1,428 matches
-
de Cel de Sus - doar ca aliment „încă din prima parte a preistoriei, adică din epoca pietrei cioplite” - după cum găsim scris în cartea „Podgorii ieșene” despre care am vorbit. Și nici nu bănuiau ce minuni ascund acele bobițe îngrămădite pe ciorchine... În aceeași carte, privitor la începuturile cultivării viței de vie, găsim că: „O perioadă este acceptată de mai toți specialiștii: mileniul al IV-lea î.Hr, iar ca loc de obârșie se acceptă Orientul Apropiat și Mijlociu sau Asia Mică
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
paharnicilor și-a istorisit lui Iosif visul, și i-a zis: În visul meu, se făcea că înaintea mea era o viță. 10. Vița aceasta avea trei mlădițe. Cînd a început să dea lăstari, i s-a deschis floarea, și ciorchinele au făcut struguri copți. 11. Paharul lui Faraon era în mîna mea. Eu am luat strugurii, i-am stors în paharul lui Faraon, și am pus paharul în mîna lui Faraon." 12. Iosif i-a zis: "Iată tălmăcirea visului. Cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
și prozaică. Încă din clasa a II-a am spus elevilor mei că în vocabularul nostru există cuvinte înrudite între ele formând o familie de cuvinte. Pentru a-i face să înțeleagă în mod logic această noțiune am folosit metoda ciorchinelui, cerându-le să găsească cuvinte înrudite prin înțeles: Elevii au găsit: învățător, învățătoare, învățat, neînvățat, învățătură, învățământ. Comparând, au constatat că în corpul sonor al acestor cuvinte există o parte comună, învăț, deci, un cuvânt de bază de la care s-
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
indirectă a lui Dumnezeu<footnote Magistrand N. V. Stănescu, op. cit., p. 29. footnote>. În cele din urmă, sufletul, părăsind cele de jos, ajunge, în măsura în care îi este cu putință, la cunoștința lui Dumnezeu<footnote Sufletul vede pe Dumnezeu mai întâi ca un ciorchine, „care împrăștie prin floare o bună mireasmă dulce și plăcută” (P.G., XLIV, col. 888). Este acea cunoaștere începătoare, care presupune puține cunoștințe despre Dumnezeu, ceea ce este arătat prin imaginea florii, care în general, desfată numai două din cele 5 simțuri
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
cunoștințe despre Dumnezeu, ceea ce este arătat prin imaginea florii, care în general, desfată numai două din cele 5 simțuri: văzul și mirosul. Pe o treaptă superioară, sufletul numește pe Dumnezeu măr. Comparația indică un spor în cunoaștere, întrucât mărul, în raport cu ciorchinele, desfată nu numai văzul și mirosul, ci și gustul. Pe o treaptă și mai înaltă, Cel dorit „se aseamănă cu o căprioară și se compară cu un pui de cerb”; cf. Magistrand N.V. Stănescu, op. cit., p. 31. footnote>, „fiind înconjurat
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
există și alte elemente determinante ale avantajului competitiv - urmată de stimularea dezvoltării ramurilor aflate În amonte și În aval față de cea aleasă, precum și a ramurilor legate de aceasta. Sistemul de Învățământ, cel de cercetare, dezvoltarea infrastructurii trebuie să vizeze susținerea ciorchinilor de activități economice astfel create. Suedia și SUA au Început procesul de ameliorare a factorilor de la succesul internațional demonstrat de ramurile bazate pe resurse (siderurgice, produse din lemn, agricultură) În jurul cărora au stimulat dezvoltarea altor industrii. Națiuni sărace În resurse
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
Început procesul de ameliorare a factorilor de la succesul internațional demonstrat de ramurile bazate pe resurse (siderurgice, produse din lemn, agricultură) În jurul cărora au stimulat dezvoltarea altor industrii. Națiuni sărace În resurse naturale precum Japonia, Coreea de Sud, Elveția au pornit În crearea ciorchinilor industriali de la ramuri intensive În forță de muncă - textile, confecții, produse de uz casnic, industrie alimentară, de la care au extins avantajele competitive prin dezvoltarea unor producții adiacente. Statele aflate În această etapă sunt susceptibile de a avea o atitudine relaxată
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
deoarece În al doilea stadiu al dezvoltării, În funcție de capacitatea guvernelor de a promova politicile macroeconomice și microeconomice corespunzătoare, de a stimula dezvoltarea infrastructurii pentru a Încuraja procesul investițional, Își pot face apariția anumite concentrări de activități economice legate, așa-numiții ciorchini de activitate economică, pe care i-am amintit și În cadrul analizei stadiului bazat pe factori. ISD pot juca tocmai rolul de ferment inițial În jurul căruia se pot aglutina, ulterior, alte activități situate În amonte, În aval sau pe orizontală față de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
s-a petrecut și în alte limbi romanice: lat. uva s-a păstrat numai în Peninsula Iberică și în Italia. Din motive similare cu cele valabile în română, probabil, în Galia cuvântul latinesc uva a fost înlocuit de lat. racemus „ciorchine“ > fr. raisin, occ. rasin. În sardă și în dialectele meridionale italienești, cu sensul de „strugure“ există continuatorii lat. acimus „boabă“. Tot din cauza corpului fonetic redus au dispărut, în perioada de trecere de la latină la limbile romanice, și alte cuvinte latinești
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în contact ca limbi vii și au dat naștere unei limbi vii care este româna, apare necesitatea de a lărgi sfera analizei. Mai întâi este de remarcat sfera semantică largă a lat. uva: „fructul viței de vie, strugure; vin; vie; ciorchine ca inflorescență și rod la plante de tot felul, ciorchine de legume, de icre, de roi de albine; omușor etc.”; cuvântul apare printre altele și în sintagma uva silvestris, sinonim al formei labrusca „viță de vie sălbatică”, rom. lauruscă. Observăm
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
limbi vii care este româna, apare necesitatea de a lărgi sfera analizei. Mai întâi este de remarcat sfera semantică largă a lat. uva: „fructul viței de vie, strugure; vin; vie; ciorchine ca inflorescență și rod la plante de tot felul, ciorchine de legume, de icre, de roi de albine; omușor etc.”; cuvântul apare printre altele și în sintagma uva silvestris, sinonim al formei labrusca „viță de vie sălbatică”, rom. lauruscă. Observăm apoi că segmentele lab-, lausunt alte forme pentru rădăcina uv-
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
apropiate istoric limbii române, dar și cele mai îndepărtate, arată că la baza lui gordin stă imaginea de întreg, de mulțime de elemente uniforme strânse grămadă, imagine prezentă în sl. grad „grindină” (vgr. chalaz, rom. talaz, groază „mulțime”), pol. grono „ciorchine, strugure, grămadă”, wino gronowe „vin de struguri”, slavă grozd, grozdije „strugure” (cf. rom. loază, lozie), gorst „mână, pumn”, lit. gruodas „glod înghețat”, let. gręzns, gręzna „creasta cocoșului”, germana medie gruose „mugur, mlădiță”, lat. grando = granum „grindină, prundiș, sămânță; boabă de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
strâns-o Dumnezău, așa di mititică..!“ Ori de câte ori gândul îl poartă la ea, lăcrimează. Își aminti cum, în fiecare dimineață, cu pușca pe umăr, pleca cu îndeletnicirile lui de pădurar, și, seara când se întorcea acasă, toți copiii, nerăbdători, se strângeau ciorchine în jurul lui și într-un glas îl rugau: - Hai, tatai... hai, povestești-ne ce-i văzut azi în pădure? și, el, cu o bucurie în ochi nespusă, le povestea, iar ei, numai fiori, ascltau cu sufletul la gură... cu toate că bănuiau
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și m-am Întors din nou la nivelul străzii. În timpul orelor de program de lucru, Friedrichstrase are traficul cel mai aglomerat din Berlin, când aerul are gust de resturi de la ascuțit creioanele. Ferindu-mă de umbrele și de americanii adunați ciorchine peste exemplarele lor din Baedeker și cât pe-aci să fiu călcat de o furgonetă Rudesdorfer Peppermint, am traversat Tauberstrasse și Jägerstrasse, trecând pe lângă Kaiser Hotel și sediul principal al oțelăriilor Six. Am mers În continuare spre Unter den Linden
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
în minte chipul acelui tribunus militaris, Elius Sejanus. În acea clipă de primejdie tribunul dobândi încredere și influență și, nemairespectând treptele ierarhice, ajunse alături de împărat. Nimeni nu-și imagina însă că asupra Romei aveau să se abată ani de teroare. Ciorchinele de strugure Era o dimineață liniștită în reședința de pe colina Vaticanus; tânărul Gajus se juca cu niște pui de păun în cușca pentru păsări - o evadare din starea mentală îngrozitoare în care se aflau -, când Zaleucos îi șopti terorizat că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
întâmple ceea ce vede că au pățit alții. Prietenii noștri sunt condamnați unul după altul, iar vina lor, de care toți se tem, e fidelitatea. Vechiul, curajosul grup de populares este lipsit încet-încet de oamenii lui, așa cum smulgi boabele de pe un ciorchine de strugure“. Fiul lui Gracchus și noul Castrum Praetorium Tocmai atunci își făcu apariția la Roma și străbătu Forum Augusti un bărbat la vreo patruzeci de ani, în straie modeste, cu fața arsă de soare, pe care nimeni nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
sale vor dura, chiar dacă i-a fost arsă cartea, căci cei care vin după noi judecă după adevăr. Și a spus că memoria lui va fi mult mai cinstită fiindcă l-au condamnat“. Se întoarse spre Gajus: — Ai văzut? Pe ciorchinele prietenilor noștri au rămas ultimele boabe, și acelea suntem noi. Gajus, tăcut ca de obicei, se duse în grădină. Se gândi că, într-o zi, el avea să caute și să publice din nou cărțile istoricului mort. Și pe când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Fiecare sprijinind o piramidă de noțiuni cunoscute De cei ce s-au smuls de materie, căzând În golul gândului Suduie un glas de cobe În nopțile treze Surpă un gând pe altul ca să cadă la fel. Fierbe În fundul cazanului un ciorchine de diavoli Orice lucru se face dintr-o culoare ce rămâne a sa Și orice mireasmă flutură dinspre rai spre infern. Ce mă mai strigară căutările toate prin spărtura sângelui. De-atâta alergare mi s-a-nvinețit carnea de pe trup Oh! Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ca gheața, din care beam la Întoarcere; se părăsea periferia orașului, luându-se pe o scurtătură numită „printre vii“. Ce Însemna acest lucru? Se mergea efectiv printre vii, era luna august și ne uitam fascinați la vițele Încărcate, ai căror ciorchini se umflau de must, cocându-se sub căldura toropitoare, În timp ce nările ni se Înfoiau vibrând de acel parfum afrodisiac al strugurilor dați În pârg. Ne lăsa gura apă, dar nu Îndrăznea nici unul să treacă gardul de sârmă; nu aveam timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
I-ai transmis?“, „Da“, „Ce-a răspuns?“, „Nu vrea“, „De ce?“, „Nu vrea!“, „Atunci faci ce“, „Nu pot“, „Trebuie“, „Nu pot“, „Cheam-o aici“, „Nu vine“, „Promite-i“, „Nu vine“, „Ameninț-o“, „Nu vine“ (vocea se rupe, se fragmentează În cioburi, În ciorchini de sunete ce se aleargă, se fugăresc; nu e decât o formă de energie sonoră, o permutare de sonuri manifestându-se În sine, sonorizare suavă, sumbră, surâzând autosurprinsă): ai văzut-o nu ce făcea nu mi-au spus i-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
le scoteau din coș și le puneau pe bandă și arătau nerăbdători și să mă ia dracu’ dacă-mi amintesc ce erau jumate din ele. Mă iertați, doamnă Peters, da’ cum se cheamă fructu’ ăsta galben curbat, care stă-n ciorchine? No, glumesc la faza asta, da’ v-ați prins voi. Deci, când era mama acolo și se uita la mine umedă toată și mândră, era jenant. Voia să mă prefac că n-o cunosc și că era doar o altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
În timp ce Izzie sări să-l ajute pe Kevin, Emmy se întrebă de unde avea atâta energie. Căldura dogoritoare și umiditatea îi dădeau lui Emmy impresia că i se lichefiază tot corpul. — Nu mai e cine știe ce de povestit, spuse Emmy luând un ciorchine de struguri de pe tava adusă de Kevin. Scoase o sticlă de apă dintr-o frapieră micuță pe care acesta o așezase jos și zise: — Nu bem și noi ceva? Credeam că niciunul dintre voi nu e de gardă. Izzie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
amenajat pe coasta Mării Sudului, o lume subacvatică pe care ne-o imaginam atât de fantastică în bazinul nostru căptușit cu gresie, încât nu putea fi întrecută decât de Marea Sudului a lui Stevenson și de Insula Comorii sale. Un ciorchine mare de băieți și fete din cartier căscau gura în casa noastră, în fața aparatului de radio - aveam radiotelefonie și recepția sonoră era foarte clară -, ca să asculte emisiunile de o jumătate de oră care ne tulburau atât de mult, încât după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
privești și să zăbovești, ca să pui piciorul în barca de pe ceașca rotundă și plată ca o felie de pământ, barca din al cărei centru ieșea un butaș de vie ca un catarg, care prindea vântul între ramificațiile lui încărcate de ciorchini de struguri. Și Dionysos mă purta pe valuri și-n jurul meu își vedeau de joacă semilunele negre ale delfinilor săltăreți și tot el m-a adus la vasele burtoase. Se ridicau, revărsându-se apoi într-un recipient de scurgere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
cleiului topit m-a făcut să leșin. Când patroana m-a întrebat, cu surâsul ei de viperă, dacă „mi-e cald sub limbă”, am fugit cu șorțul pe mine. În ziua aceea mâncasem doar un bob de strugure scăpat din ciorchinele unui copilaș, pe dușumeaua sălii de așteptare a gării. Am plecat apoi singur și străin, de-a lungul șinelor, ca să fug cât mai departe de casa părintească. - Mama ta umblă noaptea prin odăi și-și frânge mâinile de deznădejde - spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]