3,278 matches
-
ei, nostalgici, lanternele și sună la București... Cei de la București, țărani și ei, spun: “Nu e de la noi, e de la Bruxelles...” și, speriați, nevoie mare, sună pe mobilul secret la rușii țarului Putin... și le răspunde Bruxelles... Cei de la Bruxelles, ciobani și ei, raportează înapoi la București și spun că: “Nu e de la noi, e de la oile americane...” că doar ei au făcut Uniunea Europeană și ne-au omorât toți ciobanii din Europa... Nu în strungă de oi ne-au omorât ciobanii
AMINTIRI DIN SATUL PLANETAR CU SCUT ANTIATOMIC ŞI ALŢI MORŢI ELECTRICI, DUPĂ COMUNISM ŞI CAPITALISM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355294_a_356623]
-
la rușii țarului Putin... și le răspunde Bruxelles... Cei de la Bruxelles, ciobani și ei, raportează înapoi la București și spun că: “Nu e de la noi, e de la oile americane...” că doar ei au făcut Uniunea Europeană și ne-au omorât toți ciobanii din Europa... Nu în strungă de oi ne-au omorât ciobanii noștri “, zice Becali, și nici în dosul stânii, ca să nu-I mai audă câinii - care latră la Lună după Caravana care nu mai vine să ne-o ia odată
AMINTIRI DIN SATUL PLANETAR CU SCUT ANTIATOMIC ŞI ALŢI MORŢI ELECTRICI, DUPĂ COMUNISM ŞI CAPITALISM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355294_a_356623]
-
ciobani și ei, raportează înapoi la București și spun că: “Nu e de la noi, e de la oile americane...” că doar ei au făcut Uniunea Europeană și ne-au omorât toți ciobanii din Europa... Nu în strungă de oi ne-au omorât ciobanii noștri “, zice Becali, și nici în dosul stânii, ca să nu-I mai audă câinii - care latră la Lună după Caravana care nu mai vine să ne-o ia odată pe Minunata doamnă a lunii arginți, pe numele ei adevărat Diana-Luna-Hecate
AMINTIRI DIN SATUL PLANETAR CU SCUT ANTIATOMIC ŞI ALŢI MORŢI ELECTRICI, DUPĂ COMUNISM ŞI CAPITALISM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355294_a_356623]
-
în dosul stânii, ca să nu-I mai audă câinii - care latră la Lună după Caravana care nu mai vine să ne-o ia odată pe Minunata doamnă a lunii arginți, pe numele ei adevărat Diana-Luna-Hecate. - I-au îngropat pe toți ciobanii într-un singur Sat planetar cu Scut antiatomic ( amplasat chiar aici la noi, în Gradina Maicii Domnului, în țara verde numită de toți comentatorii antichității Terra Mirabilis ), care va ploua în curând cu “foc stelar” și cu “morți electrici”... “. Supărat
AMINTIRI DIN SATUL PLANETAR CU SCUT ANTIATOMIC ŞI ALŢI MORŢI ELECTRICI, DUPĂ COMUNISM ŞI CAPITALISM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355294_a_356623]
-
Ea s-a făcut repede o cohortă de Diane-Lune și Hecate, de au umplut tot pământul ce ele, și aici a rămas toate nebunele asta, așa de mult le-au plăcut la noi pe meleagurile astea mioritice și pline de ciobani care umblau în transhumanță cu oile pe cer că n-au mai vrut să plece nebunele asta de Hecate... au zis Ielele că nu ne mai întoarcem în exil Acasă la Mama noastră, adică după fața nevăzută a Lunii la
AMINTIRI DIN SATUL PLANETAR CU SCUT ANTIATOMIC ŞI ALŢI MORŢI ELECTRICI, DUPĂ COMUNISM ŞI CAPITALISM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355294_a_356623]
-
mai întoarcem în exil Acasă la Mama noastră, adică după fața nevăzută a Lunii la Minunata doamnă a lunii argintii, până nu ne împrăștiem toate prin lume și facem un Guvern Mondial, ca să putem guverna cu guvernantele noastre pe toți ciobanii într-un singur Sat planetar... de ce vor să facă treaba asta, guvernantele astea de Diane și de Lune și de Hecate, eu nu știu? Dar Ielele cu siguranță știu, cică e o treabă foarte serioasă de inginerie genetică pe care
AMINTIRI DIN SATUL PLANETAR CU SCUT ANTIATOMIC ŞI ALŢI MORŢI ELECTRICI, DUPĂ COMUNISM ŞI CAPITALISM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355294_a_356623]
-
avem obligații minime moral privind Luminarea Poporului sau, cum i se zicea înainte vreme, Rezistența prin Cultură. Lasă-i să moară proști! Marea Recuperare n-are nici un rost pentru că Neamul Românesc a îmbrăcat cămașa morții, anume cămașa de mire a ciobanului mioritic. 15. Curvele nu impune respect decât dacă e scumpe. Așa-i și cu viața spirituală în cavernă sau în salon. Ori cu pdf-urile. Cine vrea să aibă senzații megaintelectuale, care e cele mai costisitoare, să facă bine să trăiască
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
de șpagă. Dară nu toate rândurile de oameni au stat cu mâinile-n sân. Fost-au și generații vrednice pe-acest meleag de geografie mică, dar cu viitor etern, prevăzut de prooroci. Cum cerându nește leacuri de la Luteția pentru Mircea Ciobanul Voievod, soțul ei de la Curtea Veche, ocrotitoarea noastră, Doamna Chiajna, se interesa în 24 ianuarie 1559, la apotecariul Michel de Nostredame, ce și cum fi-vor vremurile românești pe termen lung, care deja erau furtunoase-n RO cum le-au
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
dobitoacelor, carul urmărit de departe de mama-Catrina dispăru după Cotu' Popii. Nică Ionașcu, tatăl băiatului cu boii de funie, se îndărătnicise să iese cu oile-n câmp mult prea devreme în primăvara aceea. Și asta-i cam supărase pe ceilalți ciobani din sat. “Bădie Nică, îl necăjeau sătenii, ai iernat la stână?. Pesemne că ai de-acum leasa plină di caș ... Și ca mâine-poimâine tunzi oile ... Nică nu era prea vorbăreț dar avea pentru fiecare vorbă scurtă și apăsată: “Măi flecarule
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
dar avea pentru fiecare vorbă scurtă și apăsată: “Măi flecarule, La vorba ta o să-ți răspundă bâta mea ... ”. Și, cu capul în pământ, puțin șchiopătând cu dreptul, de la o trântă din copilărie, își vedea de treaba lui. . Unii spun că ciobanul ăsta vrednic e morocănos de câteva luni în urmă, de când l-au adus soldații în sicriu, de la Mărășești, pe fiu-său cel mare. O mândrețe de flăcău ... Și-a smuls părul din cap mamă-sa, de jale. Cu chiu cu
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
mândru de părinții și moșii mei și nu înghit scorneală de tembeli că noi dăm bani din punga goală ca alții să râdă de noi și de voi ... - Și-apoi, dacă gherlanii spurcă pe Viteazu, martirii nu-s pe plac, ciobanii n-au un nume și eu ca fitecine aleg pe Ion, că-i ăl mai înțelept în sat și e-n teamă de Dumnezeu ... Și ca să șăguiesc cu voi -aleg berbecu, că-i mare, vrednic și-l prețui că-mi
CEL MAI MARE ROMÂN, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355422_a_356751]
-
cu moaca mea nedreasă... - Și-apăi, domnule dragă, fâța aia pomădată, pațachina cu simbrie, nu-i pă măsura mea și-o fac dă-și spune și laptele pe care l-a supt de la măsa. Și-și blastă-mă soarta, cu mârla de cioban și putoarea mea de urdă-mpuțită !... (fragment din cartea „Dibăcie și cârcală la Rucăr” de Ioan Muțiu, editura Făt-Frumos, București, 2004) Referință Bibliografică: Dragobete de stână de Ioan Muțiu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 260, Anul
DRAGOBETE DE STÂNĂ DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355434_a_356763]
-
când, oameni plini de merite - nu vorbim de zona aceasta a detenției politice care, uneori a avut și acest aspect. “Dă-l dracului de boșorog” deși boșorogul ăla avea 40 de ani, dar fiindcă ăla care conducea afacerea era un cioban cu patru clase și poate era și colonel de securitate, ăla decidea asupra “boșorogilor”, care erau în plină creație. La noi, conflictul dintre generații mai ascunde câteva lucruri. Pe de o parte diversitatea de cultură, și în bine și în
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
pentru adulți și minim 5 pentru copii. Fiecare încondeietoare are stilul propriu de încondeiere, dar trebuie respectate câteva simboluri: calea (cărarea) rătăcită, crucea pascală, linia verticală și orizontală care semnifică viața, respectiv moartea, soarele sau steaua în opt colțuri, cârja ciobanului, spicul de grâu care înseamnă bogăție, rombul, linia dublă și alte motive geometrice. În bazinul Dornelor predomină motivele florale, în zona Moldovița sau Rădăuți motive geometrice, dar pe fonduri mai vii, colorate (roșu, verde, albastru, galben), motive zoomorfe și ouăle
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
COADĂ LA PÂINE, DE IOAN MUȚIU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 279 din 06 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Coadă la pâine O zi mohorâtă din vara anului 1980, a scociorât rucăreni înghimpați de pe Valea lui Ecle, ciobani din Susenii satului, țapinari de pe luncă, gospodari din Tabaci și copii de Peste Vale, bulucundu-i la ghereta din gura pieții ... Fiecare se teme, că nu se ajunge la toată lumea și caută să prindă un loc, cât mai aproape de fereastră, unde se
COADĂ LA PÂINE, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355598_a_356927]
-
constat faptul că, întradevăr, avem comportamentul rumegătoarelor: speriați și dezbinați. Urăsc școala pentru faptul că m-a învățat să fiu mândru de statutul meu de necotropitor, urăsc școala pentru că mi-a impus statutul de rumegător, dându-mi drept exemplu înțelepciunea ciobanului mioritic; sincer, omul ăsta, ciobanul mioritic, trebuie dat ca exemplu negativ în școli, cum e posibil să știi că unii vin să te omoare pentru a te tâlhări iar tu să te apuci să faci ordine în gospodărie, ca după
CUM DISTRUGI ŞI VINZI O ŢARĂ ÎN 20 DE ANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355575_a_356904]
-
comportamentul rumegătoarelor: speriați și dezbinați. Urăsc școala pentru faptul că m-a învățat să fiu mândru de statutul meu de necotropitor, urăsc școala pentru că mi-a impus statutul de rumegător, dându-mi drept exemplu înțelepciunea ciobanului mioritic; sincer, omul ăsta, ciobanul mioritic, trebuie dat ca exemplu negativ în școli, cum e posibil să știi că unii vin să te omoare pentru a te tâlhări iar tu să te apuci să faci ordine în gospodărie, ca după episodul morții gospodăria să fie
CUM DISTRUGI ŞI VINZI O ŢARĂ ÎN 20 DE ANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355575_a_356904]
-
că unii vin să te omoare pentru a te tâlhări iar tu să te apuci să faci ordine în gospodărie, ca după episodul morții gospodăria să fie ordonată? Să aibă ăia ce să fure mai bine? Preferam să știu că ciobanul mioritic le-a luat-o ălora înainte trimițându-i el pe ei in mormânt (parcă unul din principiile românești spune că paza bună trece primejdia rea). Vă amintiți episodul din anii '90, când unii dintre ai noștri strigau "nu ne
CUM DISTRUGI ŞI VINZI O ŢARĂ ÎN 20 DE ANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355575_a_356904]
-
veacuri Trebuie să mă întorc la nucul meu... E prânzul și dealurile mă sfătuiesc Cu liniștea, cu zilele încinse, de seu, Să plec când apusurile sub pași nu se trezesc. Trebuie să mai vin la nucul meu Cum se-ntorc ciobanii din transumanță. Poate sângele urcă în frunze din greu strălucind în cerul de faianță. Nici nucile nu mai au clinchetul lor verde, Fără pașii mei de cântec adus, Ca un colb de aur, din două veacuri se pierde Lumina, arzând
NUCUL DINTRE DOUĂ VEACURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355705_a_357034]
-
În fiecare dintre noi îl regăsim Cioplit în inimi veșnică statuie. Dor Îmi este dor de câmpul înflorat pe cămăși de in De roata horei jucată la fântână De fetele ce-aduc din vii în doniuțe pelin Când își mână ciobanul oile la stână. De palma aspră ce-nfige plugu-adânc Întorcând brazda recoltei viitoare, Mi-e dor de țăranul cu plosca la oblânc Umplută cu apa rece rece la izvoare. Îmi este dor de pasul lui apăsat pe hotar Când cumpănește
EMINESCU, CA VEȘNICIA CERULUI. POEME DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368838_a_370167]
-
Rămășițe ale antichității. Datorită lui, comparat cu alți marinari, din Moș Crăciun nu a rămas decât „ne dați ori nu ne dați” Nu asta era la origine. Adevăratul Moș crăciun își are originile în darurile primite de un prunc de la ciobanii care și-au pus la dispoziție staulul și o iesle pentru ca o Sfântă Fecioară să nască și să-și îngrijească Sfântul Copilaș. Au mai adus daruri și trei mari crai aduși la eveniment de o stea care le-a arătat
SĂRBĂTORI FERICITE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368900_a_370229]
-
deasemenea în monografia cultural-istorică și spiritual-istorică, în sensul filosofic, în studiul portretistic. Deci, el nu apare doar în prezentare socială, ci cel puțin tot atât de diferențiat în manifestarea lui spirituală. Imaginea lui o găsesc astfel prezentă în proza mea epică, de la cioban și țăran, trecând la ofițer, și la profesor universitar, de la plutaș la tehnician până la secretar de stat sau prinț. Am încercat -și aceasta mă stimulează și azi- să reproduc, să modelez această imagine; și pe lângă străduința de a prinde fenotipul
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]
-
ne vine greu să-l susținem. Așa că n-are decât să și-l caute și adjudece singur printre ceilalți ce nu au trecut ciobănesc și miros de stână, ca noi românii. Mie nu mi-e rușine că mă trag din ciobani, eu iubesc plaiul mioritic cu majoritatea oamenilor lui așa cum sunt. Și-i dau o bere de drum bun, fiindcă tot dă din copite că are să plece din stâna noastră, în alte părți, unde sunt sălașe mai luxoase, cu aer condiționat
UN NOBEL PENTRU CALUL MEU ! de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369938_a_371267]
-
și-l făcuse drept pat în care dormea noaptea. Până în anul 1935, Constantin a păscut oile Schitului Sihăstria, împreună cu alți frați, în smerenie, ascultare, rugăciune și studierea Sfinților Părinți. Părintele Ilie Cleopa ne povestea: În anii în care am fost cioban la oile schitului împreună cu frații mei, am avut mari bucurii duhovnicești. Stâna, oile, trăirea în liniște și singurătate pe munte, în mijlocul naturii, mi-au fost școală de călugărie și teologie". A mai avut ascultări de paracliser și pictor de icoane
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
a făcut-o în orașul Botoșani. În anul 1937, la sfârșitul lunii iulie, rasoforul Constantin Ilie a fost rânduit de egumen să fie făcut călugăr. Acum avea 6 ani de ucenicie în schit. După aceasta și-a continuat ascultarea de cioban la oile schitului până în vara anului 1942, fiind ajutat de monahii Galaction Ilie (unchiul său) și Antonie Olaru. În data de 30 mai 1941, un incendiu devastează incinta schitului, arzându-i chiliile de lemn, acoperișul bisericii și paraclisul. După incendiu
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]