5,430 matches
-
un zâmbețel curajos, aprobă din cap. Am mers spre est către Bülowstrasse. Mă tem că nu am nici o veste pentru dumneavoastră, i-am zis, luându-mi o expresie serioasă și încercând să mă concentrez la drum și nu la amintirea coapselor ei. Nu, nici nu credeam că aveți, zise ea pe un ton egal. Sunt aproape patru săptămâni, nu-i așa? — Nu vă pierdeți speranța. Un alt oftat, mai degrabă nerăbdător: Nu o s-o găsiți. E moartă, nu-i așa? De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
tandru, așa că am răspuns mai întâi împingându-i fața pe pat, trăgând de fesele ei reci spre mine și modelându-i trupul într-o poziție care mă satisfăcea. Ea țipă în momentul în care am plonjat în corpul ei, iar coapsele ei lungi tremurară minunat în timp ce ne jucarăm pantomima zgomotoasă până la finalu-i cutremurător. Am dormit până când zorii se strecurară prin țesătura subțire a draperiilor. Trezit înaintea ei, am fost uimit de culoarea sa, care era la fel de rece ca și expresia pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
expresia pe care o avu când se deșteptă, și care nu se schimbă deloc în timp ce-mi căută penisul cu gura. Iar apoi, răsucindu-se pe spate, se trase în capătul patului și-și lăsă capul pe pernă, cu coapsele desfăcute larg astfel încât puteam să văd unde începe viața, și din nou am lins-o și am sărutat-o acolo înainte de a-i face cunoștință cu întreaga măsură a ardorii mele, vârându-mă cu putere în corpul ei până când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
un pic, m-am gândit, desfăcându-i fermoarul fustei și trăgându-i-o în jos peste netezimea ciorapilor care îi îmbrăcau picioarele. Trăgând în jos de furoul ei, am sărutat-o pe sânii mici, pe abdomen și apoi pe interiorul coapselor. Dar chiloții ei păreau să fie ori prea strâmți, ori prinși între fese, căci nu am putut să-i trag. Am rugat-o să-și ridice fundul. Rupe-i, îmi zise ea. — Ce? Rupe-i! Rănește-mă, Bernie! Folosește-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
ori prinși între fese, căci nu am putut să-i trag. Am rugat-o să-și ridice fundul. Rupe-i, îmi zise ea. — Ce? Rupe-i! Rănește-mă, Bernie! Folosește-mă! Vorbea cu o grabă imperativă, cu răsuflarea întretăiată, iar coapsele ei se deschideau și se închideau precum fălcile unei enorme insecte de pradă. — Hildegard..... Ea mă lovi puternic peste gură: — Ascultă, lua-te-ar naiba! Rănește-mă când îți spun! Am prins-o de încheietură când lovi din nou: — Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
a fost de ajuns pentru o singură seară. I-am prins și celălalt braț: — Încetează. — Te rog, trebuie să o faci! Am scuturat din cap, dar picioarele ei s-au înfășurat în jurul pieptului meu și rinichii mei se strâmbară când coapsele ei puternice strânseră tare. — Încetează, pentru Dumnezeu! — Lovește-mă, nemernic prost și urât ce ești! Am zis și prost? Un polițai tipic cu capul sec. Dacă ai fi bărbat, m-ai viola, dar nu ești în stare, nu-i așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
capul sec. Dacă ai fi bărbat, m-ai viola, dar nu ești în stare, nu-i așa? — Dacă urmărești un soi de durere, atunci o să facem o plimbare cu mașina până la morgă. Am clătinat din cap și i-am îndepărtat coapsele din jurul meu: — Dar nu așa. Ar trebui să fie cu dragoste. Ea încetă să se zvârcolească și pentru o clipă păru să recunoască adevărul a ceea ce-i spuneam. Zâmbind, apoi ridicându-și gura spre mine, mă scuipă în față. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Uitat să fie visul și zborul lui înalt, Uitată plăsmuirea cu aripe de ceață! Vom coborî spre calda, impudica Cybelă, Pe care flori de fildeș ori umed putregai Își înfrățesc de-a valma teluricul lor trai, Și-i vom cuprinde coapsa fecundă de femelă. Smulgîndu-ne din cercul puterilor latente, Vieții universale, adânci, ne vom reda; Iar nervii, hidră cu mii de guri, vor bea Interioara-i mare de flăcări violente. Și peste tot, în trupuri, în roci fierbinți - orgie De ritmuri
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
a bine. Și pe rând, în gămălia ta de minte, prinsă-n vis, Vin să-noate ca-într-o piatră lăcrimată: lunca, fânul, Malul apelor și clipa jinduită când stăpânul Vreo nuia zvârlind pe gârlă te asmute: "Ad-o, Miss". Tânără, ca altădată, coapsa ta în coardă vine: Laba scormone mormântul vreunei cârtițe de soi; După coada retezată dai târcoale, roate pline; Bați prundișul, spinteci unda, intri toată în noroi! Și ce lucruri minunate!... Sălcii, slujnice netoate, Au pitit prin scorburi multe pâini de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
lăcrimate și milostive seri: " Se făcea că la o curte veche, în paraclisul patimilor rele, cei trei Crai, mari-egumeni ai tagmei preasenine, slujeau pentru cea din urmă oară vecernia, vecernie mută, vecernia de apoi. În lungile mante, cu paloșul la coapsă și cu crucea pe piept și afară de scarlatul tocurilor, înveș-mîntați, împanglicați și împănoșați numai în aur și verde, verde și aur, așteptam ca surghiunul nostru pe pământ să ia sfârșit. O lină cântare de clopoței ne vestea că harul dumnezeiesc
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
care tratează discret organul masculin, trecând apoi prin Renaștere, unde frunzele încep să acopere „adamic” penisul, bărbatul a fost reprezentat ca un atlet cu sexul estompat și cu cap de Adonis. Femeia apare artistic mai târziu, expunându-și sânii, brațele, coapsele, fesele, tălpile, cu vulva mereu „ferecată” și aproape fără pilozitate genitală. În schimb, părul îi evocă sexualitatea („semn secundar”), ca și privirea directă sau zâmbetul seducător. „Frumusețea” și „farmecul”, estetica și erotica derivă din obiectul artistic sexualizat. Nu este decât
FRUMUSEŢE ŞI FARMEC de DAN CARAGEA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364317_a_365646]
-
care-o ai ca un sfânt mă-nchin la tine, sub rochiță, ca în rai. sub rochița ta ce șade, precum roua pe o floare, mă întind, când frunza cade, să prind ultima candoare. și mă țin cât pot de coapse, și cu brațul, și cu gura, dar mă tem că s-o descoase și o să mă dau de-a... dura. Referință Bibliografică: sub rochița ta... / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 980, Anul III, 06 septembrie 2013. Drepturi
SUB ROCHIŢA TA... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364361_a_365690]
-
După câteva înghițituri mici, parcă ne încălzisem mai tare decât ar fi fost cazul, motiv pentru poziții mai comode și lejeritate maximă. Capotul i-a căzut moale, cu încetineală calculată, de pe sânii ușor strânși în sutien, de pe umeri și de pe coapse. Mi-a permis să-i sărut umerii și gâtul. Și-a ferit gura, dar mi-a oferit din nou umerii și apoi spatele, ca o invitație directă ce se impunea în acele momente. I-am deschis sutienul și am reușit
DOAMNA ÎN MARO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364570_a_365899]
-
peste tot cu o plăcere pe care n-o mai observasem la alte femei până atunci. După câteva minute a întredeschis ochii, mi-a răspuns la săruturi cu buze tot mai lacome, iar cu degetele îmi măsura înfrigurată umerii și coapsele. O fierbințeală firească ne cuprinsese pe amândoi. Era cald și parcă începusem să respirăm cu greutate. Ne înăbușeam de porniri năvalnice și de săruturi pasionale și patul nu ne mai ajungea pentru hârjoneala tot mai întețită a trupurilor ce se
DOAMNA ÎN MARO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364570_a_365899]
-
de îmbrăcăminte ce nu-și mai justifica prezența. Învățam din mers, cum se spune, așa că am procedat și eu în aceeași manieră, în timp ce buzele noastre deveniseră bunuri comune. Când ele se lăsau strivite până la durere și femeia mă primise între coapse copleșindu-mă cu mângâieri, toate mișcările noastre de orice fel au încetat, mușchii și simțurile toate s-au încordat, iar apa de pe noi s-a transformat într-o clipită în cămașă de gheață... Al doilea sunet al soneriei ne-a
DOAMNA ÎN MARO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364570_a_365899]
-
frică și... Nu a terminat ce dorea să spună. Plânsul, pornit neașteptat de puternic, în sughițuri scurte și dese, aproape că a înecat-o și tot trupul parcă-i intrase în trepidații. Brațele nu o mai ascultau. Atârnau neputincioase pe lângă coapse... Speriat că poate leșina ori că este deja leșinată, Mișu a luat repede dușul și a stropit-o cu apă rece, mai întâi pe față, limpezind-o apoi grăbit până la nivelul apei. A tras-o afară din cada largă, a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361258_a_362587]
-
în dreptul unei suprafețe de perete. -Teribil! ... îmi exprim în gând uimirea, nesigur de impresia pe care o am, de realitatea pe care o trăiesc la asemenea cote. Părul lung și negru, chipul senin și surâzător, gâtul delicat, umerii, sânii, pubisul, coapsele...Ca o zână goală, din ce în ce mai goală... Îmi amintesc deodată cum am ajuns și de ce mă aflu în acest loc enigmatic, periculos poate... Un pumnal de spaimă mi se înfige în inima gata să îmi iasă din piept. -Haide!...și o
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361431_a_362760]
-
fără rațiune, fără explicație, mai ales. gata, la gunoi cu gîndurile negre, negative, corozive, consolatoare Speculații: real, transcendent, homo sapiens, sacerdot, magie, plăcere, raționalism, sinergie, metaforă, misticism, credință, adevăr și moarte. Ce-ai înțeles? Cu genunchii rotunzi, cu mușchii pe coapse bine reliefați, de dansatoare, păstorița din Amarylis, Anna Pavlovna Pofta și plăcerea, închipuirea și uimirea, spațiul și spiritul, simbolismul, modernismul și civilizația: cuvinte, pur și simplu, care își pierduseră, brusc, înclinările, înțelesurile, simbolurile și sensurile, devenind iluzorii. Idealul ei de
IOAN LILĂ. UN PARFUM CUNOSCUT VENIT DE DEPARTE SAU VIAŢA CA O GUMĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361540_a_362869]
-
multe și nu știi niciodată cu exactitate cine e. Te conduce pe drumul către eternitate și accepți de bună voie. Glasul ei mieros l-ar duce în ispită pe însuși Papa. Constituția ei zveltă, cu picioare lungi și bine făcute, coapse ușor rotunjite și talie de viespe, mâini lungi de zeiță, piept ispititor și gât lung de gazela. Vocea ei îi îmbată pe îngeri, de dorul ei simți că iei foc. Te pierzi cu gândul între coapsele ei atingând nemurirea, devii
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
lungi și bine făcute, coapse ușor rotunjite și talie de viespe, mâini lungi de zeiță, piept ispititor și gât lung de gazela. Vocea ei îi îmbată pe îngeri, de dorul ei simți că iei foc. Te pierzi cu gândul între coapsele ei atingând nemurirea, devii zeu și uiți astfel că ești muritor. Este ca o Fata Morgana, niciodată nu știi dacă vei ajunge cu adevărat la ea. Și toate aceste calități contradictorii le descopereai într-o codană care încă nu devenise
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
ca pe o pradă de război, o va pipăi peste tot, în toate ascunzișurile văzute și nevăzute ale cărnii ei albe, cum făcea cu fetele de la târgul de sclave; o să-i devoreze buzele, strigând: om la apă! o să-i țină coapsele în palmele sale aspre de atâta lopătat pe oceanele nesfârșite ale pământului ăsta blestemat; o să-i înțepe obrajii ăia de sfântă cu barba lui încâlcită de toate furtunile de gradul 9(nouă) pe scara beaufort; o să-i lingă sânii ăia
TRĂIASCĂ, REGINA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363946_a_365275]
-
oleacă mai liber ca ieri în ritmul acesta, allegro, unde-oi ajunge? într-un pustiu fără apă și margini. setea mă taie în măruntaie și nu găsesc nicăieri un copac sub poala lui, răcorită de frunze, să-ntind brațul pe coapsele tale morgana își face de cap stârnindu-mi virilul și-alerg după ea ca un pui de leu hărțuind o gazelă ba o prind, ba o scap, ba o las să îmi scape într-un joc de lasă-mă să
DEŞERT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363973_a_365302]
-
lenți. In timpul dansului, călușarii emit strigăte de tipul: hălai-hălai-hălai-șa (se știe că strigătul reprezintă o eliberare de energie negativă cumulată în corp, prin urmare are rol purificator). Costumele călușarilor sunt de fapt costume populare tradiționale românești ( pantaloni strânși pe coapse și cămăși albe, purtate peste pantaloni, strâse cu o curea lată, în picioare opinci, iar pe cap o pălărie) la care se adaugă: clopoței la opinci, mărgele la pălărie și centură, ornamentate din care pornesc niște bete ( centuri , țesute din
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
de mari își etala picioarele superbe prin tăietura rochiei de lamé, c-o voluptate provocatoare,anormală. El, șters ca un șobolan, cu șapca slinoasă și udă, se uita plictisit la trupul ei, nevenindu-i a crede că se afla în preajma coapselor păgâne. - Salut!, am zis eu într-un târziu, când am crezut că ne privisem sufocant de mult pentru a intra în vorbă. Ea îmi zâmbi apoi își culese paharul c-o mână.Cu cealaltă își sprijini clătinarea trupului în drum
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
bea!, mă îndemnau ei. N-aveam chef de așa ceva. Continuam să-mi țin gura încleștată,bucurându-mă în sinea mea de neputința piticului. Deodată o durere cumplită mă făcu să scot un urlet. Piticul îmi înfipse un ac în mușchii coapsei. În aceeași clipă un lichid îmi inundă cavitatea bucală, strecurându-mi-se pe gâtlej înăuntru. M-am înecat. Am scuipat, m-am zbătut, încercând să-mi rup legăturile. Lichidul îmi intrase deja și-l simțeam arzându-mi măruntaiele. Părea să
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]