994 matches
-
Basarab, a căror îndoită coroană împodobește astăzi fruntea augustă a lui Carol I. A reaminti faptele trecutului ar însemna să ațâțăm și mai mult mândria națională, atinsă pîn' acum în mod destul de violent de Turcia. Din contra, vom lăsa încă colbul așezat pe cronicele noastre și vom atrage atenția cetitorilor în altă parte de unde ni se pare a veni adevăratul pericol. Nouă ni se pare că Turcia joacă azi față cu noi rolul unui agent provocator. Căci, într-adevăr, ce interes
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și tendințe au fost numai cuceriri și năvăliri deprădătoare, fără a găsi un colț în lume în sânul căruia să plînteze sâmburele fecund al unei vieți strălucite în viitor, zicem toate acele neamuri s-au șters de pe fața pământului ca colbul suflat de vânt. Dar dacă prima condițiune a constituirei și consolidărei unui popor este patria, nu mai puțin important pentru dânsul și pentru traiul său sânt luptele și frământările ce trebuie să susție în fața sămînțiilor străine cari îl încungiură și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
duminică a orbului” -, obișnuiți să fie mereu conduși, ei așteaptă și acum indicațiile cuiva. Deocamdată însă nimeni nu are nevoie de „harnicii lucrători ai câmpului”. Asta până la noi alegeri, când negreșit vor sosi în sate, în mașini stârnind rotocoale de colb, agenții electorali ai celor ce vor dori să-și reînnoiască mandatele. Până atunci, prinși în cleștele unei cumplite mizerii, resemnați, de parcă ar aștepta apocalipsa, bieții oameni sunt lăsați pe întuneric. În aceste condiții e aproape un sacrilegiu să aduci vorba
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
procedural și a limbajului juridic, adăugând registrului serios anumite proverbe sau calambururi ("acesta instrumenta o anchetă după procedurile legii Cornelia [...]. Redactează și iscălește actul de acuzare: uciși 35 de senatori, 221 de cavaleri romani, cât despre restul cât nisipul și colbul drumului [s.n.]"). Statutul de observator al propriei înmormântări îi oferă lui Claudius și posibilitatea de a asista la o parodie bine închegată a îndepărtatelore nenia, cântece funerare "cu origini străvechi, care erau intonate în onoarea decedatului de către bocitoare care însoțeau
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
când spre seară dispărea întotdeauna de acasă ca să apară dimineața. Taică-său era foarte îngrijorat de acest lucru și într-o seară când băiețașul de 12 ani plecă iar, plesnind cu o nuielușă subțire brusturii întâlniți în cale și ridicând colbul drumului cu picioarele desculțe, învățate de acum cu rugii și spinii câmpului, s-a luat după el urmărindu-l de departe. Băiatul a mers înainte fără să privească măcar odată în urma sa, spre pădurea mare și neagră cu reflexe albăstrui
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
34, p. 136) „Întrebare: Oare la înviere toate mădularele înviază? Dumnezeu așa a promis (că toate vor învia) și la El toate sunt cu putință; însă pentru slăbiciunea și mintea omenească acest lucru pare cu neputință. Că după cum Dumnezeu, luând colb și pământ, a alcătuit o altă natură, pe aceea a trupului, cu multele lui elemente, ca: păr, piele și oase, care nu se aseamănă cu pământul; și după cum un ac, pus în foc își schimbă culoarea și devine foc, fără ca
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cu munți Văile toamnei sterilizate de alcoolul brândușei. Pădureanca, o silvană, o garçonne, o băiețoasă respiră concomitent o feminitate plină de gingășie; se invocă flori de tot felul (trandafir, ghiocei), fluturi, libelule, gâze; e tentată de petale și polen, de "colb de frunze". Fascinează germinația, triumfă timpul încolțirii, cel care "dă drumul tuturor sevelor". Acvaticul, ploile, umiditatea înseamnă fertilitate. Neadormit, gândul se trădează prin gest, prin Vorbă, prin Vis; spațiul memoriei devine "un Muzeu-de-Amintiri; o colecție "Unică". Un pod și o
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în fața lui bubele provocate de păduchi, sub care stătea să crape puroiul. Nădăjduiau să se împiedice de vreo pungă cu galbeni pentru a fi izbăviți de viața mizeră. Prin gunoaie, colcăiau șobolanii care băgau spaima în motani. Purici, ascunși în colbul drumurilor pietruite, mușcau trecătorii, răspândind ciuma. În fiecare bortă se năștea și creștea câte o cotoarbă. Pacostea se hrănea până aproape să plesnească din mizeria strânsă în întunericul cotloanelor. Pe la porți, erau scoase cadavrele celor răpuși de holeră. Lumea o
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
skaska; spune; spunere; spusă; stele; succes; școală; tare; telenovelă; tîlc; tragică; trist; tristețe; de uitat; ușurare; vară; vatră; vechi; de viață; viteaz; vorbă; vrajă; zice; zmei; zmeu(1); 821/274/90/184/0 praf: mizerie (114); murdar (74); pulbere (66); colb (50); murdărie (43); alergie (20); strănut (19); curat (12); nisip (12); curățenie (11); drum (10); pămînt (10); ochi (9); dezordine (8); mult (8); mobilă (7); pușcă (7); cenușă (6); tuse (6); alb (5); de copt (5); fum (5); gri (5
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); sărac (2); slănină (2); tolbă (2); tradițională (2); țară (2); ușoară (2); vechi (2); verde (2); viață (2); alimente; arhaisme; asigurare; autentic; avere; baghetă; bătrînică; băț; belșug; bogăție; bucate; bucurie; bunătăți; a bunicii; cadou; căruță; chei; ciobănaș; cîmp; colaci; colb; colind; colindat; colindă; comunism; copil; coș; culori; cusută; deget; degrabă; demult; desagă; drumeții; duce; eu; excursie; fată; față; fermecată; folclor; fund; furt; galbeni; geacă; geantă mică; geantă veche; gînditoare; greu; greutate; de haine; harnic; interes; înaltă; încăpătoare; îngrijorat; învelit; lapte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); obstacol (2); pădure (2); plimbare (2); punte (2); rău (2); seacă (2); țară (2); trandafir (2); absentă; agitație; agonie; alerga; alergare; alunec; aluneca; alunecă; Ana; anevoiasă; ascensiune; bădiță; baston; bucurie; cărare; în cale; casă; cascadă; căzătoare; să cobori; coborît; colb; colină; copaci; curge; curgere; curs; dea; deasă; degradare; deluroasă; denivelări; depresie; deschidere; descreștere; devale; dîmb; drum anevoios; drum nesfîrșit; drum, uliță; drumeție; Dunăre; dus; efort; eliberare; energic; floare; formă de relief; formă joasă de relief; frumos; fugi; fum; grătar; haină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
toamnă (10); briză (7); mare (7); praf (7); soare (7); suflare (7); vijelie (7); aspru (6); crivăț (6); fenomen (6); primăvară (5); sufla (5); tornadă (5); vreme (5); cald (4); frunze (4); putere (4); vuiet (4); aprig (3); cer (3); colb (3); copac (3); crengi (3); iarnă (3); natură (3); neplăcut (3); păr (3); de primăvară (3); răceală (3); vreme rea (3); zbor (3); adie (2); aer rece (2); bășină (2); boare (2); copaci (2); domol (2); energie (2); frică (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); sabie (2); stîncă (2); triunghi (2); absolut; adrenalină; aer curat; aminte; anevoios; apex; aproape; ascuțitură; aspirații; atacant; atingerea dorinței; atitudine; avion; bani; băț; bază; biruință; de brad; bucurie; cădere; cap; capului; la capăt; cer; aproape de cer; ciclon; cîștig; cîștigător; colb; colț; concurs; corn; cui; curiozitate; deasupra; departe; dorință; drum; durere; etalon; excelență; fîn; final; foarte înalt; frate; fruntaș; frunte; glorie; grămadă; grea; greu; grif; groapă; important; imposibilitate; inteligent; intensitate; împlinire; încercare; jos; lumină; mare; mic; moldovean; montan; mult; muncă; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
îți aduc o bucățică de fripturică. (iese) Maria: (după o pauză) Și pe cine au pus? Mihai: Pe Stoicu. Maria: Pe cine?! Pe Stoicu! Doamne, am auzit-o și pe asta! Moflîul ăla cu optsprezece dioptrii, care i miroase a colb de cărți și a șoarece! Mihai: Poate că tocmai de aia... Maria: Care și cînd merge parcă doarme! Val: Da' uite că nu doarme... Maria: (pe partea cealaltă a sensului) Păi nu doarme! Ba nu doarme chiar deloc! Asta e
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ani; atunci e albă cu totul. O vrabie de acele când se arată, are să fie anul bun. Dacă vezi, să n-o ucizi, căci acela-i norocul. Vrabia s-a apucat rămășag cu stejarul, că ea are să se scalde în colbul lui, are să trăiască mai mult decât dânsul. Și așa e, că stejarul 100 de ani crește, 100 de ani stă pe loc și 100 de ani putrezește, și când e stejarul putred, ea merge de se scaldă în colbul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în colbul lui, are să trăiască mai mult decât dânsul. Și așa e, că stejarul 100 de ani crește, 100 de ani stă pe loc și 100 de ani putrezește, și când e stejarul putred, ea merge de se scaldă în colbul lui."281 Una dintre păsările cele mai iubite este cucul care face pact cu timpul, cântând între echinocțiul de primăvară și solstițiul de vară, între Blagoviștenie și Sânziene când se îneacă cu orz sau mănâncă cireșe și răgușește, nemaiputând cânta
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Sala Festivă și... o văd plină de elevi!!! Călătoria noastră transdisciplinară poate începe! 5.2. "În faptă, lumea-i călătoria trans a sufletului nostru..." Camelia Circa-Chirilă "Cufundă-te în oceanul cunoașterii, iar dacă nu, cel puțin pune-ți în cap colbul drumului. Căci drumul este lung și marea adâncă și călătoria se face în uimire, când râzând, când plângând." (Farid Uddin Attar, Graiul păsărilor) Suntem cu toții căutători. Ne căutăm locul în lume, ne căutăm pe noi înșine, îi căutăm pe ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
aprinsă. Cînd se varsă chibriturile, au să-ți vie musafiri. Cînd verși chibrituri din greșeală, iei parale. Să nu ții paiele de chibrit cu gămălia în fundul cutiei, că-ți pierzi vederile. Chitie Chitia* dracului se găsește în vîrful format din colb prin vînt, și dacă vei putea să ridici colbul tocmai de jos, poți lua chitia, pe care, punînd-o pe cap, poți intra și trece oriunde nevăzut. Cicoare Femeile care se scaldă cu cicoare nu fac copii. în ziua de Sîmzănii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
musafiri. Cînd verși chibrituri din greșeală, iei parale. Să nu ții paiele de chibrit cu gămălia în fundul cutiei, că-ți pierzi vederile. Chitie Chitia* dracului se găsește în vîrful format din colb prin vînt, și dacă vei putea să ridici colbul tocmai de jos, poți lua chitia, pe care, punînd-o pe cap, poți intra și trece oriunde nevăzut. Cicoare Femeile care se scaldă cu cicoare nu fac copii. în ziua de Sîmzănii [Sînziene] să te încingi cu o lămură* de cicoare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fluieri sara, tragi a pustiu. (Gh.F.C.) Fluture Cînd vei vedea vreun fluture prin casă, să nu-l omori, că-i sufletul vreunui copil ce ți-a murit. Se crede că nu e bine a lua fluture în mînă, căci intrînd colbul ari pelor lui cuiva în ochi, acela va chiorî. De vei vedea întîi primăvara fluturi albi, toată vara vei fi bolnav. Fluture alb cînd vei vedea întîi, vei fi sănătos întregul an. Primăvara de-i vedea mai înainte fluture alb
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
semn că mulți te îndrăgesc. Vrabie La Crăciun se mănîncă vrăbii, căci se crede că-ți dau putere. Cînd vrăbiile ciripesc mult în fața casei, fac a sfadă. Cînd cîntă vrăbiile toamna, are să ploaie. Cînd se scaldă vrăbiile și găinile în colb, are să ploaie. Vrajă Femeia care ia mana de la vaci nu putrezește. Sara după cină, la Ajunul Crăciunului, strînge fata din casă de pe masă, ia toate lingurile în mînă și iese cu dînsele afară; le scutură în mînă și ascultă din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
foc, a doua zi are să fie cald. Cînd zburdă mieii, are să fie cald. Dacă după vreme rea cade ceață. Cînd sar peștii după musculițe, are să fie cald. Cînd doarme mîța pe pat, are să fie cald. Cînd vrăbiile se scaldă în colb. Semne de schimbarea vremii Cînd se scoală mîța de pe pat și se trîntește în mijlocul casei îi a moloșag. Dacă mîța se tologește* drept în mijlocul casei e semn că va fi moloșag. Cînd pisica se linge însamnă moină. Cînd e ger
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înapoi. Cînd cerul e plin de nouri. Cînd sfîrîie luleaua. Cînd broaștele și buratecii orăcăiesc. Cînd cîntă boul-lui-Dumnezeu*. Cînd visezi pește. Cînd se strîng multe cioare la un loc și croncănesc. Cînd cîntă cocoșii ziua. Cînd se scaldă vrăbiile în colb. Cînd cîntă vrăbiile toamna. Cînd mîțele se ling pe cap. Cînd albinele joacă în aer. Cînd te mănîncă călcîile. Cînd rațele și gîștele bat cu aripele în pămînt. Cînd se scaldă rațele în apă, bătînd din aripe. Cînd găinile se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Prin calitățile ei, Smaranda face legătura dintre existența fenomenală (spațiul familial) și infinitul cosmic, știind să facă tot felul de minunății. Ea este păstrătoarea unor credințe și ritualuri străvechi, de care se folosește pentru a asigura binele familiei. Ea lua "colb de pe încălțări" sau funingine de la gura sobei zicând: "Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache copilașul! și-mi făcea apoi câte-un benchiu boghet în frunte ca să nu-și prăpădească odorul!" Unii exegeți
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
POETICE EMINESCIENE Concepția lui Eminescu despre artă și condiția poetului au fost exprimate în: Epigonii, Glossă, Odă (în metru antic), Criticilor mei, Icoană și privaz, Eu nu cred nici în Iehova, Odin și Poetul, Iambul, Numai poetul, În zadar în colbul școlii. Eminescu, un vizionar și un sceptic, mărturisește: Eu rămân ce-am fost: romantic (Eu nu cred nici în Iehova). Unele caracteristici (perfecțiune, echilibru, stilul clar, idealul de bine și frumos) trimit la clasicism: "Ce e rău și ce e
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]