13,334 matches
-
cu profunzimile sale inimitabile! Cine e capabil să prevadă rezultatul studierii în profunzime a legilor naturii? Nimeni, desigur, pentru că, de aici încolo, întervine o altă lege, care emoționează sufletele primare: haosul! Dar poetul, scriitorul Eugen DORCESCU, își croiește propria dimensiune cognitivă: Secretul libertății mele e Un suflet chinuit și hieroglific. Dincolo de rigoarea ipotezelor, el are și precepte morale, fidele credinței că eternitatea este transcedentală: Mă zguduie dezgustul. Trec pe stradă Și tremur ca o coardă, ca un ram. Calc pe obrazul
IOAN LILA, CRONICĂ LA VOLUMUL ”111 POEZII” DE EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340541_a_341870]
-
mea, trupul nu este doar obiect, ci și acel concret uman care resimte toate învățările și care face posibile toate experiențele emoționale. Trupescul nu are sens în afara sufletescului pe care îl „suportă”, fiind inseparabil de afectivitate (așa cum este inseparabil de cognitiv când afirmă subiectul) și pe care o învață pas cu pas și o revelă mereu cu nebănuită prospețime. Iubirea nu poate fi gândită fără recunoașterea obiectualității corpului. A iubi înseamnă să-ți oferi corpul satisfacerii plăcerilor Celuilalt, fără a ignora
SPECTACOLUL STRĂZII de DAN CARAGEA în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340533_a_341862]
-
cea cu răpitorul.” Sursa Wikipedia Așa ar suna partea teoretică. Aplicabilitatea acestei teorii (presupunând că cineva ar vrea să o testeze conștient) este variată și nu am să vă plictisesc cu ea însă se rezumă la un singur element: disonanța cognitivă. Disonanța cognitivă, pe scurt, este reacția chimică a creierului care apare în perioadele prelungite de nefericire și care creează un univers alternativ ce contravine convingerilor sale inițiale. Putem vedea Sindromul Stockholm aplicat, la scară largă, în România: cea mai înjurata
Ţara Sindromului Stockholm aplicat () [Corola-blog/BlogPost/338242_a_339571]
-
răpitorul.” Sursa Wikipedia Așa ar suna partea teoretică. Aplicabilitatea acestei teorii (presupunând că cineva ar vrea să o testeze conștient) este variată și nu am să vă plictisesc cu ea însă se rezumă la un singur element: disonanța cognitivă. Disonanța cognitivă, pe scurt, este reacția chimică a creierului care apare în perioadele prelungite de nefericire și care creează un univers alternativ ce contravine convingerilor sale inițiale. Putem vedea Sindromul Stockholm aplicat, la scară largă, în România: cea mai înjurata țară de pe
Ţara Sindromului Stockholm aplicat () [Corola-blog/BlogPost/338242_a_339571]
-
pentru a-l crede din nou. Pentru că, de ce să nu luăm în considerare, după o perioadă de nefericire și nemulțumire, atât de lungă, poți ajunge să iți creezi un univers paralel. Acesta este Sindromul Stockholm aplicat. În cazul acesta disonanța cognitivă este dată de conflictualitatea dintre „altfel nu se poate în Românica” și „așa și? Îi schimbăm pe ăștia și vin aceeași că ăștia sunt mâna-n mâna toți”. Și împreună creează un cerc vicios. Îți recomandăm Niște nesimțiți care fac
Ţara Sindromului Stockholm aplicat () [Corola-blog/BlogPost/338242_a_339571]
-
stea degeaba”. Ei au credința că, atâta timp cât copilul face ceva, el va avea un beneficiu (Kohn, 2006). Părinții din acestă categorie supraestimează rolul activității academice în dezvoltarea copiilor și subestimează valoarea jocului, a relaxării, a perioadelor de odihnă pentru dezvoltarea cognitivă, emoțională, fizică și socială a copiilor (Crain, 2003). O altă parte dintre părinți sunt interesați să creeze un echilibru în viața copiilor și preferă să folosească timpul de vacanță pentru a petrece timp de calitate cu copiii lor, indiferent de
Spuneţi STOP presiunii temelor de vacanţă. Cum să le oferim copiilor noştri experienţe de învăţare care conectează mintea cu corpul şi cu inima () [Corola-blog/BlogPost/338235_a_339564]
-
de părere psihologul. Actuala generație de adulți, continuă el, suferă de pe urma faptului că părinții lor nu s-au conectat suficient de bine din punct de vedere emoțional la ei și nu i-au acceptat necondiționat, deși, din punct de vedere cognitiv și material, le-au oferit tot cer le-a stat în putință. „Dacă noi nu ne conștientizăm aceste răni, nu să le permitem copiilor să fie diferiți față de noi, nu o să le permitem să își trăiască propria viață, propriul destin
Copilul invizibil. De ce folosim mereu, la serviciu și în familie, strategii care se întorc împotriva noastră. Interviu cu psihologul Gaspar Gyorgy () [Corola-blog/BlogPost/338276_a_339605]
-
necesar ca limita să ne fie explicată, iar noi să o înțelegem. Pentru a dezvolta autodisciplina, e important să fi trecut prin experiențe în care am avut posibilitatea de a testa în siguranță limitele și în care am integrat atât cognitiv cât și emoțional consecințele atunci când limita de siguranță s-a soldat cu efecte asupra noastră sau asupra celorlalți. Dacă limitele au fost setate cu empatie; dacă am primit așteptări ridicate dar am primit și sprijin, multă iubire și ghidaj asupra
Ce se ascunde în spatele comportamentului unui copil "scăpat de sub control" () [Corola-blog/BlogPost/338290_a_339619]
-
selecția cronologică a unor fapte. FOTO: GULIVER GETTY IMAGES Mingea este deci în terenul învățătoarei care, în ierarhia operațiilor propriei gândiri, trebuie să facă următorul pas, adică să ridice sensibil bariera care îi provoacă băiatului exact acea doză de tensiune cognitivă care să îi întrețină plăcerea de a evolua. Mai mult, în fiecare dintre ceilalți copii e un Toma: adică un om cu ritm diferit de interpretare a datelor, de analiză și punere într-un model logic. Mintea fiecăruia e o
Fă liniște, că deranjezi! () [Corola-blog/BlogPost/338313_a_339642]
-
Lipsește metodica formării conceptelor și a dezvoltării limbajului. În școala românească se scrie mult și obsesiv în caiete, se transcriu rezolvări de exerciții cu duiumul, dar se gândește prea puțin cu voce tare. Când nu știi să propui un traseu cognitiv care dezvoltă raționamente treptat, faci ce fac mulți profesori cotați bine la bursa părerismelor din cartier: creezi senzația că ”e mult de lucru”, că programele sunt ”stufoase”, că oboseala temelor pentru acasă este criteriul reușitei, că, desigur, copilul are nevoie
Fă liniște, că deranjezi! () [Corola-blog/BlogPost/338313_a_339642]
-
care oamenii le fac (și iau decizii pe baza lor). Multe din aceste greșeli duc la războaie, la crize financiare, la majoritatea dezastrelor cu care omenirea se confruntă, și care îi amenință devenirea. Dacă politicienii ar citi mai multă psihologie cognitivă, poate că am trăi cu toții mai bine. Dar nu văd semne în acest sens... Cartea aceasta abordează, între altele, întrebarea: „De ce oamenii nu fac ce trebuie pentru a opri încălzirea globală?” De ce mulți preferă să nege decât să accepte și
Ca să însuflețești oamenii să lupte pentru binele general, scoate în evidență norma pozitivă. Câteva tehnici de influență socială () [Corola-blog/BlogPost/338325_a_339654]
-
Picătura în ocean“ Gândirea de tip „picătură în ocean” e o problemă. „De ce să închid eu lumina (sau apa, sau aerul condiționat) dacă ceilalți nu o fac? Ce, salvez eu planeta în acest fel?!” Noi, oamenii, vrem să reducem disonanța cognitivă (senzația aceea neplăcută că știi ceva nasol și nu faci ce trebuie pentru a remedia, pentru că nu poți, nu știi etc). Ca urmare, raționalizăm alegerea pe care deja am făcut-o. Explicația aceasta ne dă ceva confort psihologic. Alt exemplu
Ca să însuflețești oamenii să lupte pentru binele general, scoate în evidență norma pozitivă. Câteva tehnici de influență socială () [Corola-blog/BlogPost/338325_a_339654]
-
persoană sau pe comportament). Acestea din urmă, au tendința de a lua lucrurile foarte personal, ceea ce în timp le afectează performanța în muncă. Această sensibilitate mare la feedback-ul negativ, se reflectă într-un mod particular de funcționare în plan cognitiv, emoțional și comportamental: gânduri negative despre persoana care a oferit mesajul sau despre intențiile ei „m-a criticat pentru că nu mă place sau este invidioasă”; gânduri negative despre sine „nu sunt în stare de nimic”; reacții emoționale intense de disconfort
Te scot din minți criticile șefului? Iată ce trebuie să știi despre feedback-ul negativ la locul de muncă () [Corola-blog/BlogPost/338286_a_339615]
-
copiilor noștri. Unele viziuni concordă, altele nicidecum. Cu certitudine, nimănui nu îi place să și-l imagineze pe copil ca pe un recipient de umplut cu pâlnia, livrându-i-se masiv o informație nedigerată și nedigerabilă. Genul acesta de gavaj cognitiv este, desigur, dăunător și se întoarce împotriva școlii înseși, creând forme de frustrare continuate adesea până la vârsta adultă. Dar aș zice că lucrurile astea se reglează prin metodică, printr-un echilibrat amestec de metode tradiționale și inovative. Oare este cea
la școală se va învăța mai puțin! Vom crea, în schimb, elevul nou, care va discuta despre orice, cu o trufașă siguranță de sine () [Corola-blog/BlogPost/338347_a_339676]
-
sistem, ar trebui să te asiguri că ai oamenii cei mai potriviți, iar intrarea nu ar trebui să se facă pe baza unui examen scris, în care să reproduci informații și care să pună în evidență potențialul tău academic și cognitiv. Asta ar trebui să ocupe o pondere foarte mică, în raport cu zona practică și cu zona de conectare la copil. Ar trebui făcut un centru de evaluare extrem de riguros, care să pornească de la motivația omului pentru job și apoi ar trebui
Veriga lipsă din școala românească. „Nu poți să pui structură în capul unor copii dacă nu reușești să construiești mai întâi o relație cu ei” () [Corola-blog/BlogPost/338335_a_339664]
-
viziune asupra felului în care ar putea să crească elevii din fața lui. Foto: Facebook Teach for Romania Să îi cunoască în mod autentic, să le facă o evaluare inițială din care să vadă unde sunt din punct de vedere emoțional, cognitiv, care sunt marile lor nevoi, și apoi să se gânească: Ce ar trebui eu să fac ca acest copil din fața mea la 25 de ani să fie un adult funcțional, integrat social, care să contribuie la bugetul statului, să aibă
Veriga lipsă din școala românească. „Nu poți să pui structură în capul unor copii dacă nu reușești să construiești mai întâi o relație cu ei” () [Corola-blog/BlogPost/338335_a_339664]
-
să o facă dintr-o altă perspectivă. Asta în cazul copiilor care au avut un traseu în regulă. Probema este că România foarte puțini copii de genul ăsta. România este plină de copii care au distrus și eșafodajul emoțional, și cognitiv. Ei emoțional sunt vraiște, pentru că vin din familii abuzive și sunt niște copii bătrâni înainte de vreme. Și-au pierdut încrederea în oameni, și-au pierdut încrederea în ei, și-au pierdut încrederea că ceva mai are rost pe lumea asta
Veriga lipsă din școala românească. „Nu poți să pui structură în capul unor copii dacă nu reușești să construiești mai întâi o relație cu ei” () [Corola-blog/BlogPost/338335_a_339664]
-
emoțional sunt vraiște, pentru că vin din familii abuzive și sunt niște copii bătrâni înainte de vreme. Și-au pierdut încrederea în oameni, și-au pierdut încrederea în ei, și-au pierdut încrederea că ceva mai are rost pe lumea asta. Și cognitiv vorbind ei nu pot face operații simple, la nivel de bază. În cazul lor, intervenția este mult mai dificilă, pentru că trebuie să refaci zona de emoțional și zona se încredere, să construiești relația. Acest lucru este foarte dificil când copilul
Veriga lipsă din școala românească. „Nu poți să pui structură în capul unor copii dacă nu reușești să construiești mai întâi o relație cu ei” () [Corola-blog/BlogPost/338335_a_339664]
-
momente (de pildă, în trafic, cu copilul pe bancheta din spate) să ni se comunice o idee interesantă, un aspect plăcut al unei lecții, un element de tipul „știați că”. Beneficiul unui asemenea demers nu ar fi cel de verificare cognitivă, ci de a-i transmite copilului care e scopul principal al școlii, ajutându-l să nu acorde o importanță excesivă configurației sociale a clasei. Despre cât este de dificilă preadolescența, din prisma acestei necesități a validării de către ceilalți, voi scrie
Să nu ne transformăm copilul într-un asistat. Despre gândirea la plural: „Mâine începem școala” () [Corola-blog/BlogPost/338374_a_339703]
-
o epidemie narcisică în adevăratul sens al cuvântului, ci mai degrabă suferim de un deficit major al prețuirii de sine și al acceptării imperfecțiunilor umane. Mai mult decât atât, cu toții avem nevoie de o amplă educație relațională, pentru ca alături de inteligența cognitivă, de care dăm dovadă, să ne cultivăm și alte forme de inteligență, probabil și mai importante, - emoțională și socială. Iar pentru a schimba cu adevărat ceva, este important să devenim conștienți de propria valoare - să ne cultivăm curajul și compasiunea
Narcisistul de pe Facebook e, de fapt, un om căruia îi lipsește prețuirea de sine () [Corola-blog/BlogPost/338405_a_339734]
-
care îi transmite sistemului meu limbic (și „amigdalei”) că sunt în viață și îi conferă cortexului prefrontal timp să intre în funcțiune (potrivit studiilor de specialitate, procesarea emoțională este în medie cu 400 de milisecunde mai rapidă decât procesarea rațională/cognitivă). Tehnicile de imagerie dirijată sunt eficiente deoarece creierul nu face cu adevărat diferența între realitate și imaginație, iar înainte de câte o expunere publică importantă este ca o repetiție reală să te imaginezi în fața audienței vorbind și făcând față cu brio
Frica mea de a vorbi în public. Când mă prezint în fața unui auditoriu ca în fața plutonului de execuție () [Corola-blog/BlogPost/338404_a_339733]
-
populară - una în perpetuă mișcare, integrată în viața de zi cu zi și capabilă să schimbe fundamental felul în care se fac astăzi emisiuni tv, se scrie sau se face politică, de pildă. Dar mai ales, capabilă să schimbe schemele cognitive dominante - felul în care învață și se raportează la lume noile generații. S-au banalizat formele de cunoaștere riguroase, convențiile sociale, s-au subțiat granițele etice ale deciziilor sau ale atitudinilor. Obișnuințele noastre cognitive, traseele mentale solide ale atenției sau
Tinerii noștri fragili și inculți () [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
mai ales, capabilă să schimbe schemele cognitive dominante - felul în care învață și se raportează la lume noile generații. S-au banalizat formele de cunoaștere riguroase, convențiile sociale, s-au subțiat granițele etice ale deciziilor sau ale atitudinilor. Obișnuințele noastre cognitive, traseele mentale solide ale atenției sau ale analizei, nivelul de energie mentală pe care suntem dispuși să o angajăm în cunoaștere sunt fundamental perturbate, ca un canal radio interferat permanent de alte frecvențe. Standardele subiective ale plăcerii și ale neplăcerii
Tinerii noștri fragili și inculți () [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
neplăcerii. Toți copiii de astăzi par să facă treaba de care ne cramponăm noi, adulții, doar dacă ea produce atracție, exaltare, intensitate, distracție. Cultura clasică a învățării se bazează pe reziliență, îndârjire, disconfort și extenuare, pe ambiție și surmontarea obstacolelor cognitive. Copiii noștri au fost însă deja botezați în cultura populară a plăcerii, a confortului, a menajării și a satisfacției imediate. Cât mai pot ei să cupleze, pe băncile școlii, la modulul „atent-concentrat-rezistent-conștiincios.”? Dubla personalitate a părinților Nu o dată, i-am
Tinerii noștri fragili și inculți () [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
la amenințările despre cum la școală „se schimbă foaia” - un fel de dublă personalitate achiziționată tacit: de la copilul care își urmărește plăcerea și este servit, la cel, care, brusc, trebuie să devină luptător, angajat, tensionat pe un drum al achizițiilor cognitive înalte. Îți recomandăm Educatori bădărani și copii extratereștri Puterea de a spune „NU” - între ce „trebuie” și ce „e acceptabil” De ce nu învață copiii noștri? În cultura cotidiană dominantă - una în care i-am crescut și servit constant - este foarte
Tinerii noștri fragili și inculți () [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]