29,910 matches
-
articole din Viața literară conțin deja în germene opinia din Principiile de estetică de peste un deceniu. Acolo sînt și primele portrete ale unor critici, din care se vede destul de clar ce credea Călinescu despre meseria lui. Ele merită a fi citate cu atît mai mult cu cît, excepționale fiind, n-au fost reluate niciodată de autor: "Dl. Mihail Dragomirescu este un temperament eminamente politic. La baza activității sale critice găsim o constituție, un parlament, un buget, un guvern, un buletin oficial
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
Hobsbawm observa că, în majoritatea definițiilor din secolul al XIX-lea, elementul etnie nu era văzut ca fiind esențial pentru că o comunitate să fie socotita drept o națiune. El are în vedere sensul pe care l-a impus Revoluția franceză, citându-l pe Maurice Block 14, care spunea că "experții francezi s-au împotrivit cu îndărătnicie oricărei încercări de a face din limba vorbită un criteriu de naționalitate care, au argumentat ei, era determinat pur și simplu de cetățenia franceză". Într-
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
viață. Europa că paradis promis, definit prin antiteza, descris prin ceea ce era "dincolo"-ul Europei, adică mitralierele sovietice. Europa că nostalgie: deja Nicolae Iorga se întreba " Ce înseamna Europa?" în contextul influienței din ce in ce mai crescute a mișcărilor antidemocratice din occident". Am citat in extenso acest inventar făcut de Alexandru Mironov al reprezentărilor Europei din imaginarul colectiv pentru că toate aceste reprezentări subzista încă în discursurile publice din Republică Moldova dar și din România. Or, tocmai din perspectiva teoriei discursurilor, Sergiu Mișcoiu a analizat
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
2, issue 1, article 1, pg. 18, 1996, http://epublica tions.bond.edu.au/cgi. R. Dellios, Chinese Strategic Culture, Part 1: The Heritage from the Past, Center for East-West Cultural and Economic Studies Research Paper, no.1, April 1994, citat de Pat Blannin, quoted op., pdf. 31 R. Dellios, Mandalas of Security, Culture Mandala; The Bulletin of the Centre for East-West Cultural and Economic Studies, vol.2, issue 1, article 1, pg. 18, 1996, http://epublica tions.bond.edu.au
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Dumnezeu, atunci totul este permis") își găsește aplicabilitatea în remarcă preferată de Stalin: "Ăștia erau o problemă, și moartea rezolva problema. Dispar ei, dispare și problema" (pp. 44-45), cuvinte care metaforic se regaseau într-o expresie pe care Stalin o cita deseori încă din timpul studiilor teologice de la Gori și Tbilisi: "beznă pădurii ce totul ascunde" (p. 11). Astfel, meritul lucrării biografice semnate de Paul Johnson, lăsând la o parte breviarul faptelor fără precedent în istorie pe care Stalin le-a
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
vol.2, issue 1, article 1, pg. 18, 1996, http://epublications.bond.edu.au/cgi. R. Dellios, Chinese Strategic Culture, Part 1: The Heritage from the Past, Center for East-West Cultural and Economic Studies Research Paper, no.1, April 1994, citat de Pat Blannin, quoted op., pdf. 32R. Dellios, Mandalas of Security, Culture Mandala; The Bulletin of the Centre for East-West Cultural and Economic Studies, vol.2, issue 1, article 1, pg. 18, 1996, http://epublications.bond.edu.au/cgi. R.
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
le-ar fi sugerat celor trei condeieri adevărul, dacă ar fi vrut să-l știe...) ar fi remarcat articolul lui Const. Mille, Amicii guvernului, "Adevărul" și "Facla" (Adevărul, an. XXV, nr. 8227, marți 7 august 1912, p. 1) din care citez doar două fragmente. Primul:,Două fapte precise s-au întâmplat: 1) Ministrul de Justiție a refuzat magistraturei să se reabiliteze ș...ț; 2) Regele a interzis să se deschidă acțiune publică împotriva revistei ŤFaclať, ceea ce ne pare rău, căci ar
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
în rătăcirea să (bahica), doar cuvântul lui contează? Cum putem să-l înțelegem pe frustratul, care crede că nu s-a realizat din cauza poetului „X” sau a scriitorului „Y” ? Cum putem să-l înțelegem, de exemplu, pentru ca tot l-am citat, în articolele anterioare, pe „Ion de la gară, poet adevărat”, care a tot pierdut trenurile vieții arătându-și sexul, acum sex-amintire, proslăvit în instituții cu renume, în bălmăjeli de tipul ,,Și-l arată el domnișoarelor/ Dar numai așa că să le sperie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și subliniem acea stă chestiune, fie și numai pentru a nu-l mai amestecă pe Dumnezeu în orice fel de lipsă, sau a-L face vinovat pentru toate tâmpeniile noastre. Revenind la Internet și avantajele lui, îl mărturisim și noi, citând astăzi, 25.04.2011, adresa: pe ,,Ion de la gară”. Da, Ion de la gară, despre care se știe „sigur” (conform aceleiași surse), ca scria (și, probabil, încă mai scrie) poezii. Până aici, totul lăudabil. Regretam însă faptul că, în aleasă noastră
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
spectacol gratis. Păi, cum altfel, câtă vreme dacă cineva i-ar bagă la un teasc și i-ar stoarce, s-ar inundă Valea Vlăicii cu alcool 100%.”. Asta apropo de stors! Nu putem încheia cu părerile noastre înainte de a mai cita poemul ,,Adam și Eva”, poem aflat la aceeasi adresa. ,, Nu credeam că bătălia dintre creaționiști și evoluționiști va ajunge intactă până la noi/ Sunt un evoluționist/ Mă trag din două maimuțe/Adam și Eva” Asta da „poezie”! Numai că, Doamne, iartă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cu iz prepuțian, în special! De aici, din deșteptăciune și noblețe, parcă văd întreg poporul român pus la patru ace, cu papion și frac, oricând și oriunde zâmbind! De! Bine ar fi! Cum însă stăruie în noi Toma Necredinciosul, soli citam, din nou, public, Parlamentului României, reintroducerea articolului 400, cel care interzicea, pe vremuri, înainte de ’89, consumul de alcool mai devreme de orele 10 și în timpul programului. La început (pentru a nu fi acuzați de măsuri radicale și antisociale), măcar în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și șlefuire spre a-l aduce la starea de oglindă a gândului. Dar, ca o reacție, sub această se întinde acaparatoare „lecția soresciană” cu răsucirea de fire epice și înnodarea lor în idee. Rămâne scopul, dar mijloacele se schimbă! (Să citam un singur poem, fie el cel care dă titlul, Provizii de soare: „Totuși niște provizii de soare / Autentice că frânghiile de circ / Ne-ar trebui / Nu știi cum e vremea mâine / Să fie urmașilor / În mileniul următor / Să ne-ncingem
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
îbranduială' ... și nici măcar aici nu cred că am fi originali... ar fi furtul! de idei, de imagine și altele asemenea" (brandingromania.com); "așa că, spontan, a venit și sloganul campaniei noastre de branduire" (mainimic.blogspot.com). Pentru completarea familiei lexicale, putem cita verbul a rebrandui - "mai multe companii autohtone se rebranduiesc" (Cotidianul, 22.05.2006), substantivele rebranding (schimbarea, refacerea brandului) - "Am asistat în ultimii ani la fenomene de rebranding și în România" (markmedia.ro) -, rebranduire - "rebranduire prin altoire cu un ciudat aer
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
la Crestomația din 1858 este un adevărat act de istorie literară, prin care antologatorul își dovedește conștiința responsabilă a tradiției, raportându-se la toate scrierile românești din secolele XVI-XVIII pe care le cunoștea (p. 452-456, mai pe larg în ediția citată de Opere I, 1987). Un document ce ar merita analizat pe îndelete e scrisoarea polemică de răspuns, adresată susținătorilor bucovineni ai Lepturariului lui Aron Pumnul, contestatari ai Crestomației cipariene (p. 458-470). E deopotrivă un conflict regionalist, ce implică valorile acceptate
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
literare (numărul din ianuarie 2006). Ion Papuc descrie moartea cumplită de care a avut parte în anii '50 profesorul Dragoș Protopopescu, doctor în anglistică la Universitatea din Paris și șeful catedrei de engleză de la Universitatea din București în perioada interbelică. Cităm un scurt fragment: "Profesorul Dragoș Protopopescu se întorcea seara tîrziu spre cămăruța lui de la mansarda unui bloc și, suspicios, a cercetat din stradă cu privirea geamul acesteia și repede a înțeles că cineva îi pătrunsese cu forța în casă și
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
aici. Nu mă îndoiesc că, undeva în sufletul lui, Solomon Marcus trăiește tristețea celui care știe că publicul ce apucă să-i deschidă cărțile este cel mai adesea incapabil să le înțeleagă, dovadă fiind chiar cuvintele pe care autorul le citează din Semiotica lui Louis H. Kauffman: "Trăim într-o societate cam analfabetă în materie de chestiuni algebrice și simbolice. Există prejudecata destul de generală după care, dacă cineva folosește matematica, atunci în mod inevitabil el trebuie să facă niște calcule. Există
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
apropiat și mai mult taburetele de MegaVijăn, în timp ce prietenul a continuat: - Doamnelor și domnilor, nu că m-aș da eu profesionist, da' zâceți-mi mie H5N1, dacă dom' Băsescu nu seamănă fix cu Alexandru Lăpușneanu când i-a zis lu' Negruzzi - citez din memorie: "-Mă, de m-oi scula d-acilea, pre mulți am să-i Popesc și eu..." Noi am înțeles lesne că era vorba despre memoria prietenului duhnind a trăscău bistrițean, așa că nu avea nici un rost să ne impacientăm... Și
"De m-oi scula d-aci, pre mulți am să-i Popesc și eu..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10586_a_11911]
-
și de a trece cu vederea aberațiile lumii în care trăim. Este ca un cavaler incoruptibil care a nimerit în pielea unei doamne delicate și discrete, prin a cărei voce adevărurile dure pot fi rostite fără nici o urmă de fanatism. Cităm: "Tributul plătit puterii în libertate e mai mare decît înainte de evenimentele din Decembrie, cînd nici un intelectual care se respecta nu mai făcea sluj în fața unui politruc oarecare. Veți zice că exagerez, dar eu nu am uitat cîtă lume a ținut
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10610_a_11935]
-
o splendidă scrisoare a lui N. Steinhardt către Constantin Noica precedată de o confesiune a lui Gabriel Liiceanu pentru cei care au urechi de auzit și ochi de citit și un spumos, un miezos interviu al lui Dan C. Mihăilescu. Cităm fragmentar de aici câteva sfaturi pentru un critic tînăr: "Să cauți să debutezi cu un volum unitar, rotund, de cercetare, nu de publicistică. Să nu-ți faci nici o umbră de iluzie în ce privește respectul reciproc, spiritul de corp, cavalerismul, onestitatea, admirația
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
în interpretarea diverselor evenimente (...) după presa și publicațiile pe care mi le aduc din Occident, cu prilejul diverselor deplasări", folosesc "epitete jignitoare la adresa unor conducători de partid și de stat, calificîndu-i drept incompetenți, incapabili, încuiați, lipsiți de scrupule." Îmi sînt citate judecăți despre "falimentul agriculturii colectiviste și ritmul înalt de industrializare, care ia din ce ar trebui acordat nivelului de trai", despre metodele represive și lipsite de transparență ale conducerii. Între multe altele, "aș deplînge adesea în discuții condițiile cineaștilor din
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
minții cu inima" și cât de palpabilă esența divină, atunci când autorul știe să treacă dincolo de textele specifice "rânduielii ortodoxe a înmormântării sau a parastasului"; de cele ale "cântecelor funebre supraviețuitoare în cultura orală a țăranului român" sau de "cântecul medieval citat de Monteverdi în Sonata sopra Sancta Maria ora pro nobis." Cu toate că în literatura noastră muzicală mai există un Recviem - Parastas al lui Marțian Negrea și un Recviem semnat de Myriam Marbé, Pomenirea maestrului Ștefan Niculescu "este - conform mărturiei autorului - o
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
pe seraficul Chișinevschi (scuipând mereu în sertar)... Lui Vladimir, așadar, care-mi este simpatic, mereu pe fază, slăbiciunea sa, la urma urmei, trebuie să-i readuc aminte, în fine, că, după eliberare, întors se pare că din America, de la studii, citase dintr-un articol al meu mai vechi o întâmplare cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, ajuns șeful statului, făcând vizite prin țară cu mașina, și care, având o maladie, oprea des limuzina și, pe marginea șanțului, se elibera... în acest timp, ceilalți, suita
Trecutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10642_a_11967]
-
în rătăcirea să (bahica), doar cuvântul lui contează? Cum putem să-l înțelegem pe frustratul, care crede că nu s-a realizat din cauza poetului „X” sau a scriitorului „Y” ? Cum putem să-l înțelegem, de exemplu, pentru ca tot l-am citat, în articolele anterioare, pe „Ion de la gară, poet adevărat”, care a tot pierdut trenurile vieții arătându-și sexul, acum sex-amintire, proslăvit în instituții cu renume, în bălmăjeli de tipul ,,Și-l arată el domnișoarelor/ Dar numai așa că să le sperie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și subliniem acea stă chestiune, fie și numai pentru a nu-l mai amestecă pe Dumnezeu în orice fel de lipsă, sau a-L face vinovat pentru toate tâmpeniile noastre. Revenind la Internet și avantajele lui, îl mărturisim și noi, citând astăzi, 25.04.2011, adresa: pe ,,Ion de la gară”. Da, Ion de la gară, despre care se știe „sigur” (conform aceleiași surse), ca scria (și, probabil, încă mai scrie) poezii. Până aici, totul lăudabil. Regretam însă faptul că, în aleasă noastră
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
spectacol gratis. Păi, cum altfel, câtă vreme dacă cineva i-ar bagă la un teasc și i-ar stoarce, s-ar inundă Valea Vlăicii cu alcool 100%.”. Asta apropo de stors! Nu putem încheia cu părerile noastre înainte de a mai cita poemul ,,Adam și Eva”, poem aflat la aceeasi adresa. ,, Nu credeam că bătălia dintre creaționiști și evoluționiști va ajunge intactă până la noi/ Sunt un evoluționist/ Mă trag din două maimuțe/Adam și Eva” Asta da „poezie”! Numai că, Doamne, iartă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]