3,124 matches
-
de acest privilegiu. Moșu Klesch ședea pe o laviță sub nucul imens din curtea casei când am ajuns noi. Era alb de tot la păr și, în pofida zilei călduroase, purta un laibăr de postav negru, cu bumbi de argint și ciorapi de lână în picioare. Ațintise niște ochi albaștri, umezi, asupra noastră din momentul în care se auzise primul lătrat al câinelui său, Waldi. - Waldi, îl potolise el, cu un glas obosit. Iar câinele se liniștise imediat și i se culcase
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
2014 Toate Articolele Autorului Sferele din Năvodari Năvodari este un port industrial la Marea Neagră în vecinătatea stațiunii Mamaia. România, deși un important producător de gaze în Europa, chimiza această importantă materie primă din care se fabrica între altele naylon-ul pentru ciorapii cucoanelor. Țara se afla în „lagărul comunist” sub tutela îndrăgitei Uniuni Sovietice și ea producătoare de gaze. Dar tratatele economice între țările prietene din lagărul socialist nu au repartizat României nici un strop de gaze. Necesarul masiv de gaze, materie primă
ISTORII CONTROVERSATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348588_a_349917]
-
cu fața umană. Câte-aș avea să scriu, insă chiar nu mai are rost, Vă știe lumea, ce și cum sunteți, însă dacă citiți aici, Luați aminte și reflectați, Plapuma voastră e prea întinsă, iar sub ea, Nu mai încap ciorapii plini de bani, Iar multe conturi ale voastre, așteaptă ca să le goliți, Apoi în baie, cu toții, la spălat de bani...murdări". P.S.Am ales să lucrez în altă țară, ca patria-mi muma mi-a întors spatele demult, de când mă
IRONIA JUMĂTĂŢII DE SECOL de COSTI POP în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349315_a_350644]
-
-l vezi și pe fratele tău cum dă târcoale acum ca ursul la stupul cu miere. Vrea și el bani desigur. - De unde să avem noi niște studenți pârliți bani, bunico? Doar din burse? Știi cum este și apoi nici de ciorapi nu-ți mai rămân, dar de un fard, un parfum, sau mai știu eu câte nu trebuiesc unor tinere. Noroc că avem bunici cu potențial ca voi, altfel... - Bine, bine, am să-ți dau. De bunicul nu te lipești cu
PARTEA I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349352_a_350681]
-
Strângem tabăra și odată cu întunericul, dar până răsare luna, fetele o ia pe cărarea de lângă pârâu, trec podișca și se îndreaptă pe drumeagul de pe colină către codru și ne vor aștepta la lizieră. Între timp noi ne punem câte un ciorap pe cap, sărim gardul prin dos și pătrundem peste babă. O jefuim și dispărem în noapte, decise prompt Expertul. Cei patru așa ziși cercetători, cu diplomă de borfași, își strâng în grabă cele două corturi. Fetele își pun rucsacurile în
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
întreaga viață acestei slujiri, împletind în mod exemplar asceza și rugăciunea cu munca creatoare. Ducea o viață aspră, se purta cu simplitate și nu păstra niciodată mai multe rânduri de haine. Dacă întâlnea oameni necăjiți, le dădea cojocul din spinare, ciorapii și chiar încălțările. Era mulțumit când vedea în jur oameni mulțumiți. Dormea oriunde, chiar și pe jos. Spovedea zile întregi, mulțumindu-se să ațipească pe un scaun câteva minute. Când slujea la bisericile satelor din jur, unde nu erau preoți
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]
-
Costumul de fată: batic (năframă), cămașă albă, alcătuită dintr-o singură piesă sau două, brâu sau bârneață, bundița cu flori de culoare: grena, negru, verde, cu bordură brumărie la sărbătoare și neagră în zi de lucru, fustă albă, opinci cu ciorapi de lână sau șosete albe cu pantofi. Costumele de băieți: căciulă sau pălărie, cămeșoi sau cămeșă, fustă, bundiță, brâu roșu cu franjuri, ițari cu 101 creț (un singur picior desfăcut are 7 metri lungime). Bărbații când joacă singuri nu au
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Banat, cât și dansuri țigănești. Își adaptează costumele la zona din care provine dansul. La Festivalul Național al Păstrăvului poartă costume din zona Bucovina. Costumul femeiesc se compune din: broboadă (batic), cămașă (ie), catrință, brâu, bondă (bundă) cusută de mână, ciorapi de lână, opinci sau pantofi. Bărbații poartă căciulă de miel, cămașă, brâu, ițari, cizme. Cusăturile sunt realizate în culori vii. Au participat la numeroase festivaluri atât în țară, cât și în străinătate: Germania, Japonia, China, Ierusalim. Ansamblul „Florile Bucovinei” al
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
să rămân mereu autentică. Mă bucur că lumea mă cunoaște prin sintagma ” Poartă un frumos costum tradițional huțănesc: cămașă pe pânză de casă, în culori predominante roșu, galben, verde, albastru, cu motive geometrice, catrința cu poale roșii și vârste (șiruri), ciorapi de lână, opinci cu nujițe de lână. Colaborează cu prestigioase orchestre, precum „Lăutarii” din Chișinău, „Ciprian Porumbescu” din Suceava etc. Are un repertoriu variat, cules și îmbogățit cu ajutorul maestrului George Sârbu. Printre altele interpretează și cântece noi de pe viitorul album
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
florale numite dupci făcute cu acul persian, din lână foarte fină, de culoarea florilor și cănaci (ciucurași) de jur împrejur. La gât are gherdan (mărgele) și o salbă alcătuită din trei rânduri de bani și în picioare poartă opinci cu ciorapi de lână, prinse cu ață în formă de cruce. Dragostea față de costumul popular și față de Dumnezeu și le-a exprimat și în versuri: „Dacă mi-ar da cineva chiar și luna dintre stele Eu nu mi-aș vinde cătrința, nici
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
teminale nervoase pe talpa fiecărui picior și megând desculți, fiecare din acestea beneficiază de un masaj natural și binefăcător. Orice plantă luată și izolată de mediul ei, se ofilește și moare. Cam la fel se întâmplă și cu omul. Purtăm ciorapi din fibre sintetice, lenjerie asemenea, încălțăminte care nu mai este din piele, covoare care nu mai sunt din fibre naturale, dar ne și îmbolnăvim din ce în ce mai des de boli cunoscute și mai ales necunoscute și de care nu sufereau nici părinții
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 5 de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348085_a_349414]
-
Dar imaginea ei ar fi incompletă dacă nu am pomeni și un episod din perioada Revoluției din 1989, când preoteasa din Botiza, împreună cu doi credincioși din sat, a dus pe 28 decembrie 1989 militarilor de la Otopeni sute de perechi de ciorapi și mănuși confecționate de botizence, eveniment despre care "România liberă" din 31 decembrie scria că sunt "Ciorapi de la Botiza - Maramureș, pentru cei care au călcat în picioare dictatura". Biserica veche, biserica nouă și preotul cu 60 de fini Familia preotului
DESPRE PĂRINTELE ISIDOR BERBECAR ŞI COMUNITATEA AUTENTICĂ DIN BOTIZA MARAMUREŞULUI VOIEVODAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361847_a_363176]
-
1989, când preoteasa din Botiza, împreună cu doi credincioși din sat, a dus pe 28 decembrie 1989 militarilor de la Otopeni sute de perechi de ciorapi și mănuși confecționate de botizence, eveniment despre care "România liberă" din 31 decembrie scria că sunt "Ciorapi de la Botiza - Maramureș, pentru cei care au călcat în picioare dictatura". Biserica veche, biserica nouă și preotul cu 60 de fini Familia preotului Isidor Berbecar trăiește în Botiza din 1974, când a venit "cu misiunea precisă", cum spune părintele, să
DESPRE PĂRINTELE ISIDOR BERBECAR ŞI COMUNITATEA AUTENTICĂ DIN BOTIZA MARAMUREŞULUI VOIEVODAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361847_a_363176]
-
în persoana unui liceean din vecini și îmbrăcat cu o șubă îmblănită, încălțat cu cizme de cauciuc, parcă era electician ca tata, pe cap purta căciulă de oaie intoarsă pe dos iar fața mânjită cu tăciuni si acoperită cu un ciorap de naylon. Asa negru, semăna mai mult cu Othello sau o sperietoare, decât cu mult doritul și așteptatul Moș-Crăciun. În acest mod s-a desfășurat prima mea întâlnire cu Moșul ...o întâlnire chiar, de pomină. Dar pentru verii mei de la
MOŞ GERILĂ & MOŞ CRĂCIUN de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361955_a_363284]
-
Imi iau șosoni la lichidare, Nu doar la troc și nici măcar la ușă. Mă mulțumesc și cu atât; Devenise țâfnos, obraznic și rapace Batiste, luna viitoare. Față de toate celelalte dobitoace, De Anul Nou nu vreau decât Excepție făcând o dolofană Ciorapi, de mi-arajunge banii, De scroafă bălană Sunt econom și hotărât, Perceată cu negru pe burtă Să crape de necaz dușmanii!. Și cu codița cam scurtă, În martie, de-oi câștiga, Pe lângă care se gudura îngâmfat, Imi iau curea, așa încât, La
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
uitare, numele ce îl porți. Determinarea este și mai accentuată la militarii în termen obligați să se adreseze oricărui superior cu : tovarășe ... „ gradul ”. Mai întâi și mai întâi, Lămîie și-a prelucrat subordonații promițându-le marea cu sarea : ținute ștoc, ciorapi noi, învoiri și permisii fără număr, dacă vor percuta la comenzile primite astfel încât să devină un adevărat pluton de elită. A mers. În numai cîteva săptămîni plutonul avea cu totul altă față doar că de ținute ștoc și de toate
XIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365294_a_366623]
-
și care uneori avea “ vizitatori “nocturni. Casă ne având încălzire și nici aer condiționat făcea că vară temperatura acolo să se ridice uneori până la 90 grade f. Iarnă, bătrâneii mei dormeau jos pe cârpet, îmbrăcați, cu căciuli pe cap, cu ciorapi de lâna pe picioare și cerul le era invalitoarea. Datorită condițiilor deosebit de grele, datorită supărării care ia cuprins, a stresului puternic la care au fost supuși în acea perioadă și pe fondul unei imunități precare unul dintre bătrâni s-a
OCHIUL DRACULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365337_a_366666]
-
autobuz, oricât de concentrat să-și amintescă, să reconstituie, să înțeleagă, simte că privirile celorlalți sunt îndreptate asupra unei persoane. Fără să-și dea seama scăpa și el o privire fugară realizând ceea ce văd ceilalți deturnându-și însă gândul: „Poartă ciorapi. Pentru confecționarea lor este nevoie de materie primă, de utilaje și de forță de muncă. Pentru a-i produce, ai nevoie de un capital, apoi de acumulări de capital, bazate pe consum, pentru a realiza reproducția lărgită. Reproducția forței de
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
zilelor agile șopârle ce se fac nevăzute-ntr-o clipă în abisul nimicului lăsându-mă mereu aninată de tremurul aripii de fluture strivit sub sticla cerului fierbinte. VERDE VIU Blândețea altei nopți se deșiră cu iuțeala firului scăpat din ochiul ciorapului de mătase și mă lasă încă levitând în golul de lumină orbitoare pe care-l umple numai bâzâitul monoton - negreșit doar de bine - al muștei de un verde atât de viu în haotică rotire peste crucea trupului meu. Referință Bibliografică
CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? II de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365219_a_366548]
-
am mulțumit și i-am lăsat ca amintire fotografia mea, făcută cu mai mulți camarazi lângă Don. Începuse un viscol nenorocit și eu trebuia să merg numai pe câmp. Îmi uscasem hainele, femeia îmi mai dăduse niște flanele vechi și ciorapi de lână să mă oblojesc la picioare. Îmi pusesem mantaua în cap, mă îmbrobodisem cu niște cârpe să-mi protejez fața care săgeta de durere la bătăile crivățului și am mers așa până în marginea unui sat unde am întâlnit doi
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365205_a_366534]
-
Ediția nr. 958 din 15 august 2013 Toate Articolele Autorului DOMNUL PROFESOR Cronica! Domnul profesor fumează. Dacă ar gândi, am spune că fumează gânditor. Dar nu! Fumează și privește în gol. Fumul țigării răspândește senzația olfactivă dată de arderea unor ciorapi de infanterist întors de la manevre. Oamenii din jur adulmecă surprinși, crezând că domnul profesor a trecut la canabis, deși văd pe masă pachetul de „patriotice“ și chibritul, dar parcă poți să știi? Ca să facă impresie, domnul profesor dă voinicește peste
DOMNUL PROFESOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366468_a_367797]
-
holercă. Creierul intră în repaus și dinții încep să se albească. Curat miracol! Domnul profesor fumează. Dacă ar gândi, am spune că fumează gânditor. Dar nu! Fumează și privește în gol. Fumul țigării răspândește senzația olfactivă dată de arderea unor ciorapi de infanterist întors de la manevre. Oamenii din jur adulmecă surprinși, crezând că domnul profesor a trecut la canabis, deși văd pe masă pachetul de „patriotice“ și chibritul, dar parcă poți să știi? Ca să facă impresie, domnul profesor dă voinicește peste
DOMNUL PROFESOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366468_a_367797]
-
aceea/ singură-l purta în spate/ și-l învăța să scrie/ ca pe un copil/ despre arome/ lupte/ și vise nejucate/ dar,/ cuvintele ei/ se surpau în pământ/. Uneori,/ în rochie de voal,/ îi cânta la pian/ și dansa în ciorapi de mătase/ Îngere, de ce te miri/ și ești tras la față?/ (îi spunea) ... pari speriat și flămând/ ia o plăcintă cu mer/ și lasă-mă să cânt, / slujește-mi această plăcere!/ Îngerul plânge definitiv/ ciorapii mamei se deșiră/ se preling
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
la pian/ și dansa în ciorapi de mătase/ Îngere, de ce te miri/ și ești tras la față?/ (îi spunea) ... pari speriat și flămând/ ia o plăcintă cu mer/ și lasă-mă să cânt, / slujește-mi această plăcere!/ Îngerul plânge definitiv/ ciorapii mamei se deșiră/ se preling.../ Îngere, îți este frig?/ ți-e aripa grea?/ Îngere, îmi umbrești privirea.../ Îngerul se întristează ușor/ de la aripi/ până la zbor/ Adâncul fântânii începe să-nghețe.../ Îngere, ce se întâmplă ?/ nu-i mai dai mamei binețe
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
Maria Roibu , publicat în Ediția nr. 959 din 16 august 2013. Metamorfoza pe tocuri Și uite așa zbor câteodată cu aripile unui drac încercând să mimez zborul alb. Dar când nu e, nu e... și atunci cobor vârîndu-mi picioarele în ciorapi din plasa neagră și pantofi cu tocuri înalte. A dracului mimă... iar am căzut în nas. Mai bine fur până unei lebede albe și întorc țocurile cu susul în jos. Dar când nu e, nu e... și atunci dezleg rebusul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366599_a_367928]