5,610 matches
-
șosele, unii, cu o inconștiență criminală, putem înțelege o parte dintre cauzele accidentelor din ultima vreme, dincolo de cele consemnate de statistici. n P.S. De vreo lună, de cînd mașina familiei e la reparat, observ din tramvaie traficul din București. Un coșmar. Străzile închise pentru reparații, după o programare lipsită de logică, dar mai ales de respect față de fratele nostru, șoferul, au dus la apariția circulației în cortegiu. O viermuială dezordonată de care a început să mi se facă frică. Fiindcă, în afară de
Moartea pândește la drumul mare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9437_a_10762]
-
sau exprimate ceva mai direct. Un fapt e cert, filmul are o forță teribilă, cadrele lungi, poate cele mai lungi pe care le-am văzut la un film, te țin acolo, prins asemeni celor două personaje feminine în plasa unui coșmar ce pare să nu se mai termine. Impresia pe care ți-o lasă este cea a unei vivisecții, fără ca pacientul să fie anesteziat, greutatea cade întreagă asupra personajelor, și ceea ce este mai înspăimîntător ține de faptul că abominabilul se află
IPIFF 2007 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9456_a_10781]
-
a traficului infernal, astfel încît șoferii să nu se simtă niște vite. Dacă nu ar apela la funcții și relații și ar ajunge într-un spital ca orice om normal, fără fițe, sfori sau bani, și ar vedea, simți, trăi coșmarul medicilor și al pacienților, probabil s-ar da cu capul de pereți ca să schimbe ceva, ca umilința să nu omoare înaintea stabilirii diagnosticului. Dacă o singură persoană importantă ar fi avut copilul în tabără la Năvodari și ar fi fost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9485_a_10810]
-
cu lumea, cu tine, de a plonja în cea mai cotropitoare tristețe. Disperarea alimentează necugetările, pripeala, se dilată și pune stăpînire pe tot ce faci, pe minte, pe suflet, pe corp, pe acțiunile din realitate și, sigur, pe proiecțiile din coșmaruri. Ea ajunge să țină loc de tot. Te provoacă la fapte ce nu-și găsesc deîndată logica, fapte mari, cum se spune, cu amploare, care îți dau iluzia schimbării esențiale sau, dimpotrivă, la misterul tristeții purtat ca o trenă de
Ce frumos e în Japonia! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9477_a_10802]
-
Continuînd un limbaj postexpresionist cu altoiuri simboliste (e mai aproape de Ion Caraion, Dimitrie Stelaru, Constant Tonegaru, Ben Corlaciu decît de expresioniștii noștri rurali din generația ^60), Adrian Alui Gheorghe dă impresia a fi osîndit la a contabiliza exclusiv aspectul de coșmar al existenței. E neîndoios și o subtextuală ripostă la o epocă a absurdului potențat, o expresie a dezgustului și a revoltei provocate de condiția umană în totalitarism, mai bine articulată ca atare decît la șaizeciști. Prezumăm că printr-un soi
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
de ajutorul subversivului Harry Tuttle (Robert de Niro), echipat ca un scafandru, cel care repară ilegal defecțiuni ale aparaturii, scurtcircuitînd sistemul reprezentat genial de echipa de intervenție rapidă și ineficientă întruchipată de Bob Hoskins. Instalatorul nu reprezintă și azi un coșmar pentru orice om normal căruia i s-a stricat chiuveta? Pentru Jack Lint (Michael Palin), prietenul lui Lowry, care urcă în ierarhie în zonele eterate unde îndeplinește cu succes rolul de torționar, corect îmbrăcat peste costum cu un halat alb
Un sezon în Brazil by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9503_a_10828]
-
mai ales speranța și visul îl redau umanității banale, necontrolate, mirate, în căutare. Departe de a fi supereroul din vis, Lowry este autentic, viu și forța sa rezidă tocmai în ceea ce-l face vulnerabil: afectivitatea sa. Sfîrșitul ia proporțiile unui coșmar în care alternează într-un carusel amețitor momentele de suspans, de pildă dispariția lui Tuttle împachetat pînă la sufocare într-un morman de hîrtii, cu cele beatifice, precum cel al aruncării în aer al întregului Moloh al Ministerului Informațiilor. Salvat
Un sezon în Brazil by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9503_a_10828]
-
acoperit de zăpadă. Ne-am unit brațele într-un cerc mare, cît proiecția ei deasupra noastră. Marian, Mihai, Mircea, Mugur, Florin, Claudia, Luminița... Atunci, abia, am plîns. Lacrimile duceau la vale umilințe dezamăgiri, se spălau rănile uscate, sufletele noastre, amintirile, coșmarul. N-am uitat. Nimic. Nici o secundă. Nici inocența, nici visul, nici speranța că drumul va fi altul. Complet altul. Nici urletul visceral al muncitorilor care anunța triumfător "IMGB face ordine! Noi muncim, noi nu gîndim". Nici bătăile, nici loviturile aplicate
Mai bine golan! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9557_a_10882]
-
curios să descopăr cum vede un american inteligent precum Eastwood acest lucru. Regizorul a surprins bine dilema soldatului japonez pentru care brutarul Saigo (Kazunari Ninomiya) este reprezentativ. Regizorul face din Saigo singurul supraviețuitor, un soldat nepotrivit pentru război, care trăiește coșmarul de pe poziția celui care nu se împacă cu moartea eroică. Într-un mod semnificativ, drumurile comandantului Kuribayashi se intersectează cu cele ale cătanei neîndemînatice, comandantul știe să folosească judicios puținele forțe de care dispune. Se poate muri cu eleganța tipic
Visând la eroi - Scrisori din Iwo Jima by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9569_a_10894]
-
aducând însă numai modificări de detaliu (caligrafia unor fraze) față de cele anterioare. Două metafore dominante organizează imaginarul romanului Plicul negru: noaptea ca sursă a răului, în diversele lui forme (necunoscutul ostil, delațiunea, moartea, trecutul obscur) și azilul psihiatric (imagine de coșmar a unei societăți alienate, bântuită de absurdul kafkian). Noaptea totalitară (fără a fi numită astfel în roman, metafora primește atât conotații politice, cât și existențial psihologice) se asociază cu pierderea rațiunii și dezechilibrele de comportament. Individualitățile debusolate, persecutate, deformate, se
Disperarea clovnului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9566_a_10891]
-
247), până ce acest eșafodaj derutant se ruinează. Asistăm la proliferarea măștilor și a înlocuitorilor, ca un semn al falsității generalizate: "Toți purtăm măști, toți suntem înlocuitori" (p. 273), constată dezgustat și obosit Tolea. Norman Manea lucrează în filigran picturalitatea acestui coșmar străbătut de un bufon (ca într-un tablou oniric), prefăcându-l într-un peisaj psihologic, politic și social în care amalgamează urme sau amprente ale imaginarului din Kafka (alienarea și absurdul existenței), Sábato (asociația surdo-muților e o alegorie transparentă a
Disperarea clovnului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9566_a_10891]
-
Mircea Mihăieș Parc-am trăi într-un coșmar. Societatea românească nu pare să învețe nimic din erorile trecutului și n-a găsit, în șaptesprezece ani de exercițiu democratic, forța de-a se despărți de sinistrul stil confrontaționist al extremiștilor proveniți din rândul fostei nomenklaturi și-al slujitorilor acesteia
Asasinii printre noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9577_a_10902]
-
Vladimir Tismăneanu va primi, în noiembrie, un nou premiu excepțional: "Distinguished International Service Award", acordat de Maryland University. În România anului 2007, marele politolog și filozof al politicului e tratat într-o manieră pe care-o credeam îngropată alături de autorii coșmarului legionar și odată cu agenții securismului și comunismului. Ei bine, asasinii umblă liberi printre noi, iar statul numit România își continuă netulburat procesul falimentar de contemplare a propriului buric.
Asasinii printre noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9577_a_10902]
-
Din cauza apartenenței la grupul spiritual "Rugul aprins" de la Mânăstirea Antim, dar și a creației sale regilioase, este acuzat de "activitate contrarevoluționară" și condamnat de justiția comunistă la 5 ani de temniță grea. între 1958 și 1962 septuagenarul Vasile Voiculescu trăiește coșmarul pușcăriilor Jilava și Aiud. Aceste zări și etape ale vieții și operei medicului-scriitor sunt descrise și supuse unui examen critic detaliat de Nicolae Oprea într-o recentă monografie. Mai mult de o treime a cărții este dedicată studiului operei. împrejurările
Monografie V. Voiculescu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9606_a_10931]
-
17 și 20 de ani și nu au antecedente penale. Victima susține că aceștia au legat-o, au lovit-o și au violat-o atunci când a mers acasă la prietenul ei. Mai mult, fata a spus că, în timpul momentelor de coșmar unul dintre ei ar fi vrut să o și filmeze cu telefonul mobil, dar că în cele din urmă s-a răzgândit. Cazul este asemănător cu cel al studentei din India, violată de cinci bărbați. În India, însă, violul a
Violatorii din Giurgiu, eliberați by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80413_a_81738]
-
umanul se intersectează și sfîrșesc prin a se contamina reciproc. Făpturi sincretice, hibrizi născuți din cele mai fantastice acuplări, personajele lui Câlția refac istoria obscură a unui OM care a dobîndit abilitatea de a-și ascunde bine ulcerațiile și nenumăratele coșmaruri. ION Dumitriu: apolinic, generos, posedat de cultul stabilității. O privire epicureică, saturată de senzații și generatoare, la rîndul ei, de nesfîrșite voluptăți, trece dincolo de mirajul suprafețelor și se sprijină pe chipul netrecător al lucrurilor. Pictorul caută esențe, ciocănește coaja pentru
Rememorări de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7717_a_9042]
-
Roxana Covrig Președintele Traian Băsescu a văzut, din studioul B1 TV, coșmarul care-l urmărește din 2012. Președintele Traian Băsescu a participat la interviul EvZ, de la B1 TV. Potrivit știripesurse.ro, studioul principal al televiziunii are un geam mare, prin care se vede tot ce se întâmplă afară, pe Calea Victoriei. Pe toată
Traian Băsescu și-a văzut cel mai negru coșmar, în direct, la B1 TV by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81978_a_83303]
-
subl. RC), decât orice zbucium pur lăuntric, decât orice cauză fizică. Amenințarea continuă a morții - condamnarea la moarte a unei ființe pe care am iubit-o mai mult decât pe orice iubită (subl. RC) - a făcut din viața noastră un coșmar ..." Paginile care urmează sunt un lamento pentru Jeni, cu tulburătoare detalieri ale îndelungatei sale agonii, ca un fel de compensație tardivă a faptului că nu o evocase niciodată în jurnalul tinereții lor. După care - teribil destin! - urmează cea de a
Arșavir, omul lui Dumnezeu by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8193_a_9518]
-
mi-ar fi destinul meu pământesc, oricât aș fi de detașat de tribulațiile mele fizico-terestre, indiferența și detașarea dispar în momentul când sentimentul de frică, de neputință, de spaimă le înlocuiește, acoperindu-mă de sudoare la gândul unor noi suferințe. Coșmar. Panică. Debusolare." Credința se dovedește un suport destul de precar în fața spectacolului decăderii, al disoluției fiziologice, al epavelor umane întâlnite în deambulările sale tot mai însingurate. Însemnarea citată mai sus e din august 1967. Moartea îl va mai ocoli încă treizeci
Arșavir, omul lui Dumnezeu by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8193_a_9518]
-
ai făcut să înțeleg moartea - și sunt cuprins de o panică urâtă" (22 dec. 1954). Exasperarea crește, cum înțelegem din rândurile scrisorii din 6 ian. 1955: "Plecarea ta m-a sfâșiat... De ce mă pedepsești atât? Mă târăsc ca într-un coșmar și plâng pe străzi. Nu pentru mine, iubitule, ci din grija ce am să fii fericită, ca să ai căldură în jurul tău, ca să nu te apese străinătatea lumii. Zilele de când nu te-am mai văzut sunt îngrozitoare." Deși nu se mai
Destinul soților Cosmin by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8205_a_9530]
-
ca legumele în supa care fierbe armonios pe aragaz/ și n-am izbutit" (bastonul de orb). Ori, într-un format mai redus, urban, același tablou de obsesive aglutinări de orori: "oraș sigilat de moarte./ minciuni pitice, bani transpirați, ulcere, disperări, coșmaruri./ haite de cîini sălbăticiți noaptea pe străzi întunecate și sparte./ munți tociți, la nivelul caldarîmului./ inimi cu pînze de păianjen, inimi-șlepuri/ încremenite pe dune de nisip./ biserici plecate din propriile lor ziduri./ aici nimeni n-a înviat niciodată./ nimeni nu
Un afectiv cerebral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9632_a_10957]
-
se descurce singuri în războiul pentru supraviețuire. Nici un element pitoresc nu tulbură acest peisaj sumbru, nici o rază de lumină nu străbate dincolo de cenușiul sepia al unei realități menite să împovăreze și mai tare sufletele. România este țara nefericirii perpetue și coșmarul început în anii '50 continuă, în alte forme și în postmodernitatea noastră bezmetică. În viața publică, terorarea fizică a fost înlocuită cu teroarea economică, în vreme ce în cultură lipsa de susbtanță a realismului socialist a lăsat locul pustiitelor de conținut produse
Discover Romania by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9648_a_10973]
-
sunt adesea culorile dominante, transformate alteori în roșu și albastru intens, culori susținute pe unele suprafețe de un negru saturat, care structurează arhitectura imaginii sau îi dă o intensă încărcătură emotivă. Alteori roșu devine explozv, dur, implicând un dramatism de coșmar, În toate aceste imagini nu este numai Răzvan Mazilu din recentul spectacol, ci o suită de personaje care străbat din interior și poartă în viață și pe scenă acest nume. Celelalte personaje din lumea dansului par alăturate ansamblului doar pentru
O lume închegată din fărâme by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9637_a_10962]
-
în care a fost aruncată România, Mircea Geoană, n-a vrut să audă de "europene", cum nu vrea dracul să audă de tămâie. Și nu va dori să audă nici de-aici încolo, din motive care, probabil, îi vor da coșmaruri din ce în ce mai mari. Pentru că problema pesedeilor nu e Traian Băsescu. Problema pesedeilor e incapacitatea de a funcționa altfel decât ca partid-stat și ca forță politică opresivă și discreționară. Cu cât democrația va fi mai mare în România, cu atât impactul PSD
Mujici costumați în majorete by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9647_a_10972]
-
politic al dramei comuniste nu putea fi scris înainte de 1989 (opinie cu care nu sunt de acord), e puțin probabil ca el să poată fi scris după 1989, când ne-am despărțit de ceea ce a devenit detestabil, un trecut de coșmar colectiv, la care nici cu gândul nu te mai poți întoarce. Atitudinea critică față de literatura română din perioada comunistă, pe deplin justificată, este periodic străbătută, din 1990 încoace, de asemenea severități, dileme, contradicții și scepticisme. Dar este oare adevărat că
Romanul conștiinței etice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9633_a_10958]