1,605 matches
-
Puiu Răducan, Dragoș Călinescu, Gheorghe Pantelimon și Ion Părăianu. Domnii Nichi Ursei și Ion Micuț s-au „duelat„ în... epigrame. Această minunată seară literară s-a încheiat cu muzică de petrecere și voie bu- nă în compania formației Restaurantului „La Coana Cami„ și a inegalabilului in-terpret de romanțe Gheorghe Cărbunescu. Personal, nu pot să vorbesc despre acest volum antologic Popasuri scriitoricești pe Olt și Olteț II,până nu amintesc că domnul Florentin Smarandache, întrebat de un jurnalist la un interviu, dacă
FLORENTIN SMARANDACHE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373809_a_375138]
-
lor încă le mai respectă; rămân rezervate și astăzi și pe veci, conform principiului ordinii tipice germane. Cine știe, poate încă mai sunt toți prezenți, doar noi nu-i putem vedea... Ne așezăm în a doua bancă, în spatele locului rezervat coanei preotese, gol și el pentru totdeauna, și ne-nvelim cum putem în năframele negre, rămase de izbeliște de pe urma țărăncilor săsoiace plecate din țară la începutul anilor nouăzeci. Accesorii specifice zilelor de duminică, parte componentă a portului local, broboadele abandonate în
RĂMAS BUN LA ROŞIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375302_a_376631]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > COANA MARE SE MĂRITĂ, 2 Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 277 din 04 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului DOAMNA CUCU: Nu mă mai întrerupe, te rog. Și dacă ai rămâne singur acasă, cine te-ar mai proteja pe tine
COANA MARE SE MĂRITĂ, 2 de ION UNTARU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375346_a_376675]
-
ta... ești mai ta... ești mai tare ca Ulise și mai bun ca mine . Se aude soneria. Cucu privește încântat spre ușă. Escrocul disperat nu mai știe unde să se ascundă. Trece în spatele lui Cucu. Intră Tânăra Subofițer. Referință Bibliografică: Coana mare se mărită, 2 / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 277, Anul I, 04 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
COANA MARE SE MĂRITĂ, 2 de ION UNTARU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375346_a_376675]
-
paie în fundul căruței, în goana cailor a ajuns imediat la casa de naștere unde locuia și moașa, o femeie mai vârstnică, care îl adusese și pe el pe lume cu douăzeci și șapte de ani în urmă. Anunțată din vreme, Coana Moașe cum i se spunea în comună, era pregătită aduceri pe lume a copilului. Avea nevoie de niște apă caldă așa că a pus repede pe foc o oală cu apă. Victor a pornit la fel de grăbit la dispensar să-l aducă
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
și chel pe cap ca tatăl său. Țipetele noului pui de om i-a adus liniștea sufletească tânărului tată, mai ales când a aflat că nașterea s-a desfășurat fără incidente. - O naștere ușoară și normală - cum s-a lăudat Coana Moașă. La casa de naștere tânăra mamă rămânea două - trei zile, sub supraveghere, până când i se făcea externarea. Toate babele din vecini au plecat în pelerinaj la proaspăta mămică, care mai de care cu ceva dulce, sau cu doi trei
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
departe pe drumul cântecului polpular. Am întâlnit-o în holul Radiodifuziunii - chiar în prima zi când intram în Radio. Când l-a văzut pe fratele meu pe care-l cunoștea foarte bine l-a întrebat cine sunt. «Este sora mea, coană Mărie», i-a răspuns fratele meu. Ia s-aud și eu cum cântă», s-a arătat interesată inegalabila artistă, «ia cântă-mi o hăulită». Am cântat hăulita și a fost foarte impresionată. M-a încurajat să merg mai departe și
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
pur românești, cum ar fi:” Lăptăria lui Enache “, “ La gogoașa înfuriată“, “ La carul cu bere”,”La cățeaua leșinată “, “ La botul calului”, etc. Preluarea de englezisme și folosirea lor, în exlusivitate , pentru denumirea unor firme comerciale, în spirit cosmopolit-mimetic , în genul Coanei Chirița lui Caragiale, care din “furculiță “ făcea “ furculision “. E cazul, de exemplu, al preluării prin traduceri”fonetice” și mimetic-grafice- ridicole și greșite- și nu semantice a recentelor achiziții de vocabular: din englezescul location au făcut, de-a dreptul “locație “ , în loc de
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
pur românești, cum ar fi:” Lăptăria lui Enache “, “ La gogoașa înfuriată“, “ La carul cu bere”,”La cățeaua leșinată “, “ La botul calului”, etc. Preluarea de englezisme și folosirea lor, în exlusivitate , pentru denumirea unor firme comerciale, în spirit cosmopolit-mimetic , în genul Coanei Chirița lui Caragiale, care din “furculiță “ făcea “ furculision “. E cazul, de exemplu, al preluării prin traduceri”fonetice” și mimetic-grafice- ridicole și greșite- și nu semantice a recentelor achiziții de vocabular: din englezescul location au făcut, de-a dreptul “locație “ , în loc de
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
pur românești, cum ar fi:” Lăptăria lui Enache “, “ La gogoașa înfuriată“, “ La carul cu bere”,”La cățeaua leșinată “, “ La botul calului”, etc. Preluarea de englezisme și folosirea lor, în exlusivitate , pentru denumirea unor firme comerciale, în spirit cosmopolit-mimetic , în genul Coanei Chirița lui Caragiale, care din “furculiță “ făcea “ furculision “. E cazul, de exemplu, al preluării prin traduceri”fonetice” și mimetic-grafice- ridicole și greșite- și nu semantice a recentelor achiziții de vocabular: din englezescul location au făcut, de-a dreptul “locație “ , în loc de
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
lui de la Mogoșoaia. Asaltat de admiratori de toate felurile, Preda se închidea adesea în biroul lui de director de la Editura Cartea Românească și își petrecea timpul mai mult singur. În acea fatidică zi, Marin Preda trimite femeia de serviciu, pe coana Vetuța, cum îi zicea el, să cumpere ceva băutură pentru a-l sărbători pe Sfântul Pangratie. Femeia vine cu o sticlă de rom cubanez, care atunci se găsea din belșug, i-o dă scriitorului, care se apucă să bea singur
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347271_a_348600]
-
să împartă banii în cei patru desagi. BOIER CONACU:Și cine poartă desagii? BOIER CIOCOIU: Eu doi și tu doi! CĂPITANUL ARNĂUTU: (aspru) Ba eu doi și Sasu doi! CĂPITAMNUL SASU:Le este teamă că fugim cu aurul! CĂPITANUL ARNĂUTU: Coane Ciocoiu și Coane Conacu, dacă vroiam comoara, vă dădeam plocon ielelor! BOIER CONACU:Și asta e adevărat... BOIER CIOCOIU: Faceți cum vreți! Câteva momente imaginea îi prezintă pe cei patru în jurul comorii împărțind galbenii în desagi. EXT. / SCURGEREA VREMII... Pe
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
în cei patru desagi. BOIER CONACU:Și cine poartă desagii? BOIER CIOCOIU: Eu doi și tu doi! CĂPITANUL ARNĂUTU: (aspru) Ba eu doi și Sasu doi! CĂPITAMNUL SASU:Le este teamă că fugim cu aurul! CĂPITANUL ARNĂUTU: Coane Ciocoiu și Coane Conacu, dacă vroiam comoara, vă dădeam plocon ielelor! BOIER CONACU:Și asta e adevărat... BOIER CIOCOIU: Faceți cum vreți! Câteva momente imaginea îi prezintă pe cei patru în jurul comorii împărțind galbenii în desagi. EXT. / SCURGEREA VREMII... Pe cer se perindă
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
Acasa > Impact > Istorisire > ESCU „CU O”! Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1224 din 08 mai 2014 Toate Articolele Autorului Vasile Alecsandri, marele poet care ne-a lăsat nemuritoarele sale pasteluri, a creat-o pe vrednica și „inteligenta” moșiereasă Coana Chirița. Probabil că tot POPORUL în integritatea sa de 198% votanți (neincluzând morții care, în mod special, sunt deranjați din morminte să pună ștampila unde trebuie) a citit și a savurat hazoasele comedii (accentul pe o dă parcă mai mare
ESCU „CU O”! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346951_a_348280]
-
morții care, în mod special, sunt deranjați din morminte să pună ștampila unde trebuie) a citit și a savurat hazoasele comedii (accentul pe o dă parcă mai mare valoare comediei), cu distinsa moșiereasă. Ei bine, la moartea moșierului Bârzoi, soțul coanei Chitița, ea s-a căsătorit cu pârlitul Popescu a cărui moșii nu erau nici măcar dublul celor moștenite de la Bârzoi. Averea era totuși suficientă spre a pregăti o călătorie de nuntă tocmai la capătul lumii, în orașul lumină a tuturor vremurilor
ESCU „CU O”! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346951_a_348280]
-
potrivit. Cu caleașca proprie însoțită de mai mulți armăsar de rezervă au plecat din poștă-n poștă și așa după aproape 2 săptămâni au ajuns din Bacău la Paris trecând munți și văi prin sumedenie de țări și țărișoare. Avea coana Chirița o recomandare dată de vărul cumnatei soției vecinului de moșie. Așa se obișnuia „pe atunci” să fi recomandat de o persoană de seamă! Recomandarea era dată către conița Margueritte, locuind în Paris, bulevardul Regal, numărul 666 apartamentul 13, o
ESCU „CU O”! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346951_a_348280]
-
de moșie. Așa se obișnuia „pe atunci” să fi recomandat de o persoană de seamă! Recomandarea era dată către conița Margueritte, locuind în Paris, bulevardul Regal, numărul 666 apartamentul 13, o rudă de alianță cu sus zisul verișor. Citind adresa, coana Chirița a trebuit să se închine larg de două ori, să nu-i meargă „de rău” la drum. La Paris gradele de rudenie, în special de „cumătrie” nu sunt respectate. Dar ospitalitatea se aseamănă ca aceea românească. Dacă ai trecut
ESCU „CU O”! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346951_a_348280]
-
grad al politicii actuale. Baroneasa Margueritte avea un mic apartament, de vreo 300 mp la „capitală”, ca acel al pușcăriașului prezentat de televiziune întregii țări (apartamentul, nu pușcăriașul). Citind recomandarea, conița Margueritte a strâmbat din nas la aflarea numelui distinsei coane Chirița. De presupusa înrudirea luat notă. N-o să dai afară un moșier din „grânarul Europei” care asigura și pâinea cea de toate zilele al parizienilor. Vă puteți închipui cum ar suna numele domnului Popescu dacă adaugi un singur r după
ESCU „CU O”! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346951_a_348280]
-
u. Exact așa sună numele terminat în „escu” citit pe franțuzește. Mai ales dacă pui accentul pe ultima silabă cu fac, de regulă, francezii. Dar adevărata problemă era posibilitatea de înțelegere conversațională. Conița Margueritte nu știa românește. De fapt nici coana Chirița, care vorbea numai dialectul băcăuan, care nu prea sună românește. Așadar cele 2 simandicoase cocoane se „înțelegeau” perfect. Când coana Chirița și-a exprimat numele, Popescu, la prezentare, conița Margueritte exclamă surâzând „deci cu o”. Intr-adevăr sintagma -escu-
ESCU „CU O”! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346951_a_348280]
-
de regulă, francezii. Dar adevărata problemă era posibilitatea de înțelegere conversațională. Conița Margueritte nu știa românește. De fapt nici coana Chirița, care vorbea numai dialectul băcăuan, care nu prea sună românește. Așadar cele 2 simandicoase cocoane se „înțelegeau” perfect. Când coana Chirița și-a exprimat numele, Popescu, la prezentare, conița Margueritte exclamă surâzând „deci cu o”. Intr-adevăr sintagma -escu- se citește în franceză -escü-. Pentru a fi corect citită trebuie scrisă -escou-. Expresia coniței Margrritte era deci absolut corectă. Se
ESCU „CU O”! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346951_a_348280]
-
prezentare, conița Margueritte exclamă surâzând „deci cu o”. Intr-adevăr sintagma -escu- se citește în franceză -escü-. Pentru a fi corect citită trebuie scrisă -escou-. Expresia coniței Margrritte era deci absolut corectă. Se referea la intercalarea unui o în silabă. Coana Chirița a înțeles buștean. „Nu cu o stimată coniță, cu u, Popescu!”. Răspunsul prompt a venit „Da stimată doamnă. Vă numiți Popescou. Frumos nume. Dar dacă nu este scris cu o numele pare cel puțin hazliu.” Nu mai zic de
ESCU „CU O”! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346951_a_348280]
-
deranjați doar de lipsa duhorii specifice de acasă. Dar au petrecut „la Paris” călătoria vieții lor. Mai ceva ca la Iași. La vânătoriile organizate special pentru „tinerii căsătoriți” nu au luat parte. Uitaseră „mănușile” acasă” la Moldova. Întoarsă în țară, coana Chirița a dat veste-n lumea bună că francezii țin ca toate numele terminate în u cum ar fi Popescu să fie pronunțate, și în special scrise, cu o. Și așa până astăzi toți „-escu” de seamă au devenit „-esco
ESCU „CU O”! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346951_a_348280]
-
în u cum ar fi Popescu să fie pronunțate, și în special scrise, cu o. Și așa până astăzi toți „-escu” de seamă au devenit „-esco”. Până chiar și-n marile cimitire din Paris. Ce vreți. Cultură românească la nasul Coanei Chirița! Referință Bibliografică: Escu „cu o”! / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1224, Anul IV, 08 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
ESCU „CU O”! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346951_a_348280]
-
al meu. Nu mai scapă!” A mai avut puterea să glumească căci, în timpul zilei, dacă-l apucau înțepăturile, la fel îi zicea primului întâlnit, cu aceleași vorbe de șagă, fără să-și piardă cumpătul. - „Vericule, se ține scai de mine coana Vilma, dar o păcălesc mereu. Când ajung în răscruce, lângă podul Peșenii, mă uit spre cimitir, fac o jumătate de pas spre „Doamne, ia-l!...” iar ea crede că acolo mă duc, ha-ha!... dar o cotesc la stânga și intru în
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
Murgea!... Cîinele îl privea cu ochii înlăcrimați. Andrei știa că numai amărâtul ăsta de câine credincios îl înțelegea. Tocmai trecea prin dreptul porții Costică Ciungu căruia, în loc să-i răspundă la bună ziua, începe să-i arunce vorbe de șagă. - Auzi vecine, coana Morticica îmi dă ocol, dar eu i-am spus că a venit cam devreme. I-am spus să mai aștepte până-mi închei socotelile, ha-ha!... Păi cu mine și-a găsit ea, parșiva, să mă încerce? S-a lins pe
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]