1,511 matches
-
precum al lui Schuster), la perspectivă (pirotehnica lui Neil Adams amintind de Renaștere și de Michelangelo), și la tehnicile figurative, la deformări, la expresionism (accentul pus pe aspectul formal la Marshall Rogers, stilul evocativ și pictural al lui Bill Sienkiewicz, colajul lui Dave McKean) Les Daniels, DC Comics. 60 Years of the World's Favorite Comic Book Heroes, p. 13. 529 Germanii, de exemplu, preferă să traducă textele în litere uniforme, dactilografiate, fără caligrafie, negând astfel dimensiunea artistică a literei. Dar
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
între 6 și 12 luni, după spusele lui Dodo Niță cf. Matei Martin, De ce nu avem benzi desenate. Ca fapt divers, Puiu Manu a fost autorul unei premiere absolute în anul 1988, când în albumul Eroi de epopee: Marea Unire, colaj de fotografie și bandă desenată, apare reprezentată pentru prima oară într-o bandă desenată, poza lui Nicolae Ceaușescu. Dodo Niță, Alexandru Ciubotariu, Puiu Manu. O biografie, p. 35. 829 Era binecunoscută în anii '50 o caricatură a "călăului Tito" cu
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
the World 1989-1990, Hutchinson, London - Sydney - Auckland - Johannesburg, 1990 Spencer, Elizabeth, Masacrul de la Otopeni, Editura Viitorul Românesc, București, 1993 Spiridon, Cassian Maria, Iași, 14 decembrie 1989, începutul Revoluției Române, Editura Timpul, Iași, 1994 Stoian, Ilie, Decembrie ’89. Arta diversiunii, Editura Colaj, 1993 Stroescu, Nicolae, Pe urmele revoluției (cuvânt înainte de Nicolae Balotă), Editura Albatros, București, 1992 Suciu, Titus, Lumea bună a balconului, Timișoara, f.e., f.a. Suciu, Titus, Reportaj cu sufletul la gură (Traseele revoluției), Editura Facla, Timișoara, 1990 Ștefănescu, Domnița, Cinci
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
caz. “*”Proiectul-tema de cercetare. Activități de învățare “*”extragerea, inserarea și interpretarea informațiilor din și în tabele, scheme, grafice, diagrame, internet, reviste. “*”completarea unor fișe de observație. “*”studii de caz. “*”elaborarea și susținerea unor referate, portofolii, proiecte de grup. “*”întocmirea de colaje, afișe, postere. “*”indicarea unor metode pentru prevenirea și reducerea unor îmbolnăviri la om. “*”efectuarea de vizite în Grădina Botanică. “*”utilizarea programului AEL în vederea studierii fenomenelor biologice asistate de calculator. Evaluarea Metode tradiționale:-probe orale,-probe scrise Metode complementare:-observarea sistematică
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rojezuc Cristina-Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1229]
-
devine capitalist de succes și își finanțează și fratele care continuă să creadă că lumea se poate îndrepta prin demascarea necinstei. Ca toate celelalte romane, și acesta pune irezolvabilele întrebări-cheie: „Miile de articole mi se înșirau în față ca un colaj banal, vechi, peste care mâna inutilității scria cu siguranță: ei, și? Te implici sau nu, proporția răului nu se modifică ... Sufăr că am suferit? Caligrafiază de mii de ori și ce dacă? Banalizează prin repetare întrebarea aceasta ce nu așteaptă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
devine „formă primordială a Timpului”. Mulțimea din Trafalgar Square stimulează, retrăind o pagină de istorie universală, simțind cum „înflorește mirosul victoriei în palmele lui Nelson”. și vântul tembie, astfel, „furișat printre dinții populației”, călătorul va simți solemnitatea momentului, atunci când „poartă colaje de cer coama cailor din garda regală...” Dacășoptim Covent Garden, noi o vom revedea pe... Angela Gheorghiu... Lecturând Masa poetului... îl vom vizualiza pe Marele till rosti, grav: „A fi sau a nu fi...” Dacă în Periplul umanistic (Editura Sport
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
fost scrise independent de fiecare dintre autoare și oferă o varietate de interpretări și perspective asupra unuia și aceluiași material narativ. Cititorii sunt, astfel, invitați să încerce să-și dezvolte abilitățile pe parcursul cărții, comparând și integrând aceste secvențe distincte în colajul generos rezultat în urma muncii noastre de echipă. Note 2 Despre povestea propriei noastre cercetări Diversele modalități de lectură, analiză și interpretare a materialelor narative vor fi demonstrate în această carte prin intermediul unor povești ale vieții pe care le-am obținut
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
În această etapă are loc analiza critică, evaluarea, argumentarea și contraargumentarea ideilor emise anterior. Se discută liber, spontan, riscurile și contradicțiile care apar. 7. Se afișează ideile rezultate de la fiecare subgrup, în forme cât mai variate și originale (cuvinte, propoziții, colaje, imagini, desene, cântece, joc de rol) pentru a fi cunoscute de ceilalți. Recomandări: evitarea oricărei critici în emiterea ideilor noi; - acceptarea oricărei idei noi (chiar fanteziste) prin eliberarea de frânele posibile ale autocontrolului inhibitiv sau ale evaluării care poate bloca
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
-și bunicii, dezvăluie sentimente suscitate de examinarea unor fotografii ale înaintașilor, emite considerații literare persiflând concepții și modalități prozastice, notează planuri înfăptuite, ratate sau realizate parțial, introduce fragmente de scrieri proprii, își destăinuie nedumeririle, nehotărârile. Segmentul auctorial devine astfel un colaj de texte eterogene, „un caiet” cu de toate. Roman-document prin jurnalul inclus, ca de altfel și prin confidențele verificabile, Adunarea și scăderea zilelor e o cozerie agreabilă, rememorativă, reflexivă, autoreferențială. SCRIERI: Al cincisprezecelea, Cluj-Napoca, 1981; Ascensiune nocturnă, București, 1984; Porțile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
o Elena, care îi dăruiește un băiat. Suportul literarității e realismul minuțios, veracitatea scenelor de existență obișnuită, cotidiană. Cel de-al treilea roman, Muntele de pietate (1983), amintește de literatura „micului fapt adevărat” produsă de Nathalie Sarraute. Relatarea este un colaj de „felii de viață”, cam ternă, cu citate și referințe livrești, presărate, de altfel, pe întregul cuprins al cărții. Scrierii, saturată de notații realiste ascuțite, unele semnalând prezența în banal a insolitului, a senzaționalului și absurdului, îi lipsește un cheag
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
abia cu aceste două desfășurări epice și este evidentă în primul rând prin eliminarea stângăciilor de compoziție și stil reportericesc. Renunțând și la formula strictă a romanului tradițional, Ț. recurge la forme moderne de scriitură, între care pulverizarea epicului și colajul de documente sau alternarea persoanei naratorului în relatarea faptelor. Prin calitatea de personaj-martor, dezvăluită în momentele-cheie ale acțiunii, al cărei curs, văzut ca un dat istoric, nu poate fi schimbat, autorul are posibilitatea să dea o interpretare, parțial validă, din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
definite. Dialogismul lui Butor este constructiv, al lui Barthes este diseminant, iar cel manifestat în pagina lui Blanchot este etern reiterativ. Într-o reprezentare sonoră a intertextualității critice, cu ajutorul unei benzi magnetice, Butor ar intercala mai multe voci, realizând un colaj sonor; Barthes ar face un bruiaj de voci suprapuse [...]; Blanchot ar imprima o voce neutră ce rostește că orice înregistrare ar trebui ștearsă 18 (Poétique: 1976, pp. 378-379). Important, în ciuda diferențelor dintre cei trei, este faptul că intertextualitatea poetică și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
cei trei, este faptul că intertextualitatea poetică și cea critică se bucură de același regim. Barthes, Butor și Blanchot ne arată, de o manieră diferită, modul în care critica literară poate să depășească citatul și să acceadă la intertext diseminare, colaj sau bruiaj scriitură. Dificultatea intervine în situația în care criticul are complexul auctorial (Barthes) și încearcă să și-l depășească, printr-un discurs critic mai puțin riguros. Cu timpul, în istoria legăturii hipotextului cu hipertextul, s-a produs o parțială
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
în același timp semnificatul textului citat și pe acela al textului în care se inserează. Scrierea este o rescriere: este vorba despre a converti elemente separate și discontinue într-un tot continuu și coerent, ceea ce înseamnă că orice scriere este colaj, glosă, citat și comentariu consideră A. Compagnon. Sub formă programatică, mai întâi, în Introducere în arhitext (Paris, [1979]), apoi de o manieră mai detaliată, în Palimpsestes (Paris, [1982]), Gérard Genette propune o redefinire completă a domeniului teoretic căruia conceptul intertextualitate
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
textuală pur și simplu sau de adoptare plenară 32. Reluarea unui text poate fi aleatorie sau consimțită, aminitire vagă, omagiu declarat sau, mai mult, supunere față de un model, răsturnarea canonului 33 sau inspirație voluntară. Citat, aluzie, referință, pastișă, parodie, plagiat, colaje de tot felul, practicile intertextualității se repertoriază ușor și se lasă descrise 34 (Samoyault: 2001, 5). Autoarea studiului asupra intertextualității apreciază rolul jucat de Gérard Genette în trecerea noțiunii din lingvistică în poetică. Scriitorul Palimpsestului a diferențiat două tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
pe considerentul că prima desemnează coprezența a două texte, iar cealaltă arată când un text derivă din altul (vezi supra). Capitolul dedicat memoriei literaturii actualizează tipologia practicilor intertextuale în care se încadrează: citatul și plagiatul, parodia și pastișa, integrarea și colajul 35. Bine sistematizate și integrate unui discurs coerent 36 și agreabil, "popasurile" noționale înaintează spre locul unde literatura întâlnește mitul: "L'éternel retour du mythe". Poveste a unei origini, mitul dizolvă propria origine în multiplicarea versiunilor lui. Totuși, nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
citatul. Situații în care relația de intertextualitate este mai dificil de sesizat, ceea ce solicită cititorului un plus de competență. Annick Bouillaguet oferă o altă lucrare importantă. Ea încadrează în scrierea imitativă (denumire generalizatoare pentru rezultatul practicii intertextuale): pastișa, parodia și colajul și urmează, programatic, dispozitivul lui Gérard Genette de generare taxinomică, încercând o diversificare a categoriilor acestuia (Bouillaguet: 1996, 9). Astfel, scrierea imitativă se referă la: o pastișa care imită un stil vs. pastișa care imită un gen literar; o citatul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Gérard Genette de generare taxinomică, încercând o diversificare a categoriilor acestuia (Bouillaguet: 1996, 9). Astfel, scrierea imitativă se referă la: o pastișa care imită un stil vs. pastișa care imită un gen literar; o citatul parodic vs. parodia integrală; o colajul realizat prin juxtapunere vs. colaj realizat prin inserție. Anne Claire Gignoux (2005) trasează câmpul intertextualității departajând: intertextualitatea în texte: o la nivel microstructural: citatul, referința și aluzia; o la nivel macrostructural: parodia, pastișa, plagiatul și punerea în abis. intertextualitate în jurul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
încercând o diversificare a categoriilor acestuia (Bouillaguet: 1996, 9). Astfel, scrierea imitativă se referă la: o pastișa care imită un stil vs. pastișa care imită un gen literar; o citatul parodic vs. parodia integrală; o colajul realizat prin juxtapunere vs. colaj realizat prin inserție. Anne Claire Gignoux (2005) trasează câmpul intertextualității departajând: intertextualitatea în texte: o la nivel microstructural: citatul, referința și aluzia; o la nivel macrostructural: parodia, pastișa, plagiatul și punerea în abis. intertextualitate în jurul textelor: o paratextualitate și metatextualitate
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
perceapă în text, dincolo de specifi citățile literare, semnele lumii; fără a fi direct referențiale, semnele trimit, totuși, la spațiu extraliterar, la modul general (istoric, social); o intertextualitatea integrantă oferă cititorului, provizoriu, prilejul de a citi lumea în direct; de exemplu, colajul are de multe ori ca obiectiv să pună realul în artă, fără a-l transpune. Fragmente de real (prospecte, articole de ziar, desene) pot migra în literatură, fără ca aceasta să sufere o racordare la real, ca să zicem așa, prea dură
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Paris: Éditions du Seuil, Collection "Points"). * text-intertext-Text Infinit. BOUILLAGUET Annick (1990) Marcel Proust. Le jeu intertextuel, Paris: Éditions du titre. * citatul; * plagiatul; * referința; * aluzia. BOUILLAGUET Annick (1996) L'écriture imitative. Pastiche, Parodie, Collage, Paris: Éditions Nathan, Série "Littérature". * pastișa; * parodia; * colajul. BURGOS Jean [1982] (1988) Pentru o poetică a imaginarului, traducere de Gabriela DUDA și Micaela GULEA, București: Editura Univers (Pour une poétique de l'imaginaire, Paris: Éditions du Seuil, Collection "Pierres vives"). * relația dintre funcția mitică și scriitura poetică. BUTTOR
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
prima ediție). * transtextualitatea: intertextualitatea; paratextualitatea; metatextualitatea; hipertextualitatea; * arhitextualitatea. SAMO-YAULT Tiphaine [2001] (2005) L'Intertextualité. Mémoire de la littérature, Paris: Éditions Nathan, Collection "128" (reeditată cu același titlu, Paris: Armand Colin, Collection "128"). * referințialitatea; * practici intertextuale: * operațiuni de integrare; * operațiuni de tip colaj. * comportamente intertextuale: * euforice; * disforice. SANGSUE Daniel (1994) La Parodie, Paris: Hachette, Collection "Contours littéraires". * parodia; * miturile literaturii. SPIRIDON Monica [1989] (2000) Melancolia descendenței figuri și forme ale memoriei generice în literatură, București: Cartea Românească (ediția a doua : Melancolia descendenței : o
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
mici. - Selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de soluții fezabile pentru problema supusă atenției. În această etapă se discută liber, spontan, riscurile și contraindicațiile care apar. - Afișarea ideilor rezultate În forme cât mai variate și originale: cuvinte, propoziții, colaje, imagini, desene, cântece, joc de rol etc. Exemplu: metoda Brainstorming pentru diferite stiluri de Învățare: Strategii pentru persoanele care Învață TIPUL VIZUAL TIPUL AUDITIV TIPUL PRACTIC - Puneți elevul să-și noteze idei de la brainstorming folosind creioane colorate, „spidergrams”, imagini și
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Rodica DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93099]
-
aduce în discuție cinci niveluri ale creativității: * creativitatea expresivă caracterizată printr-o exprimare liberă și spontană a persoanei, fără ca aceasta să fie preocupată ca produsul activității sale să aibă un anume grad de utilitate sau valoare; desenul sau lucrările de colaj, plastilină, versurile spontane ale copiilor pot fi exemple în acest sens. Acest nivel este, așadar, caracterizat prin „spontaneitatea, gradul de libertate și valoarea intrinsecă a proceselor psihice și a comportamentului, indiferent de valoarea produselor activității * creativitatea productivă caracterizată prin produse
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
grafice și tehnologiilor. Creativitatea specifică se manifestă în produsele artistice ale copiilor în care, chiar dacă intențiile sunt mai largi decât realizările, se manifestă forța și caracteristicile personalității, se proiectează sinele și aptitudinile, interesele etc. Elevul își însușește tehnicile simple ale colajelor, ale modelajului, ale desenului, ale picturii în acuarelă. Aceste tehnici constituie expresii ale diferitelor activități artistice și constituie bazele artelor spațiului. Concomitent cu dezvoltarea aptitudinilor și a capacităților artistice, are loc formarea gustului artistic. În perceperea operelor de artă, elevii
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]