34,665 matches
-
nu unitare între ele: uneori bat într-un suprarealism degajat (În biblioteca jaguarului, cunoscut prin sobrietate/ găsiserăm patru cărți pornografice. Această surpriză/ a clătinat siguranța noastră - pag. 203), sau au alura unor exerciții în maniera lui e. e. cummings: Nu coborî/ să afli/ că nu știi/ ce-ai bănuit/ că poți/ tăinui (pag. 200) ori are accente morbide pigmentate cu ceva intertextualitate în Goya, în nici un caz...și în Și plantele, și vietățile și zburătoarele scriu: Sapho aruncându-și mașina de
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13892_a_15217]
-
1821 pînă la 1919 sînt anii epocii moderne, urmată de intervalul despre care vorbeam, cel cuprins în carte sub numele de contemporaneitate. Două scurte capitole prezintă la început date despre primele urme de locuire de pe teritoriul de astăzi al Bucureștiului, coborînd pînă în neolitic, și despre satele Bucureștiului, încercînd o posibilă localizare a satului lui Bucur - cel care avea să dea numele orașului - în zona în care s-a ridicat mai apoi Curtea-Veche. Un index de nume, locuri publice, de străzi
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
am continuat să le efectuez de pe casete magnetice, de pe dischete sau prin intermediul unor voci apropiate. Recent însă am decis să intru pe Net, pe siturile revistelor literare. Cel dintâi text htm fără diacritice pe care l-am parcurs astfel a coborît din "România literară": "Mircea Eliade la o nouă lectură" de Alex. Ștefănescu, din nr. 2 pe 2003. Au urmat și altele și vor mai urma. Cert este că, la ora actuală, "România literară" ( fiindcă în curtea ei, iată, se vorbește
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
Kärlesuanda: ce e de spus e mereu la amurg, răsăritul lumii e în altă mare te văd în châle de Iberia, cu floarea pe el omnivoră deși'i păstrat în sipetele casei, în geografia lui vegetală, te-a înnodat mereu cobori, mereu urci Golgotha prin colbul și dansul de aur al zilei - egală cu tine de când te-ai născut rasă albă la poalele apei în splendoare apoi îți adormi agonia cât mai aproape de viața oglinzii, peste care ploile duc în lume
Noapte bună, Katherine Mansfield by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/14222_a_15547]
-
galben se sprijină muntele pe-această cioară (vopsită) mizează un Înger și promisiunea celestă se-nfruptă din fructul răscopt și curge saliva de-a dreptul din gura văzduhului cîte furnici se urcă pe mușuroiul ființei tale însă nu mai pot coborî și rămîn toropite acolo amestecate cu gîndurile. Direcții Direcții curente glorii grădini prin care se plimbă cărțile cărți prin care se plimbă grădinile limbaje ce debarcă pe țărmul altor limbaje cum colonizatori Paradisuri ce cad în paragină pentru că n-au
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/14330_a_15655]
-
capitala țării. De atunci Calea Victoriei își păstrase același caracter monden. Într-o zi însorită E. Lovinescu mi-a propus să vizităm faimoasa tipografie Socec unde se tipăreau cărțile scriitorilor care erau editate sub sigla proprietarului său pe nume Ocneanu. Am coborît trotuarul înclinat ce cobora pe lîngă imensa clădire în care se afla magazinul Lafayette străjuit de tipografia în care apăreau cărțile tipărite. Era o "excursie" originală făcută printre aparatele de tipărire rapidă apărute atunci, efectuate de către manipulatori care ședeau în
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
Calea Victoriei își păstrase același caracter monden. Într-o zi însorită E. Lovinescu mi-a propus să vizităm faimoasa tipografie Socec unde se tipăreau cărțile scriitorilor care erau editate sub sigla proprietarului său pe nume Ocneanu. Am coborît trotuarul înclinat ce cobora pe lîngă imensa clădire în care se afla magazinul Lafayette străjuit de tipografia în care apăreau cărțile tipărite. Era o "excursie" originală făcută printre aparatele de tipărire rapidă apărute atunci, efectuate de către manipulatori care ședeau în rînd în fața aparatelor care
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
destule rezerve, care țineau de principiile sale estetice. Ca să-i definească mai bine profilul și într-un fel ruperea lui de tradiția patriarhală a familiei, Sadoveanu simte nevoia fixării unor antecedente. Părintele criticului, Teodor V. Lovinescu, directorul gimnaziului din Fălticeni, cobora din neam de răzeși, stăpânind în acea vreme o moșioară. Fiul n-avea nimic din dârzenia răzășească: era delicat și cuminte "ca o duducă", studios, "își vedea numai de bucoavne" și nu ieșea să se joace cu copiii. "Primitivul" Sadoveanu
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
s-o facă, își ascund fețele, își răsucesc cochet baticurile pe umeri. Una se ține mai deoparte. Celelalte o invită să cânte. Fata se rușinează, simulează un refuz, surâde, își acoperă gura cu mâna, o dezvelește, o învelește din nou, coboară privirile, își rotește necontenit colțul baticului - mai târziu va trebui să descifrăm limitele acestei pudori ce dispare subit în timpul nunților, atunci când femeile țipă din răsputeri. Văsîi, care știe toate trucurile, a început să-i cânte la ureche un danț pe
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
privirile noastre nu mai încape nimic fără memorie n-am să-mi amintesc funia spune spânzuratul am să port în nări mirosul florii de măr n-am să-mi amintesc gustul sării spune înecatul am să duc cu mine soarele coborând în mare nu voi purta pe corp nici o urmă n-am să simt durerea doar ochii doar ochii care au aruncat pietrele o simplă problemă copilăria mea a plecat din gara A acum treizeci și ceva de ani și a
Poezii by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/14376_a_15701]
-
trompete pluteau în aerul de cobalt. Pietre verzi zburătoare, fântâni de vis cu sirene și pești, corpuri de zei ai mării, totul mă atingea vrăjindu-mă din depărtare. Viața urla de poeme. Apoi am mers într-un ritm mai liniștit, coborând în labirintul străzilor necunoscute. Toate casele erau pline de ființe având ochi de cuarț roz, ochi de ametiste și de citrin. Se auzeau porți - deschizându-se și închizându-se brusc. Ascultam vocile - o ceartă izbucnise pe undeva, folosind cele mai
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
se mișca în viață liber de vise. Noi imagini și gânduri veneau spre mine rostogolindu-se. La urma urmei poate că timpul nici măcar nu exista. Numai anotimpurile ne bântuiau - în arhitectura scării vârstelor, în formă de spirală dublă, suind și coborând vieți omenești. Dacă toate astea erau adevărate nu avea nici un sens să mă grăbesc; totul era infinit, fără limite, în absența timpului. Totuși trebuia să mă grăbesc încet, să ajung acasă, mulțumită de a avea un acoperiș frumos deasupra capului
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
mică, Adriana, și îndrăgostit naiv, profund, efemer, intens erotic de o fată pe care o cunoștea mai de mult, care-i fusese cu totul indiferentă, și care intrase și ea, parcă deodată, în pubertate, "cu o siluetă studiată, de statuie coborîtă de pe soclu", devenind "prin nu știu ce miracol frumoasă". Paginile dedicate acestui episod, poezia delicată cu care e reconstituită vibrația sensorium-ului adolescentin în cutia de rezonanță pur subiectivă a timidității mi-a amintit de tînărul Nabokov, cel din primele sale romane rusești
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
odaie ținută doar pentru oaspeți de seamă) cel acoperit cu poneavă și strujacul cu paie mă trezeam dimineața cu ochii-nroșiți de scrumul viselor colorate de peste noapte copil vara îmi plăcea să mă urc în vișinul copt de la marginea plațului coboram pe la amiază cu gura-ncuiată cerul gurii roș-albastru-nnegrit astăzi cînd nimic din toate acestea nu-mi mai e la-ndemînă caut doar cuvîntul ce nu vrea să(-mi) rămînă Moștenire Precum paianjenul pe pînza lui proaspătă lasă și poetul bietul moștenire o
Poezii by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/14490_a_15815]
-
miezul de salcie să-mi dezlege sânii de legătura lor misterioasă cu patul curat al sângelui tău miezul de salcie să-mi calce moartea pre moarte cu un acoperământ de pași tineri încerc să alunec pe șirul pașilor noștri așa cum coboram în copilărie dealul înghețat spre casa bunicilor așa cum descălecam cu șfichiuitul nuielei de alun din aerul tare al sângelui tău așa cum ne descrește vocea citind poemele direct pe roua cu care ziua noastră explodează exact în miezul lucrurilor nesfârșit este
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
la Universitate încep să cred că traversez brațul Chilia într-o lotcă ce mi se lipește de coapse ca un voal de ulm orele alunecă pe fundul deltei împleticindu-se cum cârceii de viță de-a lungul pașilor noștri ce coboară spre miezul nifesima atingem cu piepturile spongioase liniile de metrou apoi mușcăm fiecare din inima celuilalt bucăți groase de plaur parcurgând restul drumului călare pe coama unui pelican cuvintele ne îndepărtează de zgomotul de cireadă cu care începe să se
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
ieri și de azi, dar mai ales din tentații culinare. Pentru că două legi se amestecă plăcut în cartea pe care ne-o propune Sergiu Singer. Legile amintirii și legile bucătăriei. Formula e simplă, amestecul de un rafinament spontan. O amintire, coborînd din anii de dinaintea celui de-al doilea război sau din cei imediat următori, ani ai copilăriei și ai tinereții autorului, și o rețetă, legate între ele prin faptul că amintirea e și povestea aflării rețetei, iar rețeta, proustian, unul dintre
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]
-
la Athenee Palace. Ba chiar la o cină sau mai multe. Momente în care Radu Cioculescu, bun jucător de bridge îi ținea de urât Lady-ei Elisabeth, la mulți ani după căsătoria cu dramaturgul. Dacă Bibeștii au fost aristocrați ce nu coborau în burghezie decât în exemplarele de excepție ale acesteia - un preferat era Mihail Sebastian -, în schimb Ghiculeștii s-au remarcat ca fiind "aristocrații de lângă noi", "una din familiile ilustre care își așteaptă încă monografia - ca și altele, din păcate". Nu
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
generic de lord tînăr și "zvăpăiat" din picturile lui Van Dyck (1599-1641) și ale succesorului acestuia la curtea lui Carol al II-lea al Angliei, sir Peter Lely (1618-1680) alias Pieter Van-der-Faës. Autoportretul fantasmatic al naratorului, adică Aubrey de Vere, coborînd din tabloul englez din secolul al XVII-lea, spre deosebire de originalul francez al portretului Mariei Mancini, ne poate îndemna să concepem contrastul masculin/feminin în Remember și ca un contrast între Anglia și Franța din secolul al XVII-lea. Într-o
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
a lumii din care vine ("Sărea în ochi: una e floarea de cîmp, alta floarea de grădină", p. 38), fără să-și dea totuși seama că, asemeni pictoriței amatoare din Kaiser Friederich Museum, atunci cînd și-l imaginează pe Aubrey coborînd dintr-o "cadră veche", nu face altceva decît să se descrie pe sine, "împodobindu-se", înnobilîndu-se, idealizîndu-se; și dîndu-și seama doar pe jumătate că "floarea de cîmp" (sau "floarea de maidan": Pena Corcodușa) e mai rezistentă, mai vitală, mai longevivă
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
care o înfățișasem domnului Lovinescu, se topise în atmosfera casei părintești. Mi-am amintit de ea în clipa în care o telegramă, trimisă de la București, îmi anunța sosirea domnului Lovinescu. Stăpînită de un sentiment catastrofic am alergat la gară. Maestrul coborî din vagon cu un salt tineresc și mă salută cu o vioiciune care îmi cuprinse ființa. - La ce oră pleacă trenul spre faimoasa stațiune?, m-a întrebat. Au fost primele cuvinte, cu care mă salută. Am răspuns îngăimînd cuvintele, încercînd
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
starea mea sufletească propuse să ne întoarcem la Sibiu. Am făcut calea întoarsă pînă la mica gară, care părea pustie, ne-am urcat în trenul ce părea că ne așteaptă anume pe noi și după o jumătate de ceas am coborît în burgul german, care ne primi cu o căldură părintească. Sufletul meu căpătase din nou aripi înviorătoare. Lovinescu își temperase reflecțiile ironice, cuprins și el de frumusețea orașului copilăriei mele. Ne-am urcat într-o trăsură care ne-a purtat
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
am ajuns. E, nu-i așa, nevoie, Mereu de aer. Altminteri, etruscii erau aproape, pe-aici, în vecini, te-așteptau de foarte de mult, cu quadrigele lor de lut, cu fibule vechi pentru toga ta nouă. Nu trebuia decît să cobori puțin - numai că tu pe alte drumuri umblai, pe trepte de litere, urcînd, coborînd, străbătînd vers după vers, Infernul, - ah, obosiseși, abia ajuns pe primele trepte din Purgatoriu. Și nu vom ști niciodată cum te-a primit Dante. Va fi
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14649_a_15974]
-
pe-aici, în vecini, te-așteptau de foarte de mult, cu quadrigele lor de lut, cu fibule vechi pentru toga ta nouă. Nu trebuia decît să cobori puțin - numai că tu pe alte drumuri umblai, pe trepte de litere, urcînd, coborînd, străbătînd vers după vers, Infernul, - ah, obosiseși, abia ajuns pe primele trepte din Purgatoriu. Și nu vom ști niciodată cum te-a primit Dante. Va fi tremurat măcar o frunză din laurii de pe fruntea lui din tencuiala sfîntă? Pe-a
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14649_a_15974]
-
și sporovăiau, lăsînd să le atîrne picioarele înfășurate în moletire. La halte săreau jos și se reprezeau să-și primenească apa din bidoane. De-a lungul liniei se întindeau numai miriști țepoase, întrerupte rar de cîte o pădure de plute. Coborau în cîmpie. Din pricina numeroaselor schimbări de direcție drumul li se păru lung. Se mișcau parcă în zig-zag, înainte și înapoi, în sus și-n jos. Cerul mereu albastru, de august, nu le oferea nici un reper, dimpotrivă, le accentua senzația de
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]