871 matches
-
7), pasează din alergare cu ultimul pasator (8), continuă deplasarea (9), preia mingea pasată de acesta (10), o conduce în linie dreaptă 4 metri până la un jalon (11), pe care îl ocolește cu mingea și execută același traseu până în apropierea coechipierului, căruia îi oprește mingea (12) și trece la coada coloanei (13). Următorul elev din coloană reia traseul. După terminarea ștafetei elevii schimbă rolurile: executanții trec în locul pasatorilor. Câștigă echipa care reușește să execute corect și în timpul cel mai scurt acest
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
prin dribling din deplasare depășește trei adversari semiactivi (nu au dreptul să intervină la minge) (2), execută o pasă dublă la zid (3), preia mingea revenită din zid (4), se întoarce cu mingea (5) și execută același traseu până în apropierea coechipierului, căruia îi oprește mingea (6) și trece la coada coloanei (7). Următorul elev din coloană reia traseul. După terminarea ștafetei elevii schimbă rolurile: executanții trec în locul adversarilor semiactivi. Câștigă echipa care reușește să execute corect și în timpul cel mai scurt
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
învățământ (sportivă): Clasa: a IV-a; Efectiv: 28 elevi; Disciplina: Educație fizică și sport. Tema: driblingul multiplu din deplasare. Tipul de lecție: monosport - fotbal. Scopul lecției: învățarea consolidarea driblingului multiplu din deplasare; dezvoltarea spiritului de echipă și a colaborării între coechipieri. Obiective operaționale: O1 Cognitiv: să deprindă execuția driblingului din deplasare cu piciorul îndemânatic și neîndemânatic; O2 Psihomotor: să și însușească driblingul multiplu din deplasare în condiții variate de joc (adversar pasiv și semiactiv); O3 Afectiv: driblingul multiplu cu piciorul din
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
ușoară deplasare; 4. Pe perechi, din mișcare, transmiterea mingii cu piciorul la partener, care execută preluarea mingii cu interiorul labei piciorului și apoi retransmiterea mingii; 5. În trei elevi, din mișcare, transmiterea mingii cu piciorul pe rând la câte un coechipier, care execută preluarea mingii cu interiorul labei piciorului și apoi retransmiterea mingii; 6. Joc cu temă: intrarea în posesia mingii se face obligatoriu cu preluare, după care urmează transmiterea mingii; Mijloace de acționare pentru consolidarea lovirii mingii de pe loc și
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
și zone vecine). 4. Joc 4 X 2 Se va pune accent pe consolidarea colaborării dintre cei doi elevi desemnați „apărători” (marcaj strict și de supraveghere). Jocul se va desfășura în interiorul unui pătrat cu latura de 10 metri. Cei patru coechipieri se vor constitui în atacanți și vor juca împotriva celor doi apărători. Este evidentă superioritatea numerică a atacului asupra apărării, lucru care duce la numeroase posibilități de transmitere a mingii prin „culoarele” apărute. În același timp, cei doi apărători își
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de minifotbal. Se va pune accent pe capacitatea jucătorilor de a crea superioritatea numerică. Patru jucători fac marcaj strict la adversar și doi joacă liber. Cei doi care joacă liber, au sarcina să creeze permanent superioritate numerică, ajutându-i pe coechipierii care au posesia mingii. 7. Cinci jucători sunt plasați pe aceeași linie executând pase directe pe poziții viitoare, după care-și schimbă locurile. D are la început rol de apărător. A execută o pasă lui B (1), marcat de D.
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
sportivă): Clasa: a VI-a; Efectiv: 22 elevi; Disciplina: Educație fizică și sport. Tema: marcajul și demarcajul. Tipul de lecție: monosport - fotbal. Scopul lecției: învățarea și consolidarea marcajului și demarcajului din deplasare; dezvoltarea spiritului de echipă și a colaborării între coechipieri. Obiective operaționale: O1 Cognitiv: să deprindă execuția corectă a marcajului și demarcajului din deplasare; O2 Psihomotor: să-și însușească marcajul și demarcajul de pe loc și din deplasare în condiții variate de joc (adversar pasiv și semiactiv); O3 Afectiv: marcajul și
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
sportivă): Clasa: a VIII-a; Efectiv: 22 elevi; Disciplina: Educație fizică și sport. Tema: marcajul, demarcajul și depășirea. Tipul de lecție: monosport - fotbal. Scopul lecției: consolidarea marcajului, demarcajului și depășirii din deplasare; dezvoltarea spiritului de echipă și a colaborării între coechipieri. Obiective operaționale: O1 Cognitiv: să-și consolideze execuția corectă a marcajului, demarcajului și a depășirii din deplasare; O2 Psihomotor: să și consolideze marcajul, demarcajul și depășirea în condiții variate de joc (adversar pasiv și semiactiv); O3 Afectiv: utilizarea marcajului, demarcajului
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
mai important este coeziunea echipei. Coeziunea echipei sportive este un fenomen colectiv, un produs supra-individual generat de echipă și care nu se reduce la numărul de relații reciproce ale jucătorilor. Coeziunea se exprimă prin tendința jucătorilor de a se atașa coechipierilor, ajungând la un acord cu aceștia. Este forța care acționează asupra jucătorilor determinându-i să rămână în cadrul echipei. Coeziunea mai poate fi denumită și în termeni de integrare sau ca rezistență a grupului la forțele distructive interne sau externe. D.
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
fi exprimat în formula "toți pentru unul, unul pentru toți". În consecință, poloistul trebuie să țină seama de următoarele cerințe: - înainte de a intra pe teren să fie convins că pentru a realiza performanța trebuie să-i ajute pe toți ceilalți coechipieri să joace cât mai bine; - odată intrat pe teren jucătorul înainte de a primi mingea să știe cărui coechipier trebuie să o paseze. 3.1 Structura și funcțiile echipei de polo pe apă Prin structură se înțelege, de obicei, organizarea internă
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
următoarele cerințe: - înainte de a intra pe teren să fie convins că pentru a realiza performanța trebuie să-i ajute pe toți ceilalți coechipieri să joace cât mai bine; - odată intrat pe teren jucătorul înainte de a primi mingea să știe cărui coechipier trebuie să o paseze. 3.1 Structura și funcțiile echipei de polo pe apă Prin structură se înțelege, de obicei, organizarea internă, modelul de funcționare al echipei. Organizarea internă a unei echipe de polo pe apă este dată de sistemul
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
Organizarea jocului se obține prin stabilirea zonelor de activitate precum ș i de funcțiile pe care fiecare jucător trebuie să le îndeplinească conform sarcinilor specifice postului. În același timp, fiecare jucător trebuie să-și sincronizeze acțiunile sale cu cele ale coechipierilor în așa fel încât el trebuie să știe ce așteaptă partenerul de la el, dar în același timp ce poate aștepta el de la partenerii săi. Randamentul unei echipe este determinat de o cât mai bună organizare a acțiunilor, de măsura în
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
se întâmplă datorită faptului că în echipă își mai fac loc și unele trăsături negative ale gândirii tactice: unilateralitatea, șablonul, lipsa de idei în acțiune, manifestarea jocului la întâmplare, incapacitatea de a descoperi ideile, planurile tactice ale adversarului, neînțelegerea dintre coechipieri în conceperea acțiunilor tactice, insuficient spirit de inițiativă individuală, de perspicacitate și de prevedere. 3.2.3. Motivația performanței în activitatea sportivă Una din sursele eficienței echipei sportive o constituie motivațiile membrilor săi. Motivația este o problemă de interes major
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
poate aștepta în mod legitim din partea altora." Statutul unui sportiv exprimă poziția socială pe care acesta o ocupă în cadrul unei echipe, prin comportamentele pe care el însuși le așteaptă sau le pretinde de la cel cu care se află în relații (coechipierii), sau de la echipă în totalitate, precum și un ansamblu de atitudini manifestate din partea celorlalți față de propria persoană. Din punct de vedere psihosocial, echipa sportivă se prezintă ca un ansamblu de statuturi (poziții) pe care le dețin în sânul ei jucătorii care
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
ceilalți jucători, dar și în raport cu antrenorul, medicul echipei, conducerea clubului. În unitatea dialectică dintre status și rol, statusul reprezintă aspectul static structural, în timp ce rolul reprezintă aspectul dinamic și procesual. Rolul poate fi definit ca ansamblul comportamentelor unui sportiv pe care coechipierii, ceilalți membri ai echipei din care acesta face parte le pretind sau le așteaptă de la acesta. Este vorba de modul în care sportivul respectiv acționează în echipa respectivă încât să răspundă într-un fel sau altul la solicitările echipei. Rolul
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
o comunicație intergrup, de exemplu, între două sau mai multe echipe ale aceluiași club. b. După obiectivele propuse, comunicația poate fi de consum ș i instrumentală. La nivelul intragrupului comunicația este spontană, ea rezultă din nevoia de a comunica și coechipierului soluția tactică cea mai bună în faza de joc. Comunicația instrumentală implică o gândire anterioară, este utilitară și are drept scop obținerea unui avantaj. Această formă se întâlnește cel mai adesea în relația dintre jucător și conducere. c. După instrumentele
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
comunicare este limbajul, luat în totalitatea funcțiilor și laturilor sale: cognitivă, comunicativă, expresivă. Limbajul purtător de idei determină răspunsuri (verbale sau neverbale) din partea partenerului, produce acțiuni, provoacă concentrarea prelungită a atenției persoanelor asupra acelorași teme. Prin limbaj, sportivul atrage atenția coechipierilor asupra sa, fie că le cere mingea pentru că este demarcat și în situație favorabilă de a marca, fie că posedând mingea își strigă un coechipier liber ca să i-o paseze. Prin cuvintele adresate, jucătorul poate influența faza de joc, atât
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
acțiuni, provoacă concentrarea prelungită a atenției persoanelor asupra acelorași teme. Prin limbaj, sportivul atrage atenția coechipierilor asupra sa, fie că le cere mingea pentru că este demarcat și în situație favorabilă de a marca, fie că posedând mingea își strigă un coechipier liber ca să i-o paseze. Prin cuvintele adresate, jucătorul poate influența faza de joc, atât în sens pozitiv cât și în sens negativ. Comunicarea verbală folosită de jucători este aproape întotdeauna simplă, pentru că ea constă în transmiterea unei informații cu privire la
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
realizare al acestei forme de comunicare îl constituie următoarele elemente: - aparența fizică; - expresia momentană a feței (mimica); - gestul - comunicarea motrică. Comunicarea cu ajutorul mingii sau comunicarea motrică este tipul de comunicare specific în echipele de polo pe apă. Jucătorul pasând mingea coechipierului nu face altceva decât să-i comunice că are mai multă libertate de acțiune și poate să preia balonul. Pasa este deci, purtătoarea unui mesaj cu o anumită semnificație. Componenta echipei într-un anumit sistem de joc (repartiția jucătorilor și
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
viteza adversarului, pasa mai poate fi ș i directă sau cu boltă. Condiții de reușită a paselor: - pentru reușita unei pase se ține seama de poziția apărătorului față de partener. Mingea trebuie dată în partea mai depărtată de apărător, creând astfel coechipierilor posibilitatea să se interpună între minge și adversar, pentru a o proteja. - în cazul când mingea vine din fața jucătorului care primește, acesta este obligat, în cele mai multe cazuri, să iasă în întâmpinarea ei, nu să o aștepte pe loc. Ieșirea în
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
fie în raport cu poziția adversarului și poate fi directă sau cu boltă. - să fie rapidă, dar nu atât de puternică, încât adresantul să nu o poată prinde sau să ricoșeze de pe apă. - efectuarea ei să fie numai atunci când expeditorul își vede coechipierul și mai ales dacă este sigur că și acesta îl vede în momentul aruncării. - să fie preferate pasele care pot fi prinse în palmă, ce oferă posibilitatea de a se continua rapid acțiunea. În varianta execuției pasei pe apă, se
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
acesta îl vede în momentul aruncării. - să fie preferate pasele care pot fi prinse în palmă, ce oferă posibilitatea de a se continua rapid acțiunea. În varianta execuției pasei pe apă, se recomandă ca mingea să cadă în punctul unde coechipierul poate ajunge cu siguranță și nu unde ar dori expeditorul să-l vadă sosind. Este obligatoriu ca pasele să fie pregătite în prealabil cu multă atenție, deoarece fiecare situație a jocului, fiecare combinație de atac cere folosirea precisă a unor
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
îi asigură eficacitatea: 1) pasa precisă la omul liber; 2) pasa se va efectua numai dacă există siguranța că i se poate imprima o direcție bună, deci dacă cel care o execută a prins-o bine jucătorul va pasa numai coechipierului pe care îl vede și dacă este văzut de acesta; 3) pentru a asigura viteza atacului, nu se va reține mingea, ci va fi imediat pasată; 4) pentru a evita eventuale intercepții, se va pasa precis și cu procedeul adecvat
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
fi imediat pasată; 4) pentru a evita eventuale intercepții, se va pasa precis și cu procedeul adecvat situației; 5) în situații grele sau când se pregătește un atac dinapoi, se vor da si pase înapoi; 6) mingea se va pasa coechipierului mai liber și nu unuia marcat strâns; 7) după pasă jucătorul va înota cu toată viteza spre poarta adversă sau spre suprafețele libere de teren, pentru a crea situații de gol; 8) pentru a primi mingea, jucătorii sunt obligați să
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
viteza spre poarta adversă sau spre suprafețele libere de teren, pentru a crea situații de gol; 8) pentru a primi mingea, jucătorii sunt obligați să se demarce; 9) înainte de a pasa jucătorul va atrage adversarul asupra lui, creând posibilitatea unui coechipier să devină liber sau demarcându-se în vederea reprimirii mingii; 10) se va evita driblingul și se va pasa imediat coechipierului liber; 11) când jocul este aglomerat pe suprafețe reduse de teren, prin pase lungi și transversale se poate deschide valorificând
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]