811 matches
-
cioc roșu, picioare lungi și pene albe, tivite la vârful aripilor cu negru. După ce s-a lăsat pe arătură, și-a aranjat aripile ca și cum le-ar fi făldurit pe lângă trup, pornind apoi cu pas nobil, meditativ... Din când În când, ciugulea ceva cu mare rapiditate de pe răzor... “Doamne, ce frumoasă e! Tare aș vrea să mă joc cu ea”. Și gândul, s-a preschimbat pe dată În faptă... A coborât de pe laiță, a ieșit pe portiță și a pornit către pasăre
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cu tine, Stăncuțo? De ce nu mănânci? Vai, ce copil rușinos am eu aici! Ia să mâncăm amândouă. Vrei? Uite, eu am să mănânc mărul acesta. Tu mănâncă bucățica ceea de carne prăjită. Hai. Curaj, Stăncuțo! În cele din urmă, a ciugulit câte ceva din ce se afla pe măsuță. ― Așa, fata mamii. Acum, hai să mergem În salon. Dacă te Întreabă careva, să spui că ai făcut baie și ai fost bărbierită...jos. Are să te opereze doctori foarte buni. N-are să te
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
său, în care plocoanele și mita formau fondul extrabugetar, îi dădea posibilitatea de a se hazarda în aventuri amoroase, jocuri de cărți, beții prelungite. Se întâmpla chiar să lipsească câte o noapte de acasă, ocrotit de către vreo puicuță care îi ciugulea mai întâi tot ce avea în portofel; dimineața se trezea tamponat pe frunte cu apa de colonie ieftină a fustiței aceleia scurte care îl conducea grăbită spre o ușă dosnică de ieșire. Olga începuse a se îngrijora. Sarcina ei înainta
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
se Încleiază și trebuie să fii atent să nu rămâi desculț. Rari trecătorii pe calea Victoriei. Pustiu. Toți sunt la mare (aș Înota și eu de-a lungul țărmului de la Perla până la Cazinou, lăsându-mă pradă albatroșilor care să-mi ciugulească spinarea) sau la munte (un urcuș printre brazi dimineața este mai plăcut decât o lectură din Lacan). Azi am fost primul În sala de lectură nr. 1. Scormonesc tot ce a publicat Ion Barbu În diverse reviste. Orice rând scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pe toate fețele citi limpede aceeași dorință mare. Privirile lor stăruitoare îl frigeau, în tăcerea neliniștită răsună atunci deodată aspru, prelung: "Huo, boală, fire-ai a dracului!" Un argat adăpa vacile. Erau în ograda conacului. Cârduri de galițe scormoneau și ciuguleau. O găină începu a cotcodăci sâcâitor. ― Așa, măi oameni! zise Miron liniștit, ca și când înjurătura argatului I-ar fi smuls dintr-o toropeală. Să vorbiți cu conița dacă n-o să vă luați seama, că dumneaei e stăpâna moșiei. De altfel mă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mai putu păstra echilibrul și se rostogoli, gemând cu o ultimă sforțare de mînie: ― Dumnezeul... soarele... pământul. Mai devale baba Ioana, în mijlocul uliței, striga cu atât mai nerăbdătoare cu cât împușcăturile se apropiau: ― Păsărelele mamei, păsărele... Găinile, în șanțul celălalt, ciuguleau nepăsătoare. Îngrijorată să nu i le omoare, baba nu contenea chemările, uitîndu-se doar din când în când mai urât spre cârciumă, de unde venea zgomotul armelor: ― Păsărelele mamei... fire-ați ai dracului cu focurile voastre să fiți!... Păsări, păsări, veniți la
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în urmă. Omul, cu fesul îndesat până la sprâncene, stătea în patru labe, uitându-se nătâng la un porumbel. Pasărea țopăi pe loc, până ce se hotărî să rămână nemișcată. Iadeș scoase câteva semințe și i le întinse, în căușul palmei. Pasărea ciuguli, după o scurtă ezitare. — Să moară mama, se minună Iadeș, dacă pasărea asta e chiar pasărea asta... Și, cum tăcerea celorlalți cerea o lămurire în plus, adăugă : Se uită la mine cu ochii ăluia, ai lui Păsărilă. Numa’ că nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
uită la mine cu ochii ăluia, ai lui Păsărilă. Numa’ că nu zboară și nu cântă ca el, da’ chiar ca el se uită, parcă i-ar fi milă de mine, că nu am și io aripi... Pasărea terminase de ciugulit și-și luă zborul, mai întâi spre oraș, apoi se răzgândi și se pierdu în norii de praf ai povârnișurilor prăbușite. Iadeș trase după el sacul, potrivindu-se cu ceilalți la mers. Crezi că m-am țâcnit ? îi întrebă, cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
duc acasă dacă ne grăbim. Își puse un pulover de cașmir și-și luă cheile. N-am vorbit deloc În liftul care ne ducea În hol, dar dragul de Philip a reușit să mă lipească de perete și să-mi ciugulească buzele, ceea ce mi s-a părut cumva extrem de dezgustător, dar m-a lăsat cu răsuflarea tăiată În același timp. —Mmm... ești delicioasă. Vino aici, dă-mi voie să te mai gust pentru ultima oară. Dar Înainte să apuce să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
cu firele cele mai lungi de păr crescute din negul de lângă buză, pufnise când ceruse lapte degresat și nu frișcă și acum intraseră amândoi Într-un fel de concurs de priviri tăioase. Ne-am sorbit cafeaua, am sporovăit și am ciugulit din mâncare. N-ai spus până acum că faci brunch-ul la Gramercy Tavern. Mi-ar face plăcere să trec pe acolo. Mda, ei, nici tu n-ai spus până acum că ai fost a doua ca rezultate În clasa ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
și îndepărtarea, noile experiențe și călătoria schimbă oamenii profund dându-le măsuri noi de judecată, drept care odată întors în Calabria orice lucru i se păruse îmbătrânit și prăpădit, fierăstruit de ciocănitoarele din pădurea satului care, în anumite perioade ale anului, ciuguleau fără contenire. Ținutul său se obișnuise cu durerea, cu boala, cu mizeria și lumea putrezea sub un cer de azur nepăsător în timp ce păduchii cucereau tot mai mult spațiu, iar ploșnițele le sugeau sângele. Revedea detalii de imagini șterse din minte
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
am auzit, să scap,/ De această zbatere, în care,/ Trupul mai aleargă după cap./ Și tresar, când ochii, împietrind de groază,/ I se-ntorc pe dos ca să albească/ Și, părând că-s boabe de porumb,/ Alte păsări vin să-i ciugulească.// Iau cu-o mână capul, cu cealaltă, restul,/ Și le schimb, când mi se pare greu,/ Până nu sunt moarte, să mai stea legate,/ Cel puțin, așa, prin trupul meu.// Însă, capul moare mai devreme,/ Ca și cum n-a fost tăiată
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Alex, rămas și el ca și ceilalți țintuit locului și cu ghitara în mîini; se duce spre Alex; Vecinul 2, în acest timp, se va duce spre locul unde sînt Irina și Val; Vecinul 3 merge spre masă, de pe care ciugulește cîte ceva sub privirea năucită a Mariei; Vecinul 4, se îndreaptă spre pendulă, care arată o altă oră pentru că nu merge, de fapt) Cînți la ghitară? În ce acord? Alex: Italian. Vecin 1: Aha, eu cînt în acord rusesc. Așa
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
o involuție care, în urma unei relații de impunere între două personaje, împinge "umanul" spre "sub-uman", spre "animalic", "vegetal" ori "mineral"), sunt proiectate pe un timp limitat." Un cioban păștea oile în basmul Ioan Voinicu [Oprișan, III]. Vine o pasăre și ciugulește, iar el prinde dragoste de pasărea care, parcă, îl îndemna s-o prindă. Când s-a mai dus cu oile, în locul păsării a venit o zână, care-i spune "a venit momentul să ne-mperechem amândoi". Fata recunoaște că ea era
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cum s-a întâlnit din întâmplare cu un vechi prieten, Alan zâmbea, dădea din cap și îi punea întrebări deschise. Când studentul devenea din nou nemulțumit, Alan nu-i băga în seamă: se uita la câte un trecător, începea să ciugulească absent din sandvici sau citea ziarul. După puțin timp, comportamentul studentului s-a schimbat complet și, în compania lui Alan, a devenit amabil și optimist. De fiecare dată când îl întâlnea pe Alan, îl saluta și îi zâmbea și-i
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
nesfârșitului tăvălug al zeului morții: „Pasărea cu clonț de rubin S-a răzbunat, iat-o, s-a răzbunat. Nu mai pot s-o mângâi. M-a strivit Pasărea cu clonț de rubin, Iar mâine Puii păsării cu clonț de rubin, Ciugulind prin țărână, Vor găsi poate Urmele poetului Nicolae Labiș Care va rămâne o amintire frumoasă..." Poetul visează totuși o zi a marii eliberări de moarte, când demonul cumplit al stingerii va fi învins: „Și atunci/ pasărea cu clonț de rubin
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
de Alaric și timp de trei zile, cetatea este jefuită la meserie, iar hoțomanii nu au vrut să se tîrguiască cu ni-meni. Unde era atunci întunecatul Iahwe, Satana și tot tineretul drăcesc să apere pletora de lepre sataniste care ciuguleau numai din botul Talpei Iadului învățături nemuritoare și luminătoare pentru feciorașii lui? Împăratul imperiului roman de răsărit Arcadius nu a îndrăznit să supere armiile prădătoare cînd se odihneau pe Sa-va de frică să nu vină tăunii asupra Constantinopolului, iar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
la mișto, considerându-l terminat politic. Orgolios, a luat-o cu tenacitate de la capăt, arătându-le tuturor că e capabil să câștige la loteria votului direct, precum în anii săi de glorie, când poporul, politicienii, ziariștii, oamenii de afaceri, îi ciuguleau cuminți din palmă și când s-ar fi putut intitula, pe drept cuvânt, "primatul" (precum Papa), în loc de primarul Iașului. Ce s-a schimbat totuși astăzi? S-au schimbat, în primul rând, rolul și puterea sa în partid. A descoperit acum
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mecanismul de prostire și subordonare a creatorilor pentru a face jocul dictaturii a fost simplu rezumat de o canalie ideologică precum Leonte Răutu: " Ia pune câteva boabe de grâu în palmă și să vezi cât de repede vin scriitorii la ciugulit!" Iar ce era de ciugulit nu erau boabe, ci onorarii, avansuri de documentare sau împrumuturi de la "Fondul Literar" (structura stalinistă de mituit și răsplătit "tovarășii de drum cu responsabilități în sectorul literar") care însemnau, anual, zeci de salarii medii pe
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a creatorilor pentru a face jocul dictaturii a fost simplu rezumat de o canalie ideologică precum Leonte Răutu: " Ia pune câteva boabe de grâu în palmă și să vezi cât de repede vin scriitorii la ciugulit!" Iar ce era de ciugulit nu erau boabe, ci onorarii, avansuri de documentare sau împrumuturi de la "Fondul Literar" (structura stalinistă de mituit și răsplătit "tovarășii de drum cu responsabilități în sectorul literar") care însemnau, anual, zeci de salarii medii pe care autorii privilegiați rareori le
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
că i-a obligat la slugărnicie. Despre prezent, numai de bine. De abia aștept șuvoiul de incriminări la adresa "iepei blonde cu breton", "țiitoarei din Pleșcoi" sau "țoapei cu Vuitton" din partea celor care până mai ieri i se gudurau în față, ciugulindu-i discret din fonduri și care vor clama, eroic, desigur, că "Zeus" era bun și drept, neînfricat și îndrăzneț, până să fie, nevinovat, prins în plasa acestei femei ariviste, lipsită de scrupule, care i-a întunecat judecata făcându-l să
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a Împietrit pântecele, pictorul de război scosese deja două comprimate din cutie și le Înghițise cu un pahar de apă. Nu-i mai rămânea decât să aștepte. Așa că s-a lăsat pe vine, cu spatele lipit de perete (câinele care ciugulea dintr-un cadavru, desenat În cărbune și nepictat Încă, era chiar În spatele capului său), a strâns din dinți și a așteptat, răbdător, pe când Înțepăturile atingeau apogeul, apoi se răreau, slăbeau, dispăreau. Și Între timp, cu privirea pironită pe partea de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
se îndreaptă cu pași hotărâți spre "iazul Călugărului", cu gândul de a-și lua viața. E împiedicat însă de moartea neprevăzută a unui cunoscut ("băiat potolit"), al cărui cadavru tocmai atunci se întâmplase să fie scos din apă. Priveliștea leșului "ciugulit de gângănii", descris cu minuție naturalistă ("furnicile și începură să se urce pe picioare și pe pântece; câteva făcuseră din buric un mușuroi; una cerca să pătrundă sub pleoapa trasă, iar alta și pătrunsese în nara plină de noroi"), îl
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
text. 2. Alege două cuvinte din trei silabe și alcătuiește cu ele propoziții. 3. Răspunde la întrebări: Unde lucrau piticii? Cine o ura pe Albă-ca -Zăpada? 4. Numește obiectele cu care a fost păcălită Alba-ca-Zăpada. Într-o zi, un cocoș ciugulea liniștit fire de iarbă. În apropierea lui, se plimba țanțoș, cu mărgelele roșii, un curcan. Deodată amândoi s-au repezit spre același loc. Zăriseră o râmă, chiar în fața lor. Cei doi au început cearta. Un pui de găină, profitând de
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
falezele înalte ale Patagoniei. Jeturile ei sînt drepte, groase și negre ca funinginea, încît, văzînd un asemenea fum pe coș, îți spui că-n măruntaiele de dedesubt se coace, ca-ntr-un cuptor uriaș, o friptură grozavă. Numeroase păsări acvatice ciugulesc garizii, răcușorii și alte asemenea zaharicale și delicatese, pe care balena normală le poartă uneori pe spinarea-i pestilențială. între timp, buzatul leviatan brăzdează marea, lăsînd în urmă tone de caimac alb și făcînd ca firava ambarcațiune să se zbuciume
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]