9,031 matches
-
Mamei meleDin când în când,discretă,Picătura euStă pe obrazul tăuSub ochiul stâng, încercănatde vreme,dând strălucire soareluidin sufletul tău,Mamă !CEL MAI POTRIVIT MÂINESpre miezul nopțiiluna urcă scântindPrin geamul meu albastruse vede cerul tivit cu steleM-aș pierde în coaja unui copac,aș hoinării prin fiecare frunză,Dar pe genele melese așază târziul.Ajută-mă lună! Dă la o parte fiecare stratal acestui târziuîn curând va fi mâine!... XII. DIMPREJUR..., de Mihaela Mircea , publicat în Ediția nr. 2007 din 29
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
să stați de Anul Nou, cu moșii? Nu vă duceți și voi ca tinerii, în Piața Universității? - Tanti Lidia, îți explicăm noi mai târziu cam cum stă treaba. Acum, dacă nu te superi, n-ai ceva de-ale gurii, o coajă de pâine... ceva.. acolo? - Am de toate, și sarmale și aperitive și friptură și desert. Am și de băut! Așezați-vă odată la masă că mai e puțin până la gongul noului an! Ne-am așezat, am mâncat, am băut iar
REVELION PE DRUMURI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382867_a_384196]
-
care tot bălăbănea din lăbuțe și mișca neîncetat din urechi, foindu-se întruna. Nu încetă cu foitul până nu mă lipi de matahala de urs. Lângă urs se așeză un purcel ce mânca semințe de dovleac și arunca peste tot cojile. Apoi, lângă purcel se așeză un vițel cu freza linsă, cu cărare între cornițe și, culmea, pufăia dintr-o țigară de foi (probabil foi de porumb). Mai pe urmă veni și o veveriță, ținând codița cât mai sus ca să n-
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
că nu mai găsea loc și chițăia mereu: “Halal cavaleri! Halal cavaleri!” Odată o văd că sare drept pe pălăria mea de mi-o pleoști până peste urechi. Avea cuconița un cornet plin cu alune și mă pomenii scuipat cu coji, când pe nas, când pe barbă, dar... ce mai conta... O iertai pentru că, din când în când, îmi mătura fața cu codița ei moale și stufoasă. Mai veni o capră, cu două coșuri doldora de legume și fructe, care începu
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
Ce feerie!... Dar huruitul primului tramvai rupse vraja și mă pomenii singur pe banca veche cu spătarul rupt, cu pălăria turtită, nins de petale și ud de rouă. Frigul îmi muiase oasele și nasul îmi era roșu. Pe jos numai coji de semințe de dovleac și de alune. Am fugit imediat în casă. Oamenii puteau să mă ia drept un bețivan oarecare. Cu ce puteam proba că participasem la festivalul Primăverii? Toată aleea era ninsă cu petale de flori de cais
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
drept un bețivan oarecare. Cu ce puteam proba că participasem la festivalul Primăverii? Toată aleea era ninsă cu petale de flori de cais, iar gărduțul verde de floarea miresei s-aprinsese de la beteala lunii. Ei, și? Asta-i probă? Dar cojile de semințe și alune împrăștiate pe jos? Ha, ha! Sunt de la cei care au stat aseară pe bancă. Așa este. Astea nu sunt probe și nimeni n-o să mă creadă. Dar eu știu că voi, dragi copii, mă veți crede
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
lui Mărțișor. Dacă vreo fetiță serioasă, pasionată de cercetări, o să-mi ceară explicații suplimentare ( când s-a întâmplat, în ce loc, unde sunt acum eroii povestirii ), sau va trebui să probez cu rezultatele analizelor la florile de cais și la cojile de alune, prin tratarea lor cu carbon radioactiv, oh, renunț! Nu vă mai spun nimic, mă supăr și plec! Sau să plece ea, să citească tratatele alea de chimie analitică și istoria antică a lui Făt-Frumos! Așadar, pe cei care
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > CE-I VIAȚA ASTA? Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1880 din 23 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Lumini de veghe sapă sub pământ, cerșind veciei clipe de-ndurare, mai plânge-n taină pe sub coji de vânt, un cântec schingiuit de-o lumânare. Lăuzi de pruncii care i-am lăsat, să ne petreacă pe sub țarini pașii, am strâns hotarul lumii la-nchinat, în casa noastră ne-au slujit urmașii. Și-oricât de dinainte am strâns amarul
CE-I VIAȚA ASTA? de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382936_a_384265]
-
mai simt foșnind adânc, în patul fără urme de-nserare, se stinge luna când spre cer eu plâng, cerându-ți să te-ntorci cu disperare. Mă răstignesc tăcerile din mine, pustiu-și face zid la umbra mea, eu scrijelesc cu coji de dor spre tine, să pot găsi un ciob din urma ta. Iubito numai nu veni din nou, strângând la pieptu-ți lungi cărări sub soare, eu te aștept la țărmul uitat de visul tău, chiar dacă cerul tău se oglindește-n
IUBITO NUMAI NU VENI DIN NOU! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382950_a_384279]
-
curte-un om bătrân crapă lemne-ngrijorat, Cumpăna de la fântână scârțâie când bate vântul, A-nghețat în ciuturi apa și în inimă... pământul. Vacile mugesc în grajduri, crapă țâțele nemulse, Boii au slăbit de foame, carele-au rămas neunse, Mămăliga are coajă... săul oilor e rece... Viscolul, prăpăd în cale-i, numărata-mi zile, zece. Pomii îmbrăcați în gheață-și osândesc chircite ramuri, Flori de gheață nemiloasă înfloresc timid pe geamuri, Pe obrazul unei mame curge-o lacrimă sărată... Numai ea în
SALT PESTE TIMP- SCRISOARE CĂTRE EMINESCU de ANA PODARU în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382940_a_384269]
-
Nr. 118948 B1/30.04.2004, București RO. Medalia de Argint la Salonul Internațional de Inventică ECOINVENT 2005, Iași RO[4][5]. Publicații și comunicări științifice: V. Cocheci, B. David. Studiul asupra condițiilor optime de obținere a cărbunelui activ din coji de semințe de floarea soarelui. Comunicări Științifice și Tehnice. Institutul Politehnic Timișoara. Anul II, 1956; Ing. David Boris și Fiz. Irina Nichita. Aplicarea analizei spectrale de emisie în prospecțiunile geochimice. Revista Minelor, Vol. XIV, 8, 370-373, București 1963; V. Patriciu
IN MEMORIAM: BORIS DAVID de MARIANA GURZA în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382978_a_384307]
-
că sunt pe munte, mai am puțin până la cabană, nu mă grăbesc să plec, e bine la umbra bătrânului prieten, stejarul. Mulți oameni vor fi găsit adăpost și răcoare de-a lungul timpului, la umbra acestor făloși arbori, sunt bătrâni, coaja este brăzdată de șanțuri adânci, mușchiul mare, crescut pe partea de nord, ne arată că stejarul meu, nu este chiar la prima tinerețe. Simt pleoapele din ce în ce mai grele, somnul vine pe furiș, mă cuprinde fără veste, ațipesc cu gândul la frumusețea
O EXCURSIE LA MUNTE. de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385340_a_386669]
-
suc de grapefruit. După ce terminați această cură o să fiți mult mai energic. Asta fiindcă fructul este una dintre cele mai importante surse de vitamină C. ►Puțini sunt cei care știu ca lămâia este un bun remediu împotriva negilor. Astfel, lăsați coaja a două lamai să stea într-o cană de oțet tare timp de opt zile și puneți pe neg, sub leucoplast, o bucată de vată îmbibată cu această soluție de două ori pe zi. O să scăpați cât de curând de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92346_a_93638]
-
ouă roșii, românii contemporani mai vopsesc ouăle și în galben, verde, albastru. Unele gospodine pun pe ou o frunză, apoi îl leagă într-un ciorap subțire și așa îl fierb, ca să iasă „cu model”. Mai demult, ouăle se vopseau cu coji de ceapă, cu sunătoare (pojarnița), cu coaja de crin roșu sau cu flori de tei; luciul li se dădea stergandu-le, după ce s-au fiert, cu slănina sau cu untura. Spiritualitatea românească păstrează și câteva legende referitoare la înroșirea ouălor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
și în galben, verde, albastru. Unele gospodine pun pe ou o frunză, apoi îl leagă într-un ciorap subțire și așa îl fierb, ca să iasă „cu model”. Mai demult, ouăle se vopseau cu coji de ceapă, cu sunătoare (pojarnița), cu coaja de crin roșu sau cu flori de tei; luciul li se dădea stergandu-le, după ce s-au fiert, cu slănina sau cu untura. Spiritualitatea românească păstrează și câteva legende referitoare la înroșirea ouălor. Cea mai cunoscută spune că, întâlnindu-se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
Dar ce era să fac, când nu mai puteam răbda? Cei câțiva cartofi, adunați de pe lotul nostru, erau drămuiți. Mai trebuia să lăsăm și pentru însămânțare, tăind fiecare tuberculă în mai multe bucăți, după numărul de ochiuri ce-i avea. Cojile, ba chiar și beldiile, erau uscate și folosite pentru hrană. Deși aveam numai vreo șase ani, țin bine minte foametea îngrozitoare din 1944. Săpam rădăcini de buruieni... De obicei, nici nu le fierbeam, le mâncam așa crude. Rămăsesem numai pielea
MARTIRAJUL ROMÂNESC COPII AI DEPORTĂRILOR [Corola-blog/BlogPost/92928_a_94220]
-
în interior. Lava din afară, în schimb, s-a întărit la contactul cu aerul, formând o crustă, în timp ce masa fierbinte din interior a curs mai departe, revărsându-se în mare. Pe alocuri, unde magma s-a îngrămădit formând bule supradimensionale, coaja a crăpat, permițând luminii solare să pătrundă în profunzime. Așa au apărut acele mirabile săli subterane naturale, construcții perfecte din care nu arareori își înalță vârful câte un smochin temerar. Cele mai luxoase locuințe ale insulei Lanzarote nu sunt cele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93054_a_94346]
-
cu lemn de fag, purceluș umplut și copt la jar, curcan copt la jar, salate de icre de știuca, zacusca cu pește, pește mărinat și afumat, pește la grătar, produse lactate din lapte de vacă, oaie și capră, brânză în coaja de brad de la Bran, prăjituri, muștar de Tecuci, pâine ardeleneasca și olteneasca, miere, pastrama de oaie, brânză de burduf și multe, multe soiuri de vin! Tot dumincă, va fi organizată o expoziție de flori în Târg, unde iubitorii plantelor vor
Ziua Internaţională a Copilului: Google sarbatoreste 1 IUNIE cu un doodle special [Corola-blog/BlogPost/93521_a_94813]
-
în iahnie, iar pentru tăierea cărnii scoseseră, de pe unde le țineau, niște bricege uriașe, cu plăsele de lemn și lamele de-o jumătate de cot, pe care, înainte de a le reintroduce la locul lor, în traiste, le șterseseră grijulii cu coji de pâine și, în cele din urmă, de cioareci. Valentin ținea minte și un amănunt amuzant, când nici nu începuseră încă bine să mănânce, unul dintre oșeni descoperise în iahnia de fasole o bucățică de ață. O ridicase cu vârful
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383140_a_384469]
-
în pene: — Am inventat lucruri multe, Chestii vrute și nevrute, Dar nu-mi sunt recunoscute. Ca să-ți dau exemplu, uite: Am inventat scărpinatul, Mersul pe jos și căscatul, Ața pentru mămăligă, Dinții de la săpăligă, Țărușul, urechea acului, Curba și pe Muma dracului, Coaja oului de broască, Râsul, moțul de la bască, Apa călduță și scrumul, Privirea spre stânga, fumul, Spuma ieșită din lapte Mătreața și multe alte... Toate -jur!-, absolut toate De mine sunt inventate. Mi-au furat idei și alții, Fel de fel
FRUSTRARE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383318_a_384647]
-
De mine sunt inventate. Mi-au furat idei și alții, Fel de fel de inovații, Și- au inventat pentru voi Felurite chestii noi: Flacăra chibritului, Pârțul, vârful cuțitului, Umbra, dosul căciulii, Șiretul fără capete, vârful sulii, Oftatul, șarpele cu mâner, Coaja de pâine, pietroiul de fier, Codița prunei, gaura inelului, Coclenderul, pieptenele chelului, Mi se datorează, în parte, tot mie, După cum toată lumea știe, Dar nu vrea să recunoască... L-am lăsat să bălmăjească, Să-și strige frustrarea și ura... Așa își
FRUSTRARE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383318_a_384647]
-
exclamațiile celor prezenți, care se cruceau. Dante Întinse mâna și Îi atinse masca. Tencuiala era complet uscată, tare ca piatra. Părea un var de zidărie neobișnuit, ca și când mâna asasinului ar fi introdus În amestec și o componentă mai rezistentă. Lovi coaja Întărită de-a lungul cefei mortului, În mod repetat, producând o serie de mici crăpături, așa cum văzuse, cândva, că se proceda În varnița de la țară. Metalul Încă fumegând ieșise, Încetul cu Încetul, din temnița sa de țărână, În timp ce acoperământul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
țărână, În timp ce acoperământul se desprindea sub ciocan. Capul Începu să apară. Ascunsă În tencuială, o frânghie trecea pe sub bărbia omului, strângându-i gâtlejul de stâlp. Acesta aera secretul care Îl menținea drept. În spatele său, Bargello slobozi un oftat de ușurare. Coaja continua să se desprindă, Începând cu porțiunea unde stratul era mai subțire, scoțând la iveală șuvițe de păr cenușii. În față, Însă, rezista, ca și când gheara unui diavol ar fi Înșfăcat fața celui ucis, pentru a-l reține În Împărăția umbrelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ochi amprenta unui chip omenesc răvășit de agonie, cu gura Închisă și cu dinții strânși Într-o mușcătură bestială. Pe suprafața de tencuială se puteau zări câteva smocuri de păr cenușiu și fragmentele de piele rămase prinse În cavitate atunci când coaja fusese smulsă. Capul mortului parcă se afla acolo, sub ochii lor, Înghețat de privirea cumplită a unei Gorgone. Abia atunci, poate pentru a-și dezlipi privirea de acea grozăvie, sau pentru că o scăpărare a torței azvârlise un fulger de lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
confirmare a stării de părăsire În care se găsea locul. Încă un semn de decadență dacă, În loc de Palatul priorilor, politica se făcea În casele potentaților și În adunări secrete. La ce va fi slujit noul edificiu aflat În construcție? O coajă goală pe dinăuntru, care să marcheze prin inutila sa enormitate dreptul și justiția de acum veștejite, precum arcele triumfale ale vechilor romani. Dinaintea porților pieței de la Orsanmichele era obișnuita aglomerație din zilele de lucru. Fu surprins să zărească, prin mulțime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]