorus" (cuc), "Athene noctua" (cucuvea), "Pica pica" (coțofană), "Corvus monedula" (stăncuță), "Corvus frugilegus" (cioară de semănătură), "Sturnus vulgaris" (graur), "Passer domesticus" (vrabie de casă). Mamiferele sunt foarte slab reprezentate, fiind observate doar câteva specii: "Talpa europaea" (cârtiță), "Myotis myotis" (liliac), "Lepus europaeus" (iepure), "Microtus arvalis" (șoarece de câmp). Cea mai mare parte a solurilor
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Francisco, folosind o pușcă de mare putere de foc de pe un acoperiș din apropiere. Inspectorul SFPD Harry Callahan (Clint Eastwood) găsește un mesaj de răscumpărare în care criminalul anunța că victimele sale următoare vor fi "un preot catolic sau o cioară", dacă orașul nu-i va plăti 100.000 de dolari. Șeful poliției și primarul orașului San Francisco (John Vernon) îi atribuie cazul inspectorului Callahan. În timp ce se afla într-un restaurant local, Callahan vede un jaf bancar în curs de desfășurare
Inspectorul Harry () [Corola-website/Science/325945_a_327274]
-
plănuiesc să anuleze candidatura lui Coriolanus și organizează o revoltă. Confruntat cu această opoziție, Coriolanus într-un moment de furie tună și fulgeră împotriva conceptului de democrație. El compară permiterea plebei de a avea putere asupra patricienilor, cu a lăsa "ciorile să ciugulească vulturii". Cei doi tribuni îl acuză pe Coriolanus de trădare și ordonă să fie alungat. Coriolanus raspunde că el este cel care vrea sa plece. După ce a fost exilat din Roma, Coriolanus îl caută pe Aufidius în capitala
Coriolan (tragedie) () [Corola-website/Science/319163_a_320492]
-
locul 1 în lista celor mai bine vândute cărți publicată de "New York Times". La câteva săptămâni de la publicare, "Dansul dragonilor" a ajuns pe locul 1 și pe listele de la Publisher's Weekly și USA Today. Dincolo de Zid, Bran Stark caută cioara cu trei ochi care i-a apărut în viziuni și ajunge într-un sălaș subteran, unde dobândește abilitatea de a „vedea” prin intermediul copacilor sacri venerați în Nord. Între timp, pe Zid, tânărul Jon Snow este obligat să-și consilideze poziția
Dansul dragonilor () [Corola-website/Science/327684_a_329013]
-
pentru a fi publicat într-un singur volum. În loc să-l împartă în două și să-l publice ca „Partea I” și „Partea a II-a”, Martin a ales să facă împărțirea după personaje și locații. Apărut în 2005, romanul "Festinul ciorilor" este narat în principal de personajele din Sudul Celor Șapte Regate, precum și din locații noi ca Insulele de Fier și Dorne. "Dansul dragonilor" prezintă personajele din Nord, de dincolo de Marea Îngustă. În a doua jumătate a acestui roman reapar și
Dansul dragonilor () [Corola-website/Science/327684_a_329013]
-
The Winds of Winter", al șaselea roman planificat al seriei. La începutul anului 2010, Martin a declarat că intenția sa a fost ca primele 800 de pagini de manuscris din "Dansul dragonilor" să cuprindă personajele care au lipsit din "Festinul ciorilor", acțiunea desfășurându-se în paralel, „tot ceea ce urmează fiind post-"Festin", așa încât de acolo vor începe să apară din nou personaje din cartea precedentă." Declarând că „am vrut să rezolv câteva dintre «cozile de pește» în care au rămas acțiunile
Dansul dragonilor () [Corola-website/Science/327684_a_329013]
-
lucrul la mansucrisul "Dansul dragonilor" a depășit deja 1.100 de pagini cu capitole finalizate, plus „multe alte bucăți, fragmente și ciorne.” El a observat că asta face ca romanul să depășească în lungime cărțile anterioare "Urzeala tronurilor" și "Festinul ciorilor", fiind aproape la fel de lung ca "Încleștarea regilor". Pe 2 martie 2010, Martin a anunțat că a ajuns la 1.311 de pagini de manuscris, ceea ce aducea "Dansul" pe locul doi ca lungime în cadrul seriei, fiind devansat doar de cele 1
Dansul dragonilor () [Corola-website/Science/327684_a_329013]
-
să aștepte. Câteva siteuri "Cântec de gheață și foc" au pus embargou pe forumurile lor de discuții în același scop. Rachael Brown de la "The Atlantic" a găsit "Dansul dragonilor" „mult mai satisfăcător decât predecesorul său, sumbrul și greoiul "Festin al ciorilor" din 2005. Apectele din opera lui Martin pe care le-au îndrăgit fanii abundă aici - lumi complexe, răsturnări de situații și descrieri ale luptei pentru putere oamenilor. Personajele de care ne-a fost dor în "Festin" - Daenerys Targaryen, Tyrion Lannister
Dansul dragonilor () [Corola-website/Science/327684_a_329013]
-
o carte, desigur. Nu este A Doua Venire sau ceva de genul ăsta. Și înțeleg că autorul simte o presiune uriașă privitor la aceasta (și așa și trebuie). A întârziat și a trebuit să repare unele rele provocate de "Festinul ciorilor", care are pasaje care par scrise de un scriitor fantomă. A apărut în sfârșit și unele dintre lucrurile despre care ne-am pus întrebări timp de un deceniu au fost totuși revelate (nu toate, dar cel puțin câteva dintre ele
Dansul dragonilor () [Corola-website/Science/327684_a_329013]
-
lor” și a spus: „Toate astea conduc la o carte de o mie de pagini care pare doar de jumătate, se mișcă îndemânatic, răspunde la întrebări cheie și te impresionează cu substitute convingătoare și schimbări. La fel ca în "Festinul ciorilor", există secțiuni care par a fi avut nevoie de un editor. În unele capitole te trezești dintr-o dată în lumi ciudate cu personaje de care nu prea ești legat, întrebându-te unde duce acest fir narativ, ca atunci când ai stat
Dansul dragonilor () [Corola-website/Science/327684_a_329013]
-
spunea despre arabi că, asemenea frigienilor și cilicienilor, "volatibus avium cantibusque, certissimis signis declari res futures portant" Appianus istorisește de asemenea că, trecând prin deșert pentru a scăpa de războiul egiptean, beduinul care-l însoțea a ghicit după strigătul unei ciori repetat de trei ori că în apropiere se afla un râu.” „Animalele, ca forțe divine răspândite pe pământ, păsările care sfătuiesc și avertizează, accentul pe practici divinatorii privind solul, flora și fauna, precum și palmomanția și anumite tehnici ale extazului au
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
Banatului, precum și schimnici ruși și greci, au ctitorit un mic schit de lemn cu denumirea de "Sihăstria din Poiana Voronei". Primii călugări, veniți din Rusia, au cumpărat moșia Icușeni. Denumirea localității provine dintr-o limba slavă, vorona însemnând în traducere "cioară", iar legenda spune că, uneori, în poiană se așezau cârduri de ciori. În decursul timpului, a fost o înfloritoare vatră monahală, aici ajungând să viețuiască în anumite perioade până la 200 de călugări. În decursul timpului, mănăstirea a fost sprijinită material
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
lemn cu denumirea de "Sihăstria din Poiana Voronei". Primii călugări, veniți din Rusia, au cumpărat moșia Icușeni. Denumirea localității provine dintr-o limba slavă, vorona însemnând în traducere "cioară", iar legenda spune că, uneori, în poiană se așezau cârduri de ciori. În decursul timpului, a fost o înfloritoare vatră monahală, aici ajungând să viețuiască în anumite perioade până la 200 de călugări. În decursul timpului, mănăstirea a fost sprijinită material de mai multe familii înstărite. Hatmanul Ilie Jora cu soția sa Teofana
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
de vegetație existentă. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtița. Mai apar și alte animale sălbatice cum ar fi: porcul mistreț, vulpea și, în ultimii ani, căprioara. Din grupa păsărilor se află stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestriță, rândunica, vrabia, cioara, ciocârlia, etc. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și șarpele de casă. În apele Dunării, Oltului și a celorlalte pâraie trăiesc pești diferiți: crapul, bibanul, știuca, linul, șalăul, somnul, scrumbia, etc. Pe lângă aceste vertebrate, fauna cuprinde o mare varietate
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
în mod opus față de urmărirea propriului interes) într-o piață extrem de competitivă: o companie care refuză să polueze (de exemplu) poate da faliment. Apărătorii modelului "Homo oeconomicus" sunt de părere că multe critici aduse școlii dominante folosesc tehnica "sperietorii de ciori". De exemplu, unii critici obișnuiesc să afirme că "Oamenii adevărați nu au acces gratuit la informație infinită și nici o capacitate înnăscută de a o procesa". Totuși, în economia teoretică avansată, savanții au aflat căi de admitere a acestor realități, modificând
Homo oeconomicus () [Corola-website/Science/299901_a_301230]
-
pare altfel, chiar de nu mă simt perfect. Trimit celor dragi un gând de dragoste, ca și fraților necunoscuți risipiți din lume, fiindcă primă vara, toată lumea este a mea; mă simt verișoară primară cu căprioarele, iepurașii, albinele, furni cile, porumbeii, ciorile, gâștele și rațele sălbatece, racoonii, cu tot ce mișcă. Mă scald în soare și iradiez numai iubire. Să fiți iubiți! N.R. Am primit de la Doamna Monica Corleanca un mesaj poetic, scris cu ocazia lui 1 Aprilie, când marele nostru prieten
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_113]
-
însăși denumirea acestor munți. Animalele sălbatice frecvente sunt cerbul, căpriorul, țapul, ciuta, porcul mistreț, ursul, pisica sălbatică, lupul, vulpea, bursucul, iar dintre animalele mai mărunte veverița, vidra, nevăstuica, dihorul, heldia; dintre răpitoarele cu pene mai numeroase sunt bufnița, gaița, uliul, cioara, iar dintre celelalte păsări găinușa , gotca, gotcanul. Mai rar, se puteau întâlni în zonă râsul, jderul, iepurele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pipirig se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
răspândite fiind graminoidele iar dintre arbuști porumbacul și măcieșul. La cultura plantelor cele mai răspândite sunt grâul, secara, orzul, ovăzul, porumbul, floarea - soarelui, cartoful etc. Animalele specifice zonei sunt vulpea, iepurele, dihorul, șoarecele de câmp, cârtita, iar dintre păsări amintim cioară, vrabia, ciocârlia, potârnichea, prepelița, coțofana și fazanul. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sacadat se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,92%). Principalele minorități sunt cele
Comuna Săcădat, Bihor () [Corola-website/Science/310207_a_311536]
-
nume de persoane sau toponime. O inscripție pe un inel găsist la Ezerovo, Bulgaria, este unul dintre puținele materiale lingvistice păstrate în limba traca. Traca a constituit substratul limbii române. O serie de cuvinte românești provin din traca: „balaur”, „balega”, „cioară”, „copil”, „gușa”, „vatra” etc. A fost o limbă de tip satem (adică utilizează cuvântul "sută" și nu "centum"). Fiind vorbită pe un teritoriu întins, se presupune că ar fi existat diferențe dialectale, sau chiar diferite limbi: limba dacă în nordul
Limba tracă () [Corola-website/Science/313999_a_315328]
-
este specifică vegetației de silvostepă fiind reprezentată în special prin rozătoare ca: popândăul, cățelul de pământ, șoarecele de stepă, șobolanul de câmp, iepuri de câmp. Aceste rozătoare sunt specii dăunătoare culturilor agricole. Dintre păsări, cele mai des întâlnite sunt: vrăbiile, ciorile, graurii, ulii etc. Pe iaz întâlnim rațele sălbatice, broasca de lac, etc. Insectele sunt într-o mare diversitate de specii, cu precădere lăcuste, fluturi, gândaci, greieri, țânțari de baltă. Solul pe care este amplasată comuna Sulița este variat. Dealul pe
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
canonizat de Biserica Ortodoxă Română la 28 februarie 1950, fiind proclamat solemn ca sfânt mărturisitor la 21 octombrie 1955 în Catedrala ortodoxă din Alba Iulia. Sofronie s-a născut în prima jumătate a secolului al XVIII-lea în satul românesc Cioara (azi Săliștea, Alba), care era în acel timp parte a Imperiului Habsburgic. Numele de familie a fost Popa (sau Popovici, după alte surse), iar până a se călugări, prenumele său a fost Stan. Numele de familie sugerează că unul dintre
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
unul dintre strămoșii săi a fost preot. După moartea soției sale s-a călugărit la Mănăstirea Curtea de Argeș din Țara Românească. Potrivit lui Nicolae Iorga, călugărul Sofronie „abia putea ceti și numai foarte rău scrie”. Sofronie s-a reîntors mai târziu la Cioara și a construit un mic schit ortodox din lemn în pădurea din apropierea satului, adunând și câțiva ucenici. Acolo a ținut câțiva copii la învățătură. Și-a dedicat viața monahismului până în 1757, când a început să promoveze o răzvrătire pașnică a
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
distrus micul schit al lui Sofronie în încercarea de a elimina rezistența ortodoxă din Transilvania. De asemenea, autoritățile au început să aresteze toți membrii clerului ortodox ce predicau contra unirii. Ca să scape de arest, Sofronie a fost obligat să părăsească Cioara și să se refugieze în zona Hunedoarei, dar comunitatea ortodoxă din regiune a continuat să-l susțină. După ce nemulțumirea populară a ortodocșilor ardeleni a devenit evidentă, împărăteasa Maria Terezia a emis un edict de toleranță, care părea prea modest pentru
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]