8,913 matches
-
către un alt deputat. ... 71. Referitor la dispozițiile art. 245^1, nou-introdus prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/2022, se apreciază ca neîntemeiate criticile formulate referitoare la pretinsa neconstituționalitate a sintagmei „țipete, injurii, amenințări, invective, calomnie“. Enumerarea invocată nu este lipsită de claritate, precizie și predictibilitate, așa cum susțin autorii sesizării. În fapt și în drept, aceasta are rolul principal de a clarifica/explica sintagma juridică „violență verbală (...) la adresa unui alt parlamentar“ și nicidecum de a permite arbitrarul cu ocazia aplicării acestor prevederi
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
de la data ședinței. (15) Până la apariția Monitorului Oficial al României deputații au dreptul de a obține o copie de pe stenogramă. ... 103. În ambele sesizări se invocă încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, determinată de lipsa de claritate a reglementării art. 158 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputaților, astfel cum a fost modificat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/2022, sub aspectul utilizării noțiunii de „perimetru“ din sala de ședințe „alocat grupului parlamentar ai cărui membri sunt sau în
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
grup parlamentar și deputaților neafiliați, aflate sub incidența art. 158 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputaților, astfel cum a fost modificat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/2022. ... 105. Întrucât „perimetrul“ la care face referire norma criticată apare astfel delimitat cu claritate, nu poate fi reținută critica invocată. Tot astfel, nu poate fi reținută susținerea potrivit căreia eventuala interpretare a dispozițiilor regulamentare ar fi trebuit realizată „exclusiv printr-o hotărâre a Camerei Deputaților“, câtă vreme, în conformitate cu dispozițiile art. 32 din
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
folosite împotriva unui alt parlamentar sau violenței verbale constând în țipete, injurii, amenințări, invective, calomnie la adresa unui alt parlamentar. ... 111. Printr-o primă categorie de critici se susține încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, determinată de lipsa de claritate, precizie și previzibilitate în ceea ce privește exprimarea de „țipete, injurii, amenințări, invective, calomnie“ la adresa unui alt parlamentar. ... 112. Se mai susține și încălcarea art. 29 - Libertatea conștiinței, art. 30 - Libertatea de exprimare, art. 31 - Dreptul la informație, art.
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
deputaților sau ale angajaților săi pune în pericol buna funcționare și siguranța autorității publice, a demnitarilor sau angajaților acesteia în incinta Camerei Deputaților începând cu data constatării afectării bunei funcționări a activității Camerei“. Nici în acest caz nu rezultă cu claritate care este conduita imputabilă grupului parlamentar în toate ipotezele normative menționate (acțiuni ale deputaților sau ale angajaților săi). ... 140. Se creează, astfel, o reglementare confuză a regimului disciplinei parlamentare, contrară exigențelor de claritate a legii impuse de art. 1 alin.
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
Nici în acest caz nu rezultă cu claritate care este conduita imputabilă grupului parlamentar în toate ipotezele normative menționate (acțiuni ale deputaților sau ale angajaților săi). ... 140. Se creează, astfel, o reglementare confuză a regimului disciplinei parlamentare, contrară exigențelor de claritate a legii impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție, de natură să creeze premisele încălcării principiului pluralismului politic, precum și dispozițiilor art. 69 - Mandatul reprezentativ și ale art. 70 - Mandatul deputaților și al senatorilor, prin restrângerea până la anihilare
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni de anulare a deciziei privind desfacerea contractului de muncă și plata de drepturi salariale. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că art. 38 din Codul muncii este contrar exigențelor de claritate a legii și încalcă dreptul la apărare al angajatorului. Astfel, deși definiția tranzacției din art. 2.267 alin. (1) din Codul civil se referă la contract, art. 38 din Codul muncii ar fi aplicabil și în cazul actelor juridice unilaterale ale
DECIZIA nr. 897 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254435]
-
de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Apreciază că, prin folosirea sintagmelor criticate, sunt respectate exigențele de claritate și previzibilitate a legii prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituție, semnificația acestora putând fi determinată cu ușurință de către destinatarii normei, având în vedere pregătirea juridică a acestora. Stabilirea unei liste exhaustive de acte sau fapte de natură
DECIZIA nr. 821 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254434]
-
mod arbitrar, deoarece nu precizează, în concret, care sunt faptele prevăzute de legea mai sus menționată. Sintagmele „prestigiul justiției“, „demnitatea funcției de magistrat“, „atitudini nedemne“ și „expresii inadecvate“ din art. 99 din Legea nr. 303/2004 ar fi trebuit formulate cu claritate și precizie, astfel încât destinatarii săi să își poată conforma conduita socială, adică să cunoască acele fapte care aduc atingere prestigiului profesiei și demnității funcției de magistrat, care sunt atitudinile nedemne și expresiile inadecvate și dacă trebuie să fie comise
DECIZIA nr. 821 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254434]
-
iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 26 octombrie 2018, paragraful 26, pronunțându-se asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004, criticate tot din perspectiva lipsei de claritate și de previzibilitate, Curtea a reținut că, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat, de exemplu, prin Hotărârea din 25 august 1998, pronunțată în Cauza Hertel împotriva Elveției, sau prin Hotărârea din 20 mai 1999, pronunțată în
DECIZIA nr. 821 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254434]
-
2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 23 ianuarie 2019, paragrafele 27 și 28, Curtea a constatat, referitor la prevederile art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004, că legiuitorul nu a încălcat cerințele de claritate și de previzibilitate ale legii, prin folosirea sintagmei „atitudini nedemne“, deoarece semnificația acesteia poate fi, în mod rezonabil, percepută și înțeleasă de destinatarii normei - magistrați. De altfel, legiuitorul nu putea să prevadă o listă exhaustivă cu acte sau fapte de
DECIZIA nr. 821 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254434]
-
incluse informații despre măsurile necesare pentru implementarea proiectului de act normativ? • Este descris sistemul de monitorizare ce va fi utilizat? • Sunt enumerați indicatorii de monitorizare? • Este planificată elaborarea unui raport de evaluare ex-post? Excelent Satisfăcător Parțial satisfăcător Nesatisfăcător Coerența și claritatea textului în general • Textul este clar, ușor de parcurs? • Ideile sunt prezentate clar, coerent și argumentat? Excelent Satisfăcător Parțial satisfăcător Nesatisfăcător Scor general • Scorul cuprinde o evaluare calitativă generală a IPM, nu doar o medie a scorurilor acordate subcomponentelor. Excelent
HOTĂRÂRE nr. 443 din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253645]
-
au fost identificate zone pentru care se pot institui reglementări ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu şi de la care nu se pot acorda derogări și dacă aceste reglementări sunt formulează cu claritate în Regulamentul local de urbanism aferent planului urbanistic general; PUG pentru intravilan - este întocmit în format digital, pe suport grafic, la scări 1/1.000 - 1/5.000, după caz, iar în format analogic, la scara 1/5.000. Suportul topografic al planului de ansamblu al
PROCEDURĂ din 28 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253698]
-
au fost identificate zone pentru care se pot institui reglementări ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu şi de la care nu se pot acorda derogări și dacă aceste reglementări sunt formulează cu claritate în Regulamentul local de urbanism aferent planului urbanistic general 4. PUG pentru intravilan - este întocmit în format digital, pe suport grafic, la scări 1/1.000 - 1/5.000, după caz, iar în format analogic, la scara 1/5.000. 9. NECONFORMITĂŢI CONSTATATE: ABATERI FAȚĂ DE
PROCEDURĂ din 28 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253698]
-
sau a altor tipuri de întruniri, în spații deschise, precum și a unor întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise. ... 6. Autoarea excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt lipsite de claritate și previzibilitate în ceea ce privește reglementarea faptei care constituie contravenția pentru care a fost sancționată, nefiind prezentate în mod clar elementele constitutive ale acesteia. Astfel, judecătorul este pus în situația de a cerceta legalitatea procesului-verbal fără a avea elementele
DECIZIA nr. 8 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254960]
-
familială și privată, consacrat de art. 26 din Legea fundamentală. ... 10. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Avocatul Poporului susține că dispozițiile art. I pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2016 nu îndeplinesc criteriile de claritate și previzibilitate, prin raportare la prevederile art. IV pct. 2 din același act normativ, prin care a fost modificat art. 13 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații. Arată că dispozițiile art. I pct. 2
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
reglementare apare ca fiind necorelată și raportat la prevederile art. 30 din Codul de procedură penală, care prevede că „Organele specializate ale statului care realizează activitatea judiciară sunt: a) organele de cercetare penală; [...]“. Apreciază că nu sunt respectate standardele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii penale, încălcându-se principiul legalității procesului penal, reglementat la art. 2 din Codul de procedură penală, și, prin urmare, dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 11. În continuare, analizând prevederile art. I pct. 2
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
modificările și completările ulterioare. ... 20. În continuare, Avocatul Poporului apreciază că legiuitorul nu a reglementat suficient de clar și precis cadrul în care organele de cercetare penală, respectiv ofițerii de informații pot efectua supravegherea tehnică dispusă de procuror, lipsa de claritate și previzibilitate a procedurii de obținere a probelor având consecințe în planul respectării accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil prevăzute de art. 21 din Constituție. ... 21. Reține argumentele din Decizia Curții Constituționale nr. 302 din 4
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
și nr. 734 din 23 noiembrie 2017. ... 59. În continuare, arată că la art. I pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2016 este folosită sintagma „proceduri adecvate“, fără ca aceasta să fie definită, ceea ce lipsește de claritate și previzibilitate procedeele probatorii. În acest context, apreciază ca fiind lipsite de claritate și reglementările cuprinse în teza finală a art. I pct. 1, potrivit cărora: „De asemenea, organele de cercetare penală speciale pot efectua, în cazul infracțiunilor contra securității
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
art. I pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2016 este folosită sintagma „proceduri adecvate“, fără ca aceasta să fie definită, ceea ce lipsește de claritate și previzibilitate procedeele probatorii. În acest context, apreciază ca fiind lipsite de claritate și reglementările cuprinse în teza finală a art. I pct. 1, potrivit cărora: „De asemenea, organele de cercetare penală speciale pot efectua, în cazul infracțiunilor contra securității naționale prevăzute în titlul X din Codul penal și infracțiunilor de terorism, din
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
a pune în aplicare măsurile de supraveghere tehnică în procesele penale. Or, prin Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, Curtea a constatat neconstituționalitatea sintagmei „ori de alte organe specializate ale statului“, arătând că aceasta „apare ca fiind lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, nepermițând subiecților să înțeleagă care sunt aceste organe abilitate să realizeze măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor. “ ... 61. Arată că atât în Codul de procedură penală din 1968, cât și în
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
83. În ceea ce privește încălcarea principiului previzibilității legii consacrat de art. 1 alin. (5), art. 21 alin. (3) și art. 26 din Constituție, susține că aceasta nu poate fi reținută. Susține că din coroborarea dispozițiilor legale incidente rezultă cu claritate care sunt organele de cercetare penală care pot efectua supravegherea tehnică dispusă de procuror raportat la prevederile art. 13 din Legea nr. 14/1992. ... 84. Coroborând dispozițiile art. 55 alin. (1), (5) și (6), ale art. 57 alin. (2) și ale
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. Invocând paragraful 49 al Deciziei nr. 51 din 16 februarie 2016, apreciază că în ceea ce privește sintagma „lucrători specializați din cadrul poliției“, Curtea Constituțională nu a reținut aspecte privind lipsa de claritate și previzibilitate a acesteia. Prin urmare, întrucât considerentele deciziilor Curții Constituționale sunt obligatorii în aceeași măsură ca și dispozitivul acestora, Guvernul apreciază că sintagma în discuție nu este lipsită de claritate și previzibilitate. ... 105. Referitor la critica potrivit căreia sintagma
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
Curtea Constituțională nu a reținut aspecte privind lipsa de claritate și previzibilitate a acesteia. Prin urmare, întrucât considerentele deciziilor Curții Constituționale sunt obligatorii în aceeași măsură ca și dispozitivul acestora, Guvernul apreciază că sintagma în discuție nu este lipsită de claritate și previzibilitate. ... 105. Referitor la critica potrivit căreia sintagma „proceduri adecvate“ nu este definită, ceea ce lipsește de claritate și previzibilitate procedeele probatorii, susține că nici aceasta nu poate fi reținută. Apreciază că, fiind vorba de o multitudine de activități
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
Curții Constituționale sunt obligatorii în aceeași măsură ca și dispozitivul acestora, Guvernul apreciază că sintagma în discuție nu este lipsită de claritate și previzibilitate. ... 105. Referitor la critica potrivit căreia sintagma „proceduri adecvate“ nu este definită, ceea ce lipsește de claritate și previzibilitate procedeele probatorii, susține că nici aceasta nu poate fi reținută. Apreciază că, fiind vorba de o multitudine de activități cu un pronunțat caracter tehnic și în care schimbările tehnologice se succed cu rapiditate, legiuitorul nu putea să facă
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]