7,304 matches
-
iasă sub nici un chip. Manoello scutură din cap. - O temniță? Nu, e prea multă risipă de marmură și de mozaic pentru o Închisoare. Și apoi, Frederic mai dispunea de așa ceva, În toate orașele sale. - E prea mare, o singură celulă circulară, adăugă maestrul Matteo. Nu pentru asta era, murmură el. O boltă Întunecată, o potecă infinită... - Dar dacă trebuia să rețină ceva nemăsurat? stărui Dante, urmându-și firul ipotezelor. Un cerc continuu, văgăuna secretă nu a Minotaurului, ci a unui Uroboros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Tumultul și strigătele continuau, deasupra capetelor lor. Cecco Își ridică o clipă privirea, după care Îl fixă din nou pe Dante cu o expresie nemângâiată. - Chinul și marele masacru, murmură apoi pe un ton bombastic mișcându-și pumnalul În sens circular, asemenea unui actor de mâna a doua aflat pe scenă. Toată partea de sus a turnului era În flăcări, asemenea unui torțe uriașe În noapte. Din pricina căldurii, tuful din construcție Începuse să se carbonizeze și el, iar vântul Îl purta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
unghiurile, ca și când ar fi trasat pe piatră un ultim, extraordinar horoscop. Dante Îl urmărea, verificând cu o lumânare ca fiecare oglindă să capteze imaginea tovarășei sale din dreapta și să o trimită exact celei din stânga, Într-un șir de imagini repetate circular. - Chiar crezi că toate acestea au un sens? zise astrologul cu brațele strânse peste piept, În așteptare, după ce o potriviseră pe ultima. - Da. Sunt sigur, replică poetul, verificând În lumina lumânării punctul unde trebuia așezată lampa lui Elia, orientată către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
aceea batjocoritoare pe care o atătase cu câteva momente mai Înainte. - Ce spui de semnul acesta, messer Bonatti! Îl zeflemisi poetul. De acum, În ce horoscop mincinos Îi vei introduce forma? Părul lung al bătrânului, lovit de una din razele circulare, părea să fie cuprins de flăcări. Cu Încetineală, Își scoase o mănușă. - Asta e o lucrare de vrăjitorie... Nu e adevărat... nu e... mai bâigui dânsul. Mâna lui stângă, acum descoperită, lucea În lumină. O mână de argint. „Omul neîntreg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
trece nimeni, suspină iar: și tot nu vine bărbatul meu!!! Lasă pasărea acolo, pe scări, se uită lung, din nou, la casa din stânga ei, apoi la Neli și continuă insistent, se vede că vrea să vorbească, mângâie paharul cu apă, circular, ca și cum s-ar uita în ochii unui bărbat pe care-l dorește, în mod clar, numai pe el din adunarea aceea, din barul cu multă lume, cu bărbați tineri, atletici, frumoși. Numai pe tine te iubesc, îi spunea ea totdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
mai adevărată, cea mai importantă, "cum sabia n-a pledat vreodată și nici trâmbița n-a proclamat". Bătălia se desfășoară albă, hotărâtă, într-un mers de fapt suveran. Ochii profesorului preciși, albaștri în planul median al amfiteatrului, par materializarea punctelor circulare, de la infinit: organizatori și absoluți. Pe când fața se desface pe fondul negru al tablei ca Masca însăși a geometriei. Ca sfera absolută, neeuclidiană. Am avut curiozitatea să gust, într-o atitudine de așteptare, lecțiile profesorului Țițeica. Le-am cunoscut ca
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Galois, a rezolvării ecuațiilor prin radicali. Într-adevăr, gândită în cadrul corpurilor de caracteristică nenulă, ea reprezintă primul exemplu de reducere a rezolvării unei ecuații la un șir de rezolvente normale de grup simplu, care nu sunt obligatoriu ecuații de diviziune circulară. Metoda lui Gauss se integrează, mai degrabă, în forma generală a teoriei lui Galois, dată de Jordan, decât în moștenirea lui Galois. În sfârșit, Disquisitiones arithmeticae mai conțin o scurtă indicație asupra uneia din cele mai frumoase descoperiri ale lui
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
tradiția creștină, care pe plan architectural a precedat cupola, exprimare a suflului divin (“Duhul Sfânt”). Cercul arată și puterea “închis asupra lui însuși, fără început și fără sfârșit, complet desăvârșit, cercul este semnul absolutului”- Jean Chavalier - dicționar de simboluri). Discul circular al afișului și al catalogului lansate de artista plastică Maria Constantinescu la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești e un simbol al vieții dar și al luminii și l-aș asemui cu Soarele de andezit din incinta sacră dacică a Sarmizegetuzei Regia
ORACOLUL DIN PALAT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361282_a_362611]
-
ochi de îngeri plini de raze.../ Adierea își ascute fremăturile de stânci, (...) la Eminescu, Sara pe deal este timpul uman, unde actorii iubirii au nostalgia decorurilor fluctuante. Să nu uităm că vremea la Eminescu, poate măsura și timpul etern, imuabil, circular, al naturii. O astfel de dublă polarizare semantică a vremii (care sugerează și timpul individual al lui Macedonski, dar și timpul naturii eterne) putem afla în Revedere, unde vremea exprimă mai întâi timpul regenerator al naturii, foarte apropiat de cel
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
în viața sentimentală sau în procesele psihice ale personajului (de fapt, ale personajelor, întrucât, într-un fel sau altul, și eroii scrierilor lui traversează aceleași probleme ca și Dorin Moisescu însuși, plăsmuitorul lor). Romanul Inelul de iarbă are o construcție circulară: se deschide cu o notiță seacă referitoare la protagonist („Înainte de a muri, autorul acestui roman a plecat cu acce¬le¬ratul spre orașul natal“; ulterior cititorul află că acesta merge să-și ascundă manuscrisul romanului în Dealul Mohâia) și se
ÎNŢELEPCIUNEA ESTE DUMNEZEU, IAR IUBIREA IDEALUL, PREFAŢĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞLA ROMANUL INELUL DE IARBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364009_a_365338]
-
de piatră care se întindeau pe pământ, formând un covor multicolor. Câteva ronduri mici de flori, completau locul dintre chioșc și restul de gard. Ilinca observă că florile unui rond sunt de aceeși culoare, a altuia, de altă culoare distribuite circular ca petalele unei flori iar în mijloc un alt rond cu flori de culoare galbenă, și anume, crăițe pitice. În partea stângă, spre gard se afla un grătar cu acoperiș din tablă zincată, de jur împrejur, placat cu cărămidă roșie
POVESTE LA ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (XIII) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363360_a_364689]
-
muzică ciudată, cu ritmuri sacadate de tobe se auzea în surdină. Simțea sudoarea rece cum i se prelinge pe spate și broboane i se se scurgeau pe tâmple. Tremura. De verdictul Consiliului depindea viitorul și chiar viața lui. În încăperea circulară, obscur luminată zărea pe pereți capete scheletice sculptate. Într-un ritm ritualic participanții au deschis manuscrisele. Acolo se aflau activitățile și traseul vieții sale. În mijlocul mesei trona o casetă neagră. Nu știa ce-i în interior. - Acolo se află soluția
PACTUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363441_a_364770]
-
I. MINTEA INIMII ALEARGĂ, de Criști Iordache , publicat în Ediția nr. 520 din 03 iunie 2012. Mintea inimii aleargă Orice mișcare aș face, mereu ajung în același loc, pentru ca totul este circular. De câte ori plec, arunc pe drum ceea ce nu-mi este de folos iar bagajul meu devine mai ușor. Când am o migrenă ocolesc masă, o dată sau de două ori. Când sunt mâhnit fac o tură de lac în parcul orașului. Când
CRISTI IORDACHE [Corola-blog/BlogPost/360947_a_362276]
-
nouă și celorlalți. Ne vom întoarce în același punct, dar mult mai ușori, măi puri, cu stările, sentimentele, calitățile primare, cele ale Facerii ... Citește mai mult Mintea inimii aleargaOrice mișcare aș face, mereu ajung în același loc, pentru ca totul este circular. De câte ori plec, arunc pe drum ceea ce nu-mi este de folos iar bagajul meu devine mai usor.Cand am o migrenă ocolesc masă, o dată sau de două ori.Cand sunt mâhnit fac o tură de lac în parcul orasului.Cand
CRISTI IORDACHE [Corola-blog/BlogPost/360947_a_362276]
-
of the road, the path to follow toward reaching spiritual completion în the ancient Chinese culture, is here a road “which leads nowhere” (În dreams it's snowing still), “without knowing where it will end,/ the road” (The road), a circular road “where the voice is/ how the step hurts/ when returning/ meandering around/ back to where it hâd left from” (Father). One can notice two registers în the book “Illusory”, one which cries and another which defies or mocks, aș
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
fug, n-am unde! Numai el, Psalmistul, / Neîmpăcat stinse focul Gheenei,/ În timp ce eu rămân, pe veci, copistul!// Oglinda, spartă, îmi ascunde plânsul,/ Aud din larg, e cântecul sirenei:/ Venit-a vremea să începem strânsul!” (Sonetul CCLXXXVIII). Autor al reflexiei deschise, circulare, Theodor Răpan relevă ipostaza inedită a limbii române, reinventând o nouă și originală gramatică a poeziei. Această antologie de autor este, de fapt, o realizare unitară a diversității cărților lui, prin care „unul este în toate și toate sunt în
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
mă zboară o pasăre-albastră ... Evanghelia Tăcerii este o carte rară, despre trăirea intensă a sentimentului „rostirii nerostite”, în care marile teme ale creației nu sunt ca o sumă a universului răpanian, ci ca o suprapunere și simultaneitate a unui ritm circular, a relației Poetului cu opera sa. Ciclul Evangheliilor lirice îl încheie Evanghelia Apocalipsei, în fond Apocalipsa Poetului-Mag! Poetul, ca nimeni altul, a simțit decadența prezentului. El, truditorul Cuvântului, veghează ca Poezia să nu cadă în capcana desfrânării. Ei, Poeziei, ca
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
urca pe câteva zeci de trepte, într-o pantă destul de accentuată. Când am ajuns noi acolo era restricționat accesul printr-o poartă cu un lacăt mare agățat de un lanț gros. Alături de împrejmuirea monumentului există o clădire măreață de formă circulară, în care bănuiesc că existau exponate referitoare la bătălia din 1815, închisă și ea. Deasemeni își mai făcea simțită prezența și un grandios muzeu modern din metal și sticlă, sub nivelul pământului, unde coborai câteva trepte spre ușa de acces
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364144_a_365473]
-
să fie marcate în piatră secolele următoare. O temă majoră care a preocupat dintotdeauna omenirea, aceea a trecerii timpului, prin materializare dobândește noi și noi semnificații specifice elementelor din care este făcută: piatra, simbolul rezistenței, roata, al trecerii neîntrerupte, forma circulară, al perfecțiunii, moara, al ciclului viață-moarte-viață, al jertfirii pe altarul vieții. La capătul lor o altă piatră de moară este așezată în formă de masă, care ne amintește de mesele țărănești și de Masa Tăcerii a lui Brâncuși. Postată aici
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
seminții ale lui Israel, cele 12 ore ale zilei, cele 12 luni ale anului, cele 12 zodii etc. Indiferent la care din aceste semnificații s-o fi gândit creatorul acestei mese, cert este că pentru el Universul este un tot circular, bazat pe o ordine, o simetrie și un echilibru perfecte, ce se desfășoară în curgerea neîncetată a Timpului. Vizita la Muzeul de Etnografie din Balcic evidențiază și câteva asemănări lexicale româno-bulgare. Câțiva din termenii auziți aici ne amintesc de cuvinte
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
sfârșitul rezervat de către sordizi. Armele mele, prietenii mei din copilărie, îmi fuseseră luate. Nici o problemă! O armă este armă, oricât ar fi de diferită de cele cu care am crescut. Primul soare mă găsi în fața scaunului înalt al căpeteniei. Piața circulară din centrul așezării era goală. Dormeau cu toții un somn liniștit, sub paza atentă a câtorva santinele care își făceau rondul pe pasarela înaltă, ridicată până la nivelul coroanelor copacilor. Era un clan mare și se vedea clar că erau mai bogați
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
ocean care sunt țuguiate, cu forme ascuțite, necizelate, cele din zonele premontane sunt îndeobște șlefuite, rotunjite, cele de prundiș au forma lespezilor din grohotișurile și bolovănișurilor din regiunile noastre hidrografice și montane, parcă aici vântul ar bate într-un vârtej circular perpetuu de poate da la iveală astfel de muchii inofensive, cu neteziri fără colți sau tăișuri necioplite, așa că și dacă ai aluneca, nici rana căpătată n-ar fi decât o julitură sau vânătaie și nu una dechisă, tăiată, ajunsă “la
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
vreo sută metri și am ajuns la ceea ce a fost cândva, poarta cetății, în apropierea căreia se pot observa sanctuarele, care au formă și mărimi diferite. Exact, nu se știe dacă au fost șapte sau opt. Cert este că sanctuarele circulare au fost două. Apoi se mai remarcă pavajul de andezid sub forma unui soare cu razele compuse din segmente de cerc. Câteva obiecte de dimensiuni mici au fost găsite la Grădiștea Muncelului. Printre care menționez, un vas cu o inscripție
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
un urcuș anevoios, pe locul enigmaticei așezări fortificate, lumina parcă a încremenit în crucea zilei. Drumul pavat ce duce spre sanctuarul mare de calcar a fost tocit de ploile miilor de anotimpuri. Puțin mai jos, pe platoul central, sanctuarul mare, circular, unde preoții daci oficiau cele mai importante ceremonii și legendarul, soare de andezid"stau nemișcați de două milenii, făfă să-și fi lăsat misterele pentru arheologi și istorici. Ne aflam în cetatea râvnită de Caesar și Traian, imperatorii Romei. Însă
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
un volum de materiale publicistice („Moara de vânt”, Cluj-Napoca, Mega, 2009) și câteva cărți de istorie militară realizate în colaborare, unele, altele în calitate de coordonator, redactor, editor. Zefirul care zboară lipsit de griji spre Orient se pomenește deodată că traiectoria fusese circulară și se apropie de Apusul pregătit să-l aspire înapoi, de unde pornise. Plecase primăvara și iată că s-a făcut deja toamnă. Din fericire, mai este până la iarnă. „Să vii și mâine” adună în poeme o iubire vaporoasă, pierdută, radiantă
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]