7,569 matches
-
nu era decât un simbol, care își pierduse o mare parte din valoare odată ce trecuse prin mâinile sălbaticilor. În plus, oricât de mare ar fi fost o perla, ea nu era decât un biet obiect vulgar și neînsemnat în fața frumosului clopot, care îi fascina pe toți cei de pe catamaran. Aceștia aproape că îl venerau, deși, în același timp, îl detestau. Nimeni nu putea rezista tentației de a-l face să sune, însă pe toți îi deranja când îl băteau alții. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
care, din ziua când găsise Soarele care Cântă, se transformase, în ochii tuturor, în cel mai bogat om de pe planetă. Nimeni nu se îndoia că era vorba, într-adevăr, de o bucată de soare, căci atunci cand razele acestuia îl loveau, clopotul le reflectă cu atâta forță, că le lua ochii, si se încingea până devenea imposibil să-l atingă cineva fără să se ardă. Oamenii din Bora Bora nu stăpâniseră niciodată, până atunci, vreun obiect cu o asemenea capacitate de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
din cer. Tocmai de aceea majoritatea ramaseră stupefiați într-o dimineață calmă, torida și sufocanta, văzându-l pe Vetéa Pitó cum iese pe punte cu o sabie în mână și taie, dintr-o singură lovitură, sfoară cu care era legat clopotul pentru a-l aruncă, apoi, în mare, unde clopotul dispăru imediat. De ce-ai făcut asta? întreba Miti Matái, în vocea căruia nu se simțea mustrare, ci doar o simplă curiozitate. —Mă saturasem de el, răspunse el simplu. Și nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
o dimineață calmă, torida și sufocanta, văzându-l pe Vetéa Pitó cum iese pe punte cu o sabie în mână și taie, dintr-o singură lovitură, sfoară cu care era legat clopotul pentru a-l aruncă, apoi, în mare, unde clopotul dispăru imediat. De ce-ai făcut asta? întreba Miti Matái, în vocea căruia nu se simțea mustrare, ci doar o simplă curiozitate. —Mă saturasem de el, răspunse el simplu. Și nici ție nu-ți plăcea. Navigatorul-Căpitan îl privi cu coada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
De ce? se ofensa vizibil scufundatorul. Pentru că, așa cum bine a spus Tapú, cei care se afiliază la Sectă sunt oameni ambițioși sau care se consideră superiori. Își depărta mâinile, ca și cum explicația ar fi fost evidență. Iar tu, care erai stăpânul unui clopot fabulos, n-ai ezitat să-l arunci în mare, fiindcă te deranja să te simți diferit de ceilalți... Scoase un nou hohot de râs. În ziua aia, Roonuí-Roonuí era atât de indignat, că era mai-mai să te strângă de gât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
imensitate de albastru; cerul, palatul lui Dumnezeu; cerul străveziu ca acuarela albastră împrăștiată; cerul în mii de nuanțe de albastru; cer de stele; cer ca o petală de miozot; cer căptușit de nori; cer fumuriu; candelabru cu luminițe de diamant; clopot uriaș de sticlă aburită. Despre carte: freamăt de frunze în toamnă; cântec alinător de vioară; aripă albastră; boare de cetină; slovă, gând; floare anume înflorită; piramidă în inimile celor care o citesc; paradis al cunoașterii; laborator de idei; prietenă de
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
era vorba, ci de ceva mai mult, așa cum, bunăoară, amprenta unei mâini nu e doar amintirea ei, ci și... sau chiar... Înălțimea acestei cugetări Îi oferi prilejul unei mărunte descoperiri: nu cumpărase Încă șampania și nu plătise nici telefonul. După clopotele de la catedrală era ora șase. Își lepădă halatul de baie fără păreri de rău și Începu să se Îmbrace ca Într-un exercițiu de alarmă. 7. Lângă geam, față În față, o femeie tânără Însărcinată și un bărbat Între două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
În pumn curelele sacoșei, porni spre Poștă convins că până la urmă va Înțelege ce vrea să zică acest „noi”. 17. Chipul lui zâmbea amar În oglinda vitrinei cu băuturi. I se părea chiar că pendulează, abia perceptibil, ca limba unui clopot transparent. Ca să scape de el Își mută privirea spre linii. Peronul larg dispăruse cu totul sub zăpadă. Firma de neon a restaurantului o colora În mov. Un ceferist se Învârtea ca un licurici În jurul unui vagon. Agita felinarul, verifica sigiliile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
sunetul, îl absorbiră și-l scuipară din nou afară sub forma a kilometri întregi de tăcere prăfoasă. Mi-am lipit fruntea de zidul de cotoare. — Fantastic. Apoi am auzit un zgomot, îndepărtat și înfundat, dar real, un sunet ca de clopot mare sau de gong bătând la distanță. Dang - unu. Dang - doi. Un reper. M-am recules și-am început să mă îndrept cu pași grăbiți în direcția sunetului. Dang - trei. Dang - patru. Coridorul se termina într-o răscruce în T.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
dreapta. Surpriza mă făcu să tresar, dar vocea îmi era cunoscută. Încă răsuflând din greu, m-am îndreptat de spate și-am pornit spre arcadă. — Scuze. Am făcut jumătate de pas înăuntru. — M-am rătăcit și-am auzit, cred, un clopot sau ceva de genul ăsta, așa că l-am urmărit. De fapt... pe tine te căutam. Doctorul Fidorous se întoarse cu fața la mine. — Ai auzit? — Da. — Ei, atunci, mai bine intră, nu? Încăperea era mică și goală, cu excepția doctorului și-a unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
evocări despre mentorul său, profesorul Nicolae Simache; 1991 "Vitralii", memorialistică evocări despre personalitați culturale românești în Rusia; 1994 "Statui la Măgura", versuri' 1994 " Firul subțire al amintirii', versuri (titlul sugerat de poetul Marin Sorescu); 1997 "La marginea cerului", versuri; 2000 "Clopotele Athos-ului, note de călătorie"; 2001 "Răstigniri", versuri în colecția "Scriitori buzoieni"; În pregătire: "Tristețe târzie", volum de versuri cu ocazia împlinirii a 70 de ani; 2005 reeditarea volumului "Clopotele Athos-ului"; 2007 "Spovedania unui colecționar de artă"; 2007 "Danie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de poetul Marin Sorescu); 1997 "La marginea cerului", versuri; 2000 "Clopotele Athos-ului, note de călătorie"; 2001 "Răstigniri", versuri în colecția "Scriitori buzoieni"; În pregătire: "Tristețe târzie", volum de versuri cu ocazia împlinirii a 70 de ani; 2005 reeditarea volumului "Clopotele Athos-ului"; 2007 "Spovedania unui colecționar de artă"; 2007 "Danie", Joc și buna-voie", Cuvinte de folos", " Gânduri la un dar de preț din ziua de azi" adunate și rânduite de Artur Silvestri. Fundația Culturală "Marieta și Chiriac Bucur" Înființată în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
să intuiesc în presiunile mele din ceafă deochiul amețitor și verde al Aspidei... Era un soare izbitor, nicio umbră de nor pe cer, și am întâlnit o "doamnă-domnișoară" stranie, îmbrăcată estival și desuet, ce purta o umbrelă bărbătească ca un clopot în culori psihedelice. Vestimentația ei vaporoasă și dantelată era în consens cu firea ei deschisă și exuberantă; zâmbea întruna și se bucura de orice i se ivea în cale, ca și cum l-ar fi descoperit întâia oară, și fiecare zâmbet al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
priviți cum Pulcheria e, în felul ei, fericită... Scena 8 (Oamenii păsări) (O bârnă traversează scena de la un cap la altul: câte un scaun așezat la capetele ei. Pulcheria se suie pe scaun, apoi pe bârnă, își dezvelește picioarele de sub clopotul galben al rochiei și parcurge bara de la un capăt la altul cu precizie, ca o adevărată atletă. Se dă jos folosind scaunul și-o pornește către capătul celălalt, apoi se urcă iar... Și tot așa... În tot timpul ăsta, vorbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
oprit pentru o clipă din pledoaria ei ce se adresa mai mult audienței în zale, cu coifuri și sulițe, decât mie. S-a ridicat în picioare și rochia ei de sârmă și dantele ca o crinolină se rotea ca un clopot în jurul ei. A tras aer în piept și a decis pe același ton nazal și incantat. Totuși, pentru că zici că a călcat cu grijă și nu a deranjat pe nici unul din supușii mei, nu poate pleca de-aici nerăsplătit. Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
vorbește în alfabetul surdo-mut! Nu aud și nici nu pricep nimic din gesturile lui. Îmi duc instinctiv mâinile la urechi, le astup cu degetele. Un lătrat îngrozitor, strident, disonant îmi arestează timpanele, ce încep să dăngănească în ecou ca niște clopote. Scot repede degetele din urechi; oricum nu deslușesc nimic din zbieretele gnomului, îmi vorbește într-o limbă necunoscută, ce, de altfel, seamănă cu toate limbile. Totul nu are nicio noimă... Tăcere absolută... Gnomul încă se mai zbate în spațiul ferestrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
se îngrămădeau într-un coș la intrarea în casă. Era o umbrelă bărbătească cu picior, robustă, pe care n-a reușit niciun vânt s-o răpună sau măcar s-o întoarcă pe dos. Asta poate și din cauza formei ei de clopot sau de meduză mai degrabă, pictată în culori psihedelice. Fusese cea mai rezistentă umbrelă din viața ei. Nu o purta prea des, de teamă să n-o piardă sau doar pentru că nu-i plăcea să poarte umbrelă. Dar, de câte ori o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
adăpostească pe amândoi de ploaie în timpul plimbării. Și ea s-a bucurat tare de prezența umbrelei ce i-a permis să-și înlănțuie mâna în jurul brațului lui puternic, în unghi drept, în prelungirea căruia se înălța și rezona ca un clopot obiectul fetiș ce în curând avea să-i aparțină. La plecare, pentru că nu s-a deranjat s-o conducă până acasă, i-a lăsat umbrela, s-o poarte ea mai departe. Moment de care ea a profitat pe loc, încercând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ridică din tălpi, îi cuprinde gleznele, genunchii, coapsele, ca o mângâiere. Din toate colțurile camerei se ridică lent umbrele colorate, ca meduzele la suprafață mării, precum în povestea multiplicării celor o mie de Buddha, ce coboară din cer fiecare sub clopotul unei umbrele. Starea ei anterioară de perpetuă bucurie pare să-i revină, când, deodată, sună telefonul lung și strident. Și sunetul lui îi pare dintr-o dată amplificat, puternic, insistent, menit anume parcă să trezească pe oricine din somnul morții. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
urmare a furtului de materiale, la construcția lor cu acceptul Primarului, a acoliților săi et Company, la maximum 123 de ani, brăileanul trăind cât cioara, quod erat demonstrandum!... Sigur, omul de rând habar n-avea, Brăila existând dintotdeauna sub un clopot divin, dar sigur, efect imediat simțit în Iad, pentru că foarte rar marfa păcatului ateriza aici, îngrijorare care stârni oarece panică în rândul dizidenților Universului. Se hotărî o masă rotundă, cu negocieri dure prin aruncarea în joc a tuturor cărților, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
sânii copți înmugurind sub bluza de mătase înflorată. Râdea și-și pieptăna părul lung cu degetele subțiri, privindu-mă până în suflet cu ochii ei negri de mânză nărăvașă. A zis mama să te grăbești și, făcând o piruetă, își răsuci clopotul fustei crețe și dispăru pe poartă. Se mai auzeau lipăind tălpile goale pe trotuar. În zorii zilei de marți, nea Costică s-a îmbrăcat încet, cu gesturi care-i trădau liniștea drumului împlinit, pacea încheierii unei vieți îndelungi, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mult mai înțelept să mă prefac că nu știu ce se petrece și să-mi văd calm mai departe de gîndurile mele, de planurile pe care le pun la cale de atîta timp? Se aude un zdrăngănit declanșat de pîrghia care ridică clopotul, șuvoiul de apă eliberat din rezervorul suspendat se sparge în cascade în ovalul de porțean, cîrnăciorii maronii se dezintegrează în vîrtejul de apă și spume. Abia acum se simte domnul Președinte puțin mai ușurat, nu se mai aude decît țîrîitul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
scrificat atîția ani ținînd legătura aia de risc maxim cu KGB-ul, și tu Petrică la fel, pentru memoria tatălui tău care a dat totul pentru cauza adevăratului socialism, înrolîndu-se voluntar în Spania. Dacă n-ai citit Pentru cine bat clopotele, ar fi bine s-o faci, să vezi cum se aruncau în aer trenurile și podurile în Estremadura, ce înseamnă adevăratul spirit de guerillas, toată lumea ar trebui să-l citească pe Hemingway, dar asta e o altă poveste. Iar tu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
se trase Înapoi cu sfială. Tatăl se rușină de ignoranța copilului său și spuse: N-o mai cunoști pe Mamaia?! M-ai uitat, muța-mamii, muța-mamii!! Hai, vină la bunicuța ta! Auzind alintul magic, muța mamii, băiatul a simțit cum toate clopotele suflețelului său bat simultan aducându-i cele mai dragi cântece ale celor mai fericite segmente din copilăria sa de până atunci, s-a topit de iubire și rușine și s-a Îndreptat șovăitor către draga sa bunică acaparându-i toate
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
te supăra dar nu se mai poate! Înțelege-odată? Va o Înțelegea numai până la un punct, dar nu Își putea explica de ce zicea că nu poate face ceva care nu o costa nimica. Deodată, În capul său mare a bătut un clopot de bronz, s-a luminat la față, inima a zvâcnit să-i iasă afara din piept și, cu incertitudinea celui nesigur de victorie, a spus destul de calm și s-a rușinat față de el că este forțat să recurgă la un
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]