10,372 matches
-
unei revanșe însă, ci al unei „corectări”, al unei puneri la punct a detaliilor, a restabilirii adevărului. Spiritul polemic al jurnalistei își adjudecă aici partea leului. Tot așa se întâmplă și în cazul rememorărilor, numeroase, ale începuturilor GDS, presărate cu citate efective din documente (Declarația de constituire a GDS, Proclamația de la Timișoara), pentru o și mai mare acuratețe. În a doua parte însă, rememorarea familiei capătă o altă tonalitate, caldă, aproape romanescă: „În anul când am devenit studentă, nu numai Radu
Forța memoriei by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2426_a_3751]
-
sunt valabile și pentru sentimente... • Zvonurile bune se răspândesc repede... Cele rele Dar cine mai ține minte legile fizicii? se propagă fulgerător. • Important e să fii pe fază când se schimbă roata • Moartea e pedeapsa celor care se nasc (Getta (citat). Berghoff). • Doi care nu se ceartă nu înseamnă că se iubesc. Mi-au reproșat că n-am isprăvit... Și eu nici măcar • Și pentru minuni e nevoie de martori... nu am început. • Și noi putem să ne supărăm fără motiv...! (Roni
Ziceri. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Dorel Schor () [Corola-journal/Journalistic/87_a_83]
-
imatură îl face atrăgător: „P’acea plăcută vreme, în astă tristă vale, / Pe sgomot mai de lături eu totdeauna vin”. Până unde am ajuns, Istoria nu-i istorie a literaturii, ci a scriitorilor și a oamenilor din domeniu, completată cu citate din opere și observații - judicioase, e drept - asupra lor. Cu excepția lui Budai-Deleanu, nivelul autorilor justifică metoda. Ce rost ar fi avut să se afereze critic în legătură cu Hrisoverghi? Însă gheara leului se simte din loc în loc: „Monologul ce urmează, e somnoros
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2436_a_3761]
-
a făcut din ce a moștenit. Grandea a scos „o grindină” de ziare efemere. Geniu al formulei. Ion Ghica ne-a dat un „muzeu Carnavalet”. Dar dincolo de asta, și de mereu bogata biografie, aprecierile - altfel juste - sunt atât de sumare, citatele atât de multe, încât se poate spune că tot ce face marele critic este să-i mijlocească lui Ghica un autoportret. În sfârșit, veni Maiorescu. Biografia nu mai e scrisă doar cu har, ci analizează persoana, opera nu se mai
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2436_a_3761]
-
multe, încât se poate spune că tot ce face marele critic este să-i mijlocească lui Ghica un autoportret. În sfârșit, veni Maiorescu. Biografia nu mai e scrisă doar cu har, ci analizează persoana, opera nu se mai reduce la citate, tot ce se spune e pregnant. Însă nu-i vorba că e deodată bun. E că-i atât de bun încât îmi spun că e și păcat să-l citesc chiar astăzi, după o zi crâncenă, înecată în vorbărie, când
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2436_a_3761]
-
de reabilitare care se execută în cadrul proiectului de reabilitare a centrului istoric vechi al municipiului Arad. În luna octombrie se va relua circulația pe unul dintre trotuarele de pe pod”, a declarat primarul Gheorghe Falcă în data de 28 septembrie 2011, citat prezentat de reprezentanții Mișcărea Arădeană în conferința de presă. „Podul Traian a fost închis în iunie 2010, pentru 10 luni. Acesta era termenul oficial de realizare a reabilitării. De atunci, odată la 3 luni, Gheorghe Falcă anunță redeschiderea lui. Ultima
Podul Traian, un nou motiv de ceartă între Mişcarea Arădeană şi administraţia Falcă () [Corola-journal/Journalistic/24607_a_25932]
-
Dana Pîrvan- Jenaru începe capitolul dedicat lui Proust cu mărturisirea decisivă a criticului Sebastian, după care destinul scriitorului (în înțeles de paradigmă, model și piatră de încercare totodată) este „încorporat propriului nostru destin”, adică al său, iar restul analizei și citatele decupate tind să acopere una dintre ideile scumpe scriitorului despre natura criticii literare, care trebuie să fie „simpatetică”. Spune autoarea: „Încă de la primele foiletoane publicate în „Cuvântul”, în 1927, pe tema modificărilor romanului modern, Sebastian îl ia ca reper absolut
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
să beneficieze de o serie de lecturi și de schițe critice care apar în legătură cu romanul, și cu romanul românesc mai ales, într-un capitol final, compozit și foarte amplu (o jumătate din carte) care prezintă aplicări analitice cu observații și citate revelatoare tocmai pentru „teoria” romanului. Acest capitol, intitulat Adeziuni/ aversiuni (p.139- 299), selectează și analizează un mare număr de citate din textele lui Sebastian nu doar pentru a contura profilul unor scriitori și a exprima adeziunea sau respingerea criticului
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
într-un capitol final, compozit și foarte amplu (o jumătate din carte) care prezintă aplicări analitice cu observații și citate revelatoare tocmai pentru „teoria” romanului. Acest capitol, intitulat Adeziuni/ aversiuni (p.139- 299), selectează și analizează un mare număr de citate din textele lui Sebastian nu doar pentru a contura profilul unor scriitori și a exprima adeziunea sau respingerea criticului, ci și pentru a-i plasa în perspectiva întregului, observându- le tehnica, opunându-i unor confrați, confruntându-i cu tradiția, și
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
trebuie să semnalez incredibila lipsă de atenție cu care Editura Art a publicat acest volum. În el mișună încă de la început greșelile de corectură („substantivului și valorosului studiu...”, p.10, în loc de substanțialului, „realismul socialist și istoric” în loc de social, într-un citat din Toma Pavel, „diletant modern” în loc de monden și multe altele), care devin pe alocuri dovezi de incultură: virgula între subiect și predicat, „nu a-și fi sigur”, la p.283, multe greșeli în textele franceze etc. Este o carte care
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
diferite - viziuni și realitate. Autoarea avea datele pentru o asemenea carte, ale cărei componente se și găsesc între coperțile celei citite de noi, dar n-a mai avut răbdarea unui ultim efort de renunțare la excursurile bibliografice și la lungile citate critice, de distanțare și de reelaborare acolo unde era necesar.
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
a face.” A fostsuficientă această intervenție de șef și cenzor la ziar a AMP,pentru ca redacțiasă se conformeze. Următorul articol propusd e subsemnatul”Evenimentului zilei”, în fapt o replica la celes puse de AMP, a fost interzis la publicare. Din citatul de mai sus și din această împrejurare reies câteva lucruri interesante, care merită scoase în evidență: În primul rînd, AMP, o voce din interior, un membru vechi, activ și notoriu al structurii PDL-Băsescu, recunoaște explicit că ”Evenimentul zilei” este ziarul
Alina Mungiu Pippidi, "cenzor şef" la Evenimentul Zilei () [Corola-journal/Journalistic/23836_a_25161]
-
de a vorbi și atât”. Acolo unde este în formă, Caragiale e cel mai artist dintre toți scriitorii români. E făcut numai din artă. Artă și, vorba lui Călinescu, atât. Aș zice că-i destul. Povestește pe îndelete, cu largi citate, nuvelele și schițele, de parcă s-ar adresa unor ignoranți. Însă ignorantul n-ar face față, l-ar scoate din sărite considerațiile călinesciene, de intelectual subtil și sofisticat. Călinescu găsește la Macedonski „Ceva din solemnitatea străfulgerătoare a lui Dante, din sălbăticia
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2394_a_3719]
-
Eminescu. Nu e, desigur, o scuză și de altminteri nici n-o folosesc ca atare. Dar mi se pare problematic ca această mefiență, întinsă pe aproape două sute de pagini (în ediția de față) să fie redusă de comentatori la câteva citate ritualice. Dincolo de aceste nefericite izbucniri (de felul echivalării lui „blazat în cuget” cu „tâmpit” sau al paragrafului-concluzie, în care se face vorbire despre „jugul lui Eminescu”) există o întreagă mecanică a demonstrației, care nu poate fi ignorată cu superioritate. Mihail
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
apar ciclic în îndelungatei experiențe diplomatice, Cu o frenezie a limbajelor de cazul unei culturi și nu trebuie George Apostoiu precizează: „S-ar analiză, diplomatul cumulează, într-o respinse automat”. produce o gravă eroare dacă nevoia intercondiționare fericită, date și citate Pornind de la o corectă și de schimbare ar fi blamată. Tot la fel din domeniile de vârf onorate de binevoită disociere, mai întâi a cum s-ar produce o gravă eroare dacă Maiorescu - critică și teorie literară, conceptelor și a
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
și jongleriile lingvistice le veneau ca o mănușă. Că se stimau reciproc nu e așadar de mirare. În ce privește aprecierea scrisului celuilalt, dacă admirația pe care criticul i-o purta poetului e îndeobște cunoscută (și s-ar putea rezuma într-un citat dintr-o cronică din 1981: „[...] de la Nevoia de cercuri încoace, [Geo Dumitrescu este] un element mendeleevian al poeziei românești nu numai contemporane [...].”), va fi meritul a două documente păstrate în arhiva lui Cornel Regman - pe care le aducem la cunoștința
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
și tot ce-i poetul Mihai Eminescu pentru la toate rece.” [Citat din memorie, frumos în viață. Pentru mine este dumneavoastră?”, pe care am neverificat]. lirica ce m-a condus o viață întreagă adresat-o unor personalități culturale, Sau alt citat, tot din memorie: și, m-a și îndemnat la pictură. Așa că aceștia (dr. Lucian zeev Herșcovici, ” Trăind în cercul vostru strâmt // Eminescu este unic; n-a fost Sigi Sonntag, Marta Indig Leopold, Norocul vă petrece, // Dar eu în lumea niciodată
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
și renunțarea la cratima sau la apostrof; prin conotația de tipică eroare școlară această absența apare că una din cele mai violente transgresări ale regulilor: "leasteaptă", "prindel, strîngel, dai cu pumnun cap". Din păcate, spațiul nu-mi îngăduie reproducerea unor citate mai lungi, în care ar deveni și mai evidentă varietatea combinațiilor de procedee; închei deci cu cîteva exemple destul de scurte - "a dadde 2 baxulante", "se miscăn C D tot", "Așa cam plecassam fosfericit". Prin fanteziile transcrierilor grafice, umorul lingvistic se
Scriere experimentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18180_a_19505]
-
greco-catolicii. Dacă s-ar recunoaște substratul real al Școlii Ardelene, de ordin predominant greco-catolic, evident că pretențiile lor patriotarde, parafate, vai, de crîncenul abuz comunist, din 1948, al desființării unui cult important, ar fi considerabil știrbite. Opinii coroborate printr-un citat din N. Iorga: "Fără unirea în credința cu Romă nu erau școlile mari din străinătate pentru ucenicii români, aspri în ale învățăturii; nu era mai ales acea școală pentru inimă poporului român, care a fost Romă însăși". Polemismul exegetului ce
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
pietrele de caldarâm. Și-aud adus acum aminte unii că ar avea nevoie de pietre să le folosească în altă parte în oraș. Încet, fără riscuri, fără dureri, au început să scobească iar strada. Un dezastru!", a spus Emil Hurezeanu, citat de digi24.ro. „Am avut brusc imaginea situației în care suntem noi. Ne aducem aminte că am lăsat ceva dedesubt. Ăstea sunt șantierele inutilului. Nu numai că sunt nocive pentru circulație și pentru nervii oamenilor, aduc venituri neclare unor, producând
Hurezeanu, despre lupta Băsescu-Ponta pe economie by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21738_a_23063]
-
Mazilescu, Radu Gyr, etc. care au trăit mari experiențe de viață, au căutat un nou limbaj poetic. Sistemul de gândire poetică se construiește din semnificații care rămân mult timp printre noi, și apoi trec în ecou, ca un sistem de citate.Ele sunt, și devin și ale noastre, pentru că cuprind și exprimă esența umană. Deoarece este revelat eternul uman. O chemare lansată, o invitație disimulată, spre Întrebare, spre Neliniște este opera poetică. Aceasta trezește latențe spirituale. Ea se identifică uneori cu
Metafora ca ritm al gândirii poetice. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/85_a_471]
-
una mai mare. · Toți cei care au prezis sfârșitul lumii s-au înșelat. Dar e destul să aibă dreptate o singură dată... · Nu sunt nici optimist, nici pesimist... Sunt sceptic. Nu toată lumea vede ideile. · " Au murit degeaba și acum suferă" (citat) · Bolnavul se îndrepta cu pași siguri spre vindecare. Din păcate, n-a mai ajuns (Vlad Nicolau). · Citatele care nu ne convin le citează alții... · Alimente patriotice. · Sfertodoctul este, de obicei, șeful semidoctului. Asta e problema... · Partidul mediocrilor. Majoritar. · Când îmi
O aventură spirituală Expoziția Baruch Elron în România. In: Editura Destine Literare by Dorel Schor () [Corola-journal/Journalistic/85_a_466]
-
aibă dreptate o singură dată... · Nu sunt nici optimist, nici pesimist... Sunt sceptic. Nu toată lumea vede ideile. · " Au murit degeaba și acum suferă" (citat) · Bolnavul se îndrepta cu pași siguri spre vindecare. Din păcate, n-a mai ajuns (Vlad Nicolau). · Citatele care nu ne convin le citează alții... · Alimente patriotice. · Sfertodoctul este, de obicei, șeful semidoctului. Asta e problema... · Partidul mediocrilor. Majoritar. · Când îmi place o pictură rămân tablou (Vigh Istvan). · Anunț în Franța: "Defense d'uriner sous peine de confiscation
O aventură spirituală Expoziția Baruch Elron în România. In: Editura Destine Literare by Dorel Schor () [Corola-journal/Journalistic/85_a_466]
-
un context de 4-6 rînduri (corespunzînd în genere unei strofe, unui paragraf sau cel puțin unei fraze): e furnizată astfel o listă de contexte cu înțeles deplin, extrem de utilă pentru a aprecia sensul și chiar registrul stilistic al folosirii termenului. Citatele au indicații de volum și pagină, de categorie (proză, poezie etc.) și e posibilă chiar regăsirea contextului larg, prin trimiterea automată la textul-sursă. Operația de căutare nu se realizează - din limite de spațiu - pentru cuvintele care apar în material cu
Despre un CD și despre posibilele lui întrebuințări lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16668_a_17993]
-
supărătoare mi se pare însă folosirea cuvîntului într-o construcție sintactică anormală pentru română, în care se manifestă renunțarea la flexiune și copierea parțială a unui tipar de simplă juxtapunere: "polițistul fan Schwarzenegger" (România liberă = RL 2147, 1997, 20). în citatul dintr-un interviu recent (presupus a reflecta limba vorbită) "frate, eu sînt fan astea..." (VIP 26, 2000, 9), tiparul distonează și mai mult cu contextul (impresia de nefiresc e accentuată și de o extindere semantică, cuvîntul referindu-se, în cazul
"Fane" și "fănițe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16717_a_18042]