2,672 matches
-
România, și redactori ai revistei România literară. Pe lista nominalizărilor, alături de cartea scritoarei Adriana Babați - Amazoanele. O poveste - s-au aflat titluri de referință din producția editorială a anului trecut, respectiv: Ana Blandiana - „Fals tratat de manipulare” (Editură Humanitas), Livius Ciocârlie - „Exerciții de imaturitate” (Cartea Românească), Paul Cornea în dialog cu Daniel Cristea-Enache - „Ce a fost. Cum a fost” (Polirom, în coeditare cu Cartea Românească), Ioan Ț. Morar - „Negru și Roșu” (Polirom), Adrian Popescu - „Costumul negru” (Cartea Românească), Marin Malaicu-Hondrari (pentru
Amazoanele, "Cartea anului" care se citește cu sufletul la gură () [Corola-journal/Journalistic/44070_a_45395]
-
complex, exteriorizîndu- l în mici aparteuri militante cu parti-pris-uri regionaliste, „ardeleniste” și „central-europene”, ca de exemplu în capitolul „Prusia” de la granița Kakaniei, de pus în relație cu eseurile post-habsburgice ale lui Kundera și Magris, ale lui Cornel Ungureanu și Livius Ciocârlie. Nostalgia Imperiului austroungar manifestată de filozoful născut la granița „Balcanilor” se asociază cu o conștiință a decadenței imperiale, iar „ficțiunile compensatorii” cioraniene vădesc o atracție irepresibilă față de imperialismul rus, german și spaniol sau față de „excepționalismul” evreiesc. Nu-l pot urma
Subteranele identității lui Cioran by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4606_a_5931]
-
Alexandra Ciocârlie Piesa lui Nicolae Ionel Oedip - datată de autor 1980, dar publicată în volum în 1997 - urmează îndeaproape tragedia lui Sofocle Oedip Rege. Bun cunoscă tor al Antichității, traducă tor al întregii opere vergiliene în română, autorul respectă scenariul elin și
Orbire și cunoaștere by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4670_a_5995]
-
volumele nominalizate nu era de teatru, ci de critică a teatrului. Celelalte volume nominalizate au fost: George Banu, Reformele teatrului în secolul reînnoirii, Nemira, și Vlad Zografi, Toate mințile tale, Humanitas. Premiul pentru critică, anunțat de câștigătorul ediției precedente, Livius Ciocârlie, i-a revenit lui Mihai Zamfir, pentru volumul Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române, Cartea Românească. Câștigătorul a ținut să precizeze că e prima dată când primește un premiu USR, „deci poate fi considerat un premiu de debut. Nu
Premiile USR pentru anul 2011 by Redacția () [Corola-journal/Journalistic/4560_a_5885]
-
în zilele noastre nu mai există, o calitate. Mai este și o lene caracteristică artiștilor. Nu-i făcea Alecsandri elogiul? N-a publicat Victor Felea o carte intitulată Jurnalul unui poet leneș? Despre desele reflecții pe temă ale lui Livius Ciocârlie, ce să mai vorbim? Până și pe mine m-a luat gura pe dinainte și am făcut mărturisirea compromițătoare că, în pofida impresiei de hiperactivitate pe care o ofer, sunt, în fond, un leneș. Nu țin neapărat să trag spuza pe
Povestea unui om leneș by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4378_a_5703]
-
avut acum ocazia s-o audă cântată „popular” de Maria Lătărețu și apoi în cu totul altă variantă, de Aura Urziceanu care, la rândul ei etc., etc. Muzica filmului Marele blond scrisă de Vladimir Cosma și interpretată de Gheorghe Zamfir. Ciocârlia, prelucrată ca piesă de concert de Angheluș Dinicu, a cărui orchestră ascultată la Expoziția de la Paris din 1900 și de Eric Satie, i-a dat compozitorului ideea de a folosi în muzica lui naiul. Grigoraș Dinicu, nepotul lui Angheluș, care
Protocronism pe bune by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5748_a_7073]
-
interpretări posibile. Tratamentul fabulatoriu - unul cu efecte homeopatice - pe care îl aplică realului e varianta acutizată a eternului „jaf de extaze” al literaturii. Intră aici desantiștii, dar și, parțial, pseudoproze precum cele din excelentele jurnale cu fleacuri ale lui Livius Ciocârlie. Ficționarii lui Radu Cosașu țin și ei aproape. Deceptivii se situează demolator în fața unei lumi care nu-i ascultă. Discursul lor e rupt, deșirat, fracturat și crizic (proza bacoviană, de pildă, ca gen proxim). Ei sunt și, în doze personalizate
Forme „ceptive“ ale prozei contemporane by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5780_a_7105]
-
Alexandra Ciocârlie Ștefan Zicher a scris piesele Oreste în străinătate și Aglaia în 1969 și 1970, dar le-a publicat abia în 1997. Lucrul nu este surprinzător, căci secvențele dipticului dramatic nu ar fi putut apărea la data compunerii lor: în pofida plasării
Mit și actualitate by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5535_a_6860]
-
au totuși ca obiect o nouă carte a lui Cornel Ungureanu, cum s-ar putea crede, ci noua carte a unei autoare care-l continuă, cel puțin în această preocupare a sa pentru geografiile literare. Este vorba de cartea Corinei Ciocârlie În căutarea centrului pierdut (Editura ART, 2010), cu multe referiri la scrierile amintite ale lui Cornel Ungureanu, considerate de ea însăși deschizătoare de perspectivă. Cum și sunt atunci când autorul lor investighează spațiile culturale ale Europei de mijloc, ceea ce face și
Geografii literare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5669_a_6994]
-
căutarea centrului pierdut (Editura ART, 2010), cu multe referiri la scrierile amintite ale lui Cornel Ungureanu, considerate de ea însăși deschizătoare de perspectivă. Cum și sunt atunci când autorul lor investighează spațiile culturale ale Europei de mijloc, ceea ce face și Corina Ciocârlie în cartea de acum. Ea lărgește însă sfera cuprinderii, cercetarea ei înglobând totul, deci și „periferia” Imperiului. Titlul ales de Corina Ciocârlie îl preia, modificându-l, pe acela al odiseei proustiene, înlocuind „timpul pierdut” cu „centrul pierdut”. Este o primă
Geografii literare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5669_a_6994]
-
perspectivă. Cum și sunt atunci când autorul lor investighează spațiile culturale ale Europei de mijloc, ceea ce face și Corina Ciocârlie în cartea de acum. Ea lărgește însă sfera cuprinderii, cercetarea ei înglobând totul, deci și „periferia” Imperiului. Titlul ales de Corina Ciocârlie îl preia, modificându-l, pe acela al odiseei proustiene, înlocuind „timpul pierdut” cu „centrul pierdut”. Este o primă trimitere semnificativă la tema principală a cărții, aceea a debusolării Imperiului austro-ungar în care, dincolo de aparența neclintirii, se petreceau dislocări dramatice. Erau
Geografii literare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5669_a_6994]
-
asemenea proporții încât centrul acestui conglomerat de națiuni și culturi părea să fi dispărut și trebuia căutat. Impulsuri centrifugale agitau adâncurile imperiului cezarocră iesc, generând dezagregările care-i vor grăbi sfârșitul. Nu doar „periferia” este așadar vizată în cartea Corinei Ciocârlie, ci toată Europa de mijloc din primul sfert al veacului trecut, cu întâiul război mondial și cu tot ce i-a urmat în această parte a lumii, cu hărțile retrasate și cu reconfigurările politice și culturale atât de adânci. Simptomele
Geografii literare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5669_a_6994]
-
cu întâiul război mondial și cu tot ce i-a urmat în această parte a lumii, cu hărțile retrasate și cu reconfigurările politice și culturale atât de adânci. Simptomele acestui proces dezaxator implacabil, cu începuturile inaparente în secolul XIX, Corina Ciocârlie le urmărește în reprezentările literare ale câtorva mari scriitori ai epocii și ai acelui spațiu, căutând mărturii la Musil, la Broch, la Stefan Zweig, la Joseph Roth, la Gombrowycz, la Kundera, la bucovineanul neamț Gregor von Rezzori. Iar dintre românii
Geografii literare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5669_a_6994]
-
Imperiu. La Kundera, neputința revenirii emigrantului la „punctul inițial”. Am rezumat totuși prea drastic problematica unor scrieri complexe, nereductibile, în orice caz, la ceea ce decurge din faptul că autorii lor provin dintr-un același spațiu geografic și de cultură. Corina Ciocârlie pune ingenios în valoare elementele de convergență ale acestor scrieri, riguroasă în observații, în formularea ideilor după care se conduce. Ne și atrage prin alertețea și precizia unei expuneri de superioară factură eseistică.
Geografii literare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5669_a_6994]
-
Cernăuți, își regăsește amorezul neamț de altă dată, Damian se consolează smulgând din gura lui Iorgu mărturisirea de credință pentru Moldova în a cărei nădejde l-a ținut la învățătură („Să deie Domnul, fătul meu, să mi tenalț i ca ciocârlia, și cu tine să-ți înalți și neamul!...”). Cât de sincere, însă, sunt aceste schimbări de macaz, așa cum le-a construit Alecsandri? Înclin să cred că totul e doar paradă. Deși la 1844 s-ar fi putut presupune că sentimentul
Scrisoarea lui Iorgu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5796_a_7121]
-
nechezatului negru de cal verde” (O călărire imperfectă). Făptura poetului e înveșmîntată și ea în vise ca-n blănuri de miel, cu sufletul zgribulit peste văi de venin, în timp ce plante de apă cresc din durerile apuse, gîndul se lovește de ciocîrlii, privirea capătă scame și spuză. Astfel învolburarea imageriei înclină către neotradiționalism. Sub agitația cu iz suprarealist a ciocnirilor cu o materie indeterminată, se descoperă treptat o structură specifică a locului. Materia nu mai e neutră, dobîndind note etnice, grație unor
Valențe etnice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5579_a_6904]
-
Constantă Ciocârlie Velibor Colic, scriitor bosniac, născut în 1964, trăiește din 1992 în Franța. Înrolat în armată bosniacă, dezertează în mai 1992, este făcut prizonier, fuge în Franța unde începe să publice române traduse: Leș Bosniaques (1994), La vie fantasmagoriquement brève et
Isus și Tito by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5511_a_6836]
-
plăcere contrariată, avînd impresia că ești inițiat într-o mentalitate aparținînd altui univers. Gîndirea orientală există, și ea nu poate fi redusă la etosul occidental. Alte apariții recente Constantin Abăluță, Tot atât de liber, poeme, Editura Cartea Românească, 2013, 78 pag. Corina Ciocârlie, Un țărm prea îndepărtat, studiu, Editura Cartea Românească, 2013, 184 pag. Eugeniu Cazan, Femeia onirică, proză, Editura Tracus Arte, 2013, 128 pag. Alexandru Surdu, Izvoare de filosofie românească, Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2012, 171 pag. David S. Landes, Avuția și
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
orice plan cincinal. Sătucul meu este de fapt vechiul sat cehesc, pe care nici tradițiile, nici ideologia nu-l constrâng să fie o marcă a colectivizării triumfătoare. Această antifrază ironică este mai puțin vizibilă decât într-o altă capodoperă cinematografică, Ciocârliile pe sârmă (Skrivanci na niti), după un scenariu de Bohumil Hrabal, film interzis la apariție, putând fi vizionat abia în 1990. Sătucul meu se apropie întrucâtva de Viața și aventurile soldatului Ivan Cionkin (1994) film realizat după romanul lui Vladimir
Viața la țară cu Jirí Menzel by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3517_a_4842]
-
de administrator al S.C. Tiudic S.R.L, potrivit pesurse.ro. Este urmat de Dragomir Traian, care s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 18 iunie 2008 - 27 martie 2013. El a deținut, simultan, funcția de Primar al Comunei Ciocârlia, Jud. Constanța, și calitatea de comerciant persoană fizică în cadrul întreprinderii individuale care-i poartă numele. Al treilea incompatibil este Iancu Simion Simi, care a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă și penală. În timp ce era Primar al
ANI continuă lista incompatibililor. Vezi ce primari a adăugat by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/35458_a_36783]
-
sau dacă e unul, atunci e unul adevărat, care vorbește prin puterea exemplului, inclusiv al celui propriu. În această ambiguizare a naratorului găsim unul dintre semnele relativizării narațiunii, atât de specifice prozatorilor din Banat, fie că e vorba de Livius Ciocârlie sau de congenerii lui Mircea Pora, Viorel Marineasa și Daniel Vighi. La Pora relativismul unghiului de vedere se întâlnește cu toleranța cu care e privit nu comunismul crepuscular care e sălbatic, ci umanitatea care, cu enormă tristețe, îl populează. Același
Cronica unui eșec existențial by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/3548_a_4873]
-
celor doisprezece scriitori care își au însemnătatea lor indiscutabilă în literatura română de azi și în mișcarea literară pe care aceasta o generează. O parte din cei întrebați sunt catalogați drept „scriitori canonici”, și anume : Emil Brumaru, Norman Manea, Livius Ciocârlie, Răzvan Petrescu, Ioan Es. Pop. Ceilalți sunt scriitori din „generația nouă” care „aspiră în mod legitim”, prin ceea ce scriu, să devină canonici: Dan Lungu, Radu Pavel Gheo, Lucian Dan Teodorovici, Radu Vancu, Vasile Ernu. Acestor echipe de cinci și cinci
Canonici de azi și de mâine by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3549_a_4874]
-
istoria plecării peste ocean cu Alina și a tentativelor apoi de întoarcere, astfel cum apar și în cărțile sale dintre care mult cunoscuta, prin bine găsitul titlu, Adio,adio patria mea, cu î din i, cu â din a. Livius Ciocârlie e în spiritul din Cap și pajură, din Viața în paranteză și din celelalte scrieri confesive în care se joacă pe sine ca personaj abulic și în implacabilă retragere spre margini, fără a fi chiar astfel. De reținut elogiul civilizației
Canonici de azi și de mâine by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3549_a_4874]
-
Constanța Ciocârlie Născută la Paris în 1959, cu origine etnică amestecată - tatăl, pe jumătate rus, pe jumătate iranian, mama, evreică din Ungaria exilată în Franța pentru a scăpa de comunism - Yasmina Reza a studiat Sociologia și Teatrul la Universitatea din Nanterre. E
Nefericiți cei nefericiți by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3470_a_4795]
-
Alexandra Ciocârlie În Meteorologia lecturii (1982), Radu Petrescu își propune să ofere o schiță a literaturii europene, axată pe momentele decisive ale gândirii artistice de la început până în zilele noastre 1. Definind ființa umană europeană drept aceea care aspiră irepresibil la a deveni
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]