1,296 matches
-
lor, îi poate acoperi însă nu îl interesează are picioarele puternice, valurile furioase plonjează și huruie neîntrerupt. Deodată marea hotărâtă îi protejează. Zbuciumul ei s-a astâmpărat pe neașteptate. Au nimerit într-o depresiune de ape liniștite înverșunarea apei care clocotește în ceață s-a potolit. Un abur ușor se ridică peste ei plutesc deasupra oceanelor două busturi îmbrățișate. Îl ajută și ea din coapse într-un echilibru inconstant dar perfect. Și-a revenit din încordare însă nu poate să o
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
șanțurile. Apele gâlgâiau sub geamuri. Drumul rampei era tot un nămol, o clisă neagră. Dinspre mahalaua ceferiștilor se scurgeau șerpi galbeni de gunoaie. Pânzele ploii măturau totul. Luaseră gardurile și bulumacii, care se rostogoleau spre adânc. Balta se umflase și clocotea. Puhoiul se lățise, apăsase pereții de lut, turtise magaziile lucrătorilor și cărase vreo două acoperișuri. Sipcile subțiri se frângeau, purtate de valul greu. Apa urcase până la ferestrele înguste, se strecurase pe sub cercevele și intrase în odăile pardosite cu lut. Femeile
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
m-ar putea consola decât dispariția cerului. În nopți infinite, timpul se urcă în oase și nefericirea muzează în vine. Și nici un somn nu oprește igrasia temporală și nici o auroră nu-mblînzește fermentarea chinului. "Sufletul" își extrage vitalitatea din patimi ce clocotesc dureros, iar "inima" e un sânge năpăstuit. Gustul morții să nu fie o sete de cruzime și pe care, din decență, ne-o satisfacem asupra noastră? Nu vrem să murim pentru a nu omorî? " Profunzimea" e o cruzime secretă. Te
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
pasiuni contrariate te stingi ca un fulger. N-am admirație decât pentru două categorii de oameni: pentru acei care pot oricând înnebuni și pentru acei care în fiecare clipă se pot sinucide. Numai aceștia mă impresionează, fiindcă numai în ei clocotesc mari pasiuni și se dezvoltă mari transfigurări. Acei care trăiesc viața pozitiv, cu siguranța fiecărei clipe, încîntați de trecut, prezent și viitor, n-au decât stima mea. Singuri aceia care în fiecare moment iau contact dramatic cu realitățile ultime mă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
întreg se cutremură lin. - A sosit ora morții mele... zise regele, ca și când ar fi vorbit cu el singur... aștept să-mi spui adevărul... Nu-mi zugrăvi chipuri trecătoare... care să mă facă a crede că sîntem numai pulbere... Un râs clocoti pin toată sala... - Ce râzi, zise regele întunecos... mie nu mi-e a râde, demone... Voi adevăr, nu batjocură... - Pulbere? răspunse un glas din oglindă cu o rece și cruntă espresie de ironie... 96r pulbere?... te-nșeli... ce ești tu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ca alt teritoriu al miracolelor elementare, poate sugera (În VIII) nu mai puțin o viziune dinamică, cu luxuriante izbucniri de forme și culori interferînd spectaculos: E o rătăcire prin bîlciuri Și ca liane se Împletesc În părul tău gesturile Mulțimea clocotește precum vegetațiile la cingătoarea pămîntului În gavanoasele nopții se amestecă licorile inimilor Și pe deasupra șovăie dansatoare pe sîrma privirii luna... Frecvența neobișnuită a ipostazei de spectator a eului liric, și Încă a unui spectator euforic și entuziast, În fața universului ce
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
dulce a ochiului: „Din azurul mării luna naște plină, Ochiul vede dulce discul aurit Și prin albe valuri pare și dispare Ca surîs ferice p-un chip suferind; Ochiul se Îmbată: vă uitați pe mare, Valul alb de spumă trece clocotind... Ce, treherat de delfini cu aripe lucioase, Revarsă ici și colo torente de fosfor”... ................................................................... Într-un poem marea este cristalină, În altul geme cu turbare și se despică În fața corăbiei fragile. Însă, indiferent de stare, calitatea ei fundamentală (lucirea) rămîne
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cheamă femeia În mijlocul codrului, Alecsandri o invită (vom arăta mai tirziu) În luncă la o partidă de șoapte, de cîntece Îngînate și de bocete line. În interiorul luncii se află și balta. Romanticii cîntă mai ales lacul solitar. Balta lui Alecsandri clocotește de viață. Dimineața, ea așteaptă ca pe un mire luminos „voiosul soare”. Din ochiuri de apă se Înalță cîrduri de rațe, șerpii se Încolăcesc sub florile de nufăr, nagîții țipă, lișițele „dau În fund”... VÎnătorul trece cu luntrea prin acest
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dea lumină și căldură, două dintre condițiile fecundității. Toate imaginile din Pastelurile primăverii și verii nuanțează această pregătire pentru facere. O vastă figură a fecundității se profilează: lumina devine caldă, cîmpia scoate aburi, pîraiele se umflă, mugurii se desfac, lunca „clocotește” de seve regeneratoare. Elementele materiale nu-și pierd, În acest obscur proces al creației, strălucirea și limpiditatea: pîraiele sînt „cristaline”, aerul e „viu și proaspăt”, „valuri limpide de aer” trec deasupra luncii, iarba coaptă, mustoasă, „strălucește”, norii sînt „albi, ușori
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
CÎnd sălbaticele rațe se abat din zborul lor, Bătînd apa-ntunecată de un nour trecător. Și gîndirea mea furată se tot duce-ncet la vale Cu cel rîu care-n veci curge, făr-a se opri din cale Lunca-n giuru-mi clocotește; o șopîrlă de smarald Caută țintă, lung la mine, părăsind năsipul cald.” Contemplația, promenada nu tulbură În nici un fel dialectica armoniei naturale. Omul nu strică simetriile naturii Îmblînzite. Ea este un adăpost sigur, un spațiu (cum se sugerează Într-un
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
-i ocolește nici el, deși nu manifestă un interes special pentru tenebrosul, miticul din natură. În Doina, unde se inspiră mai direct din mitologia populară, apar cîteva scene de vrăjitorie neagră. Baba Cloanța duce În spate pe Satan și codrii clocotesc de un lung hohot. Satan urlă furios, și la urletul lui: „Mii de duhuri ies la lună Printre papură zburînd...”. Strigătul de ziuă al cocoșului pune capăt acestei goane Înfricoșătoare. Macabrul, demoniacul se termină În grotesc: Satan și jertfa lui
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
desfacere și o restrîngere ritmică a unghiului liric... Poemul (publicat În Convorbiri literare, 1872) Începe cu povestirea unui vis (Visul lui Albert) Într-un limbaj care epuizează nuanțele trufiei și ale grandorii: falnic, gigantic, imnător, un uragan de glasuri ce clocotea prin lume, trufaș, semeț, ușor... Cele opt părți ale poemului au o desfășurare epică prin alternanță. După visul nesăbuit al craiului leșesc urmează prezentarea oștilor, cu insistență asupra simbolismului genealogiei („Toporski veteranul ce poartă barbă albă”, „Zeiusko neîmpăcatul”, „Biela cel
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
să întinerească brusc, pentru o clipă. Pavel Avădanei avea acum o furie care îi înăsprea obrajii, nu încă atât de brăzdați de cute, barba nerasă și neagră le dădea o semeție sălbatică. Mușchii i se încolăciseră iarăși pe oase. Sângele clocotea în vinele care se umflară pe dosul palmei și pe brațe, ca niște șerpi. Pulberile i se scuturară de pe creștet și părul crescu, dintr-odată, lucios și negru, coborând pe frunte în șuvițe amestecate cu sudoare. Ochii îi erau roșii
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Voi înțelegeți ceva ? întrebă Tili. Adică dacă cineva nu mă înjură înseamnă că mi-e dușman ? Nu așa. Există oameni sănătoși și oameni bolnavi. ăia sănătoși, bravo lor, slavă lui Dumnezeu. Eu mă refer la ăia bolnavi, în sufletele cărora clocotește răul. Până când bulbucii ajung la beregată și atunci omul ori lovește, ori se sufocă. În toată duhoarea asta de ciudățenii, înjurătura e ca și cum ai deschide fereastra, să intre aer proaspăt. Ea îți desfundă gâlgâiala din beregată și poți din nou
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Carter (2007, p. 5). Ca și frica, ea apare adeseori ca reacție la amenințare, durere sau respingere. Când suntem furioși, avem tendința să reacționăm fie prin luptă, fie prin fugă; "sentimentele erup, explodând din noi ca un vulcan, năpădindu-ne, clocotind, în timp ce încercăm să dominăm situația care ne amenință", punctează R. Holmes și J. Holmes (2001, p. 104). Atât timp cât suntem prinși în vârtejul furiei (și/sau în cel al panicii), "totul pare confuz, scăpat de sub control, copleșitor și imprevizibil" (Bennett-Goleman, 2002
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mă detest, să mă înec în regrete și remușcări și să mai vreau, totuși, să mă adun din nou. Fără toate astea, orice pagină scrisă în nume propriu nu este decât o enormă pălăvrăgeală. joi, 26 septembrie Dincolo de "ușa interzisă" clocotește viața morală a fiecăruia dintre noi. În odaia aceasta, în care nimeni nu poate pătrunde fără voia noastră și a cărei ușă rămâne pentru ceilalți cel mai adesea închisă, se desfășoară drama fiecărei vieți. Acolo au loc complezențele noastre cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
al tău nume l-au răpit. Este imposibil de esprimat bine prin cuvinte acea impresiune înălțătoare ce te pătrundea la auzirea acelor vuiete. Sunetele clopotelor împreunate cu trăzniturile bubuitoare ale săcălușelor parcurau munții departe - departe, și mult în urmă auzeai clocotind ecourile repețite. Mai adauge la aceste splendida luminație din mănăstire și strălucitoarele focuri aprinse pe piscurile de primprejur: ș-o fericită iluzie te răpește și te transpoartă în timpurile când viteazul pe care-l celebrăm după patru secole sta cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
minute), cleioase (4 minute) sau tari (10 minute). Ouăle bătute, vărsate în ciorba fierbinte și „strivite” cu o furculiță devin ouă zdrențuite. Tot în apă se prepară și ochiurile dietetice: ouăle se sparg și se fierb 2-3 minute în apă clocotită în care s-a adăugat puțin oțet, adunând albușul în jurul gălbenușului cu o furculiță. În tigaie se pot pregăti ochiuri, prăjite în puțin unt bătut spumă, sau ouă jumări, amestecate cu puțin lapte sau smântână și prăjite la foc mic
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
sos; se sărează și se piperează. Vârfurile (partea albă) se taie în jumătate și se călesc în puțin unt. Dovleceii se curăță, se spală și se taie în rondele groase de 2 cm, care se opăresc 3 minute în apă clocotită fără sare, apoi se scot și se lasă să se scurgă. După ce s-au uscat, se pun într-o tavă tapetată cu hârtie pentru copt, se stropesc cu ulei de măsline, se acoperă cu parmezan ras și se rumenesc 8
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
stofă. Nașii de botez deveneau părinții spirituali ai copilului, fiind cumetri cu părinții acestuia. La prima scăldătoare a copilului, apa pentru scaldă era încălzită într-o oală de lut, ca să aibă copilul glasul bun, dar apa nu trebuia să clocotească, pentru ca acesta să nu îmbătrânească repede. Scăldatul se făcea în „algie”, iar când nașa așeza copilul în ea, spunea: „Să trăiască nepoata, să mai facă o fată”. Dacă mama voia să mai aibă și un băiat, nașa spunea: „Am răsturnat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
zahăr pudră Într-o cratiță, până la primul semn de caramelizare. Adăugați 2 pahare de vin alb, un praf de scorțișoară, un baton de vanilie și coaja rasă de portocală. Încorporați afinele, zmeura și reventul. Aduceți la fierbere și lăsați să clocotească 10 minute. Cu o spumieră, Îndepărtați spuma adunată la suprafață. Adăugați coacăzele și pudrați cu zahăr În momentul servirii. Supă de orz, coacăze negre și roșii Puneți ½ ceașcă de orz În 600 ml de apă rece și lăsați să se
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
apoi micșorați flacăra aragazului. Acoperiți și lăsați la foc mic 1 oră sau până când lintea s-a Înmuiat. Serviți fiecare porție presărată cu ¼ ceașcă de brânză cheddar rasă. Tartar de morcovi cu linte verde Puy În 1 litru de apă clocotită cu jumătate dintr-un cub de supă vegetală, tarhon și busuioc, fierbeți 150 grame linte verde Puy și 2 șalote tocate fin, până se Înmoaie (aproximativ 15 minuteă. Scurgeți și lăsați să se răcească bine. Tăiați În cuburi 6 morcovi
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
de panseluțe este folosit În popor și contra epilepsiei, fiind anticonvulsiv. Tratament cu cartofi. Fierbeți mai mulți cartofi Într-un vas și acoperiți-vă capul cu un prosop, inhalând vaporii. Combaterea tusei tabagice cu miere. Turnați o cană cu apă clocotită peste o lingură cu semințe de anason. Lăsați la infuzat 15 minute, după care strecurați și Îndulciți cu miere. Se bea fierbinte. Inhalații cu vapori de la fierberea cimbrului, o lingură la 2 căni de apă. Acoperiți-vă capul cu un
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de inhalație sau gargară. Sub formă de gargară se pot folosi uleiurile de isop, brad, molid, pin, datorită efectului lor antiinflamator și antiseptic asupra căilor respiratorii. Se inspiră adânc vaporii degajați de cele 4-5 picături de ulei turnate În apa clocotită dintr-un vas emailat. Se fac 2 ședințe pe zi, dimineața și seara. În astmul alergic infectat: Infuzie cu lichen de piatră, o linguriță la 250 ml apă clocotită. Se fierbe 5 minute, după care se adaugă un vîrf de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
picioare cu fiertură de muștar uscat, o cană la 6 căni de apă clocotită și fiartă Încă 10 minute. Amestecați câte o cană cu coada șoricelului uscată, mentă, salvie, iarba mâței, unguraș, verbină și purecariță. Turnați 2 căni cu apă clocotită peste 2 linguri jumătate din amestecul de plante. Acoperiți vasul și așteptați 10 minute. Strecurați și Îndulciți. Se beau 3-4 căni pe zi, din care una seara la culcare, cât mai fierbinte, pentru o transpirație abundentă Mestecați pătrunjel proaspăt În timpul
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]