3,820 matches
-
stiind că-s singură la ora aceea. Am gândit că poate a fost una din pisicile bătrânei și nu am dat importanță. Mai aveam încă 45 de minute de pauză. Mă ridic agale de pe bancă și mă îndrept către spatele colinei de deasupra fântânii. Abia fac câțiva pași că mă trezește brusc din momentul de reverie un țipăt atât de puternic și sfâșietor, că am simțit că îngheț de groază, însă mi-am zis: ”Iată Ingrid că tocmai te supune la
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368809_a_370138]
-
te supune la probe, madam ,,Einstein”, așa că păstrează-ți cumpătul,dragă!” Din acest moment încep să devin atentă, să nu mai fiu luată pe nepregătite. Nu aștept prea mult, când aud un scâncet ca de copil și din tufișul din spatele colinei țâșnește una din pisicile bătrânei, urmată de un motan negru, cred că un vagabond îndrăgostit. Pisica era de rasă persană, un exemplar superb. Realizez, că zgomotele erau reale de această dată și nu create, cum crezusem. Îmi spun supărată: Nu
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368809_a_370138]
-
să-nchine, să i să mai roage-n șoaptă. Cregincioasă era mătușa, nu avea asamanare Nu cocea ori pârluia* să fi fost vreo sărbătoare. Duminică gimineața gi la slujba nu lipsa -„Roagă-ce mai ges, nepoata”, pa mine mă îngemna. Dâmb - colina; șustăr - vas pentru muls; stelaj - dulăpior cu polițe fără uși; firong - perdea; cingeie - prosoape de pereți; ștrencănind ștrinfi și sfetăre - împletind ciorapi și pulovere; fingia - canuță; pârluia- spală în pârlău. Referință Bibliografica: Mătușa - în grâi- / Cornelia Neagă : Confluente Literare, ISSN
ÎN GRAI- de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368879_a_370208]
-
demn Sărutând tainic pereții Și din piatră și din lemn. Nu am judecat pe nimeni De au case mari sau mici, Toți copiii Lui sunt gemeni, Chiar de unii sunt calici. Nu mai căuta pe drumuri, Pe margini de râu, coline, Locuri în care să murmuri Că ești atașat de Mine. Eu sunt peste tot în lume Și în lemn și-n piatră seacă, Și-n palate și-n cătune, Lasă vorbele să treacă. Smerit poți să fii oriunde Și în
LEMN SI SPATIILE MICI de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368942_a_370271]
-
guvernul valon. Orașul ca formă de sine stătătoare, este relativ nou, înființându-se în anul 1977 prin fuziunea mai multor localități din împrejurimi, totalizând împreună aproape 176 kilometri pătrați ca suprafață. Privit de sus de pe zidurile cetății situată pe o colină înaltă, se pot observa periferiile orașului cu trăsături preponderent rurale nicidecum urbane, orașul dezvoltându-se mai mult pe malurile celor două râuri navigabile, Sambre și Meuse, Sambre vărsându-se în Meuse în zona “Podului Francez” sau cum este cunoscută de către
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370767_a_372096]
-
albe puternic mirositoare de o frumusețe încântătoare, crescute acolo printre movilele de pământ înverzit și zidurile inerte din piatră pe care creșteau nestingheriți mușchii verzi. Spre extremitatea din dreapta a cetații se întindea Namurul de dincolo de malul Meusei până sus pe colinele de la marginea orașului, cu spații verzi, curți înconjurate cu garduri din lemn de parcă te aflai într-o zonă ardelenească a noastră și case rustice, cu nimic mai deosebite ca cele românești. Orașul ca urbe era doar pe malurile Meusei și
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370767_a_372096]
-
mișcare. Erau clădiri cu două, trei sau patru nivele, cu acoperișuri din țiglă de diferite culori sau model, chiar și blocuri cu până la zece etaje. Un oraș întins mai mult pe malurile celor două ape navigabile și mai puțin spre colinele împrejurimii. Prietenii mei au mai fost în vizită pe aceste locuri, însă nimic nu-i oprea să filmeze din nou și să fotografieze tot ce era mai impresionant și mai frumos și într-adevăr aveam ce fotografia sau filma. După
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370767_a_372096]
-
priveste fix peretele picnit de igrasie, un soi de hartă stranie, iscata de sub coaja varului împrospătat chiar în vara trecută. Pentru ea nu contează dacă afară e soare sau este furtună. Lumea ei este ca și lăuntrica. Azi ploua peste colinele provinciei. În fosta basilică medievală, liniștea este și mai densă, moale că o țesătura de fetru veritabil. Mărțina privește pentru a nu stie câtă oră pereții, spațiul tixit de exponate care își așteaptă cumpărătorul și ziua licitației. Nici curatorul, nici
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
de mic copil, astfel că el împreună cu ceilalți 6 frați ai săi au fost îngrijiți numai de mama sa evlavioasă. La vârsta de 14 ani, Sfântul Efrem cel Nou a intrat ca monah in Mănăstirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de pe Colina Neprihăniților, din regiunea grecească Attica (de lângă localitatea Nea Makri). În ziua de 14 septembrie 1425 (tot de ziua Sfintei Cruci, când Sfântul Efrem cel Nou împlinea 41 de ani de viață și 27 de ani de aspră nevoință călugărească), Sfântul
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
tot de ziua Sfintei Cruci, când Sfântul Efrem cel Nou împlinea 41 de ani de viață și 27 de ani de aspră nevoință călugărească), Sfântul Efrem cel Nou a fost luat în robie de către turcii care au atacat mănăstirea de pe Colina Neprihăniților, iar ceilalți călugări din obștea sa au fost decapitați. Martiriul Sfântului Efrem cel Nou - Marele Mucenic din Nea Makri - a durat 8 luni: a început pe data de 14 septembrie 1425 (de ziua Sfintei Cruci, care este și ziua
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
Nou - Marele Mucenic din Nea Makri - a durat 8 luni: a început pe data de 14 septembrie 1425 (de ziua Sfintei Cruci, care este și ziua de naștere a Sfântului Efrem cel Nou), când turcii au cotropit Mănăstirea aflată pe Colina Neprihăniților (Nea Makri - Grecia) și au ucis pe ceilalți monahi prin decapitare, iar pe Sfântul Efrem l-au luat în robie; s-a sfârșit în ziua de 5 mai 1426, într-o zi de marți, la ora 9 dimineața, când
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
o puse în mormânt laolaltă cu trupul Sfântului. Apoi oamenii acoperiră mormântul și plecară. În luna iunie anul 1971, Sfântul Efrem cel Nou - Marele Mucenic din Nea Makri - i s-a arătat în vis unei măicuțe de la Mănăstirea sa de pe Colina Neprihăniților, și i-a dezvăluit o parte din chinurile la care a fost supus de acei otomani necredincioși. Sfântul Efrem i-a spus cu glasul său blând: - Dacă ai ști cât am pătimit, chiar și la cap... Și i-a
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
sa, moaștele Sfântului Efrem cel Nou au fost descoperite în chip minunat de către stareța Macaria, cea care a refăcut Mănăstirea de la Nea Makri. Cu alte cuvinte, în anul 1945, maica Macaria a mers la ruinele vechii Mănăstiri Buna Vestire, pe „Colina Neprihăniților”, la poalele nord - estice ale Muntelui Penteli. Dintr-un imbold dumnezeiesc, a amenajat o chilioară în acel loc și a început să curețe ruinele vechii biserici și să o reconstruiască. Acolo medita adesea la faptul că pe acele pământuri
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
adormirii sale întru Domnul, în urma chinurilor cumplite suferite ca Mare Mucenic și Martir). Prin urmare, unul dintre cele mai cunoscute locuri de pelerinaj din Grecia de astăzi, Mănăstirea Sfântului Efrem cel Nou, se află în apropierea localității Nea Makri de pe Colina Neprihăniților din regiunea Atica, la numai 30 de kilometri nord de Atena. Așadar, Mănăstirea de la Nea Makri a fost zidită în perioada bizantină, înainte ca peninsula grecească Atica să ajungă sub ocupație otomană. Mănăstirea este închinată Maicii Domnului, având hramul
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
o, Sfinte Efrem, mucenice al Domnului, slava cea ascunsă pe care ai dobândit-o de la Dumnezeu. Iar prin mulțimea minunilor umpli de nădejde pe toți cei ce strigă Domnului cu credință: Aliluia! Icosul al 3-lea Ai strălucit odinioară pe colina neprihăniților, arătându-te plăcut lui Hristos prin sfântă viețuire, iar acum, Sfinte, sfințești cu sfintele tale moaște mănăstirea ta, care se veselește duhovnicește și îți strigă: Bucură-te, luminător preastrălucit al isihiei Bucură-te, chip al cumpătării și trezviei Bucură
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
sfinților Bucură-te, căci ai viețuit în chipul îngeresc Bucură-te, că te-ai învrednicit de rodul cel ceresc Bucură-te, cunună aurită a sfintei tale mănăstiri Bucură-te, pom pururea neveștejit, plin de sfintele rodiri Bucură-te, că pe colina neprihăniților ai viețuit întru nevoință Bucură-te, că dragostea de Dumnezeu ți-a fost armă și iscusință Bucură-te, că ai sfărâmat puterea celui pizmaș și dușmănos Bucură-te, că te-ai împodobit cu frumusețea Domnului Hristos Bucură-te, că
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
aleargă la sfântă mănăstirea ta și dobândesc har din belșug prin sfintele tale moaște, cântând Preasfântului Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 6-lea Strălucind ca un alt soare, te-ai arătat și ți-ai făcut auzit glasul pogorât din Cer, pe colina neprihăniților. Neștiut fiind de către pământeni, te-ai făcut cunoscut acum Bisericii lui Hristos, prin descoperirea sfintelor tale moaște, făcându-i pe toți oamenii să îți aducă dulce cântare: Bucură-te, stâlp al pătimirilor mucenicești Bucură-te, viță a dreptarelor dumnezeiești
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
din aspră nevoință Bucură-te, jertfă sfințită prin război până la sânge Bucură-te, că prin tine nebunia necredinței se înfrânge Bucură-te, viață înveșmântată cu monahicească haină Bucură-te, mireasmă bună a viețuirii fără de prihană Bucură-te, stea care pe colina neprihăniților răsare Bucură-te, că în bezna vremurilor noastre ești precum un soare Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite! Condacul al 9-lea Tu dezlegi legăturile celor slăbănogi, îi tămăduiești pe cei îndrăciți și faci să înceteze
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
spre amintirile plăcute din timpurile în care Corneluța era numai a lui. Iar el era al tuturor... În sfârșit ,ajungem și la Bran. În otomană, Bran înseamnă „poartă” , dar cred că n-are nicio legătură. În față, cocoțat pe o colină, Castelul lui Dracula ne amintește de măreția unor timpuri de demult. Pare cu mult mai scorojit decât ultima oară, când am trecut pe-aici. Timpul lasă întotdeauna riduri pe care deseori le poți acoperi cu-un fond de ten. Aici
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
Până nici pe mine Nu mă mai recunoscui. ----------------------------------------------- Astă-zi mie-mi descopăr Întreaga vină: iubisem fără margini, Iubisem orb. FĂRĂ TINE De-o vreme-s perplex de ce văd, de ce-aud, de ce simt, fie-n șes, hăt! Pe pisc, pe coline; O, nimic nu-i ca ieri, totul e nefiresc petrecut fără tine; Fără tine râurile-și întorc - răzvrătite - șuvoaiele, gonind înapoi spre izvor; Fără tine repugnatul magot pare tipul cel mai seducător; Fără tine, catifelatele firișoare de iarbă se transformă
DRUM LIN SPRE CER… FILUŞ JULEA! (UN OM… UN ZBOR… UN ÎNGER) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369888_a_371217]
-
consideră numele de origine italica (deci indo-europeană), a doua de origine etrusca. Din prima grupa se remarcă încercările de a explica Romă prin numele vechi al Tibrului, Rumon, sau printr-un termen topografic cu referire la una din cele șapte coline tradiționale pe care este așezat orașul, Palatinul; cealaltă ipoteza pornește de la cele două vârfuri ale Palatinului și de la cuvântul ruma „mamela“, cu care sunt asemuite. În ceea ce privește originea etrusca, care întrunește acordul multor specialiști, se propune legătură cu numele gentilic etrusc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
consideră numele de origine italica (deci indo-europeană), a doua de origine etrusca. Din prima grupa se remarcă încercările de a explica Romă prin numele vechi al Tibrului, Rumon, sau printr-un termen topografic cu referire la una din cele șapte coline tradiționale pe care este așezat orașul, Palatinul; cealaltă ipoteza pornește de la cele două vârfuri ale Palatinului și de la cuvântul ruma „mamela“, cu care sunt asemuite. În ceea ce privește originea etrusca, care întrunește acordul multor specialiști, se propune legătură cu numele gentilic etrusc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
i-a întristat. Căci o doreau alături să le fie, Cu frumusețea ei de neuitat. Când mândrul zeu Apollo a zărit-o, El fermecat,pe loc s-a-ndrăgostit. Dar nici iubirea lui nu a dorit-o, Și grabnic spre coline a fugit. Când zeul era gata să o prindă, Cu teama-n glas,ea tatăl și-a rugat, Să îi deschidă apa,s-o cuprindă, Să-i schimbe frumusețea ce i-a dat. Nici n-apucase ruga să sfârșească, Când
LEGENDA DAFINULUI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370419_a_371748]
-
când un neam își conduce spre despărțire, cu pasul gândului îngreunat și demobilizat de supărare, o căprioară a pajiștii lui, pe care-o va plânge de-acum roua în iarbă, norii sub văzduh, umbra sub frunză, apa între maluri, câmpia, colinele, podișul și munții Bucovinei. Prima solista profesionistă, angajată, a ansamblului „Ciprian Porumbescu”, din Suceava, Artemiza Bejan, a fost românilor moldoveni sol înaripat cu aripi de melos, înflăcărat cu dragoste de cultura neamului său, juruit lui să-i panseze rana, să
ARTEMIZA BEJAN REÎNTOARCERI PESTE PRAGUL UITĂRII LA ZĂCĂMÂNTUL BUNĂSTĂRII SPIRITUALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370376_a_371705]
-
tine! La revedere! îi spuse la plecare, lui Nicolae, colonelul. Dar nu uita! Aici, ești domnul Bratu, filozoful, la unitate ești Bratu soldatul! În vară, Nicolae ajunse cu batalionul în Cernăuți. Orașul era de o frumusețe stranie, situat pe frumoasele coline ale Carpaților, pe malul râului Prut. I se spunea „mica Viena”, o denumire meritată pe deplin. Cu o istorie și o poveste fascinantă, fermecătorul oraș era capitala Bucovinei și reprezenta unul dintre cele mai importante centre urbane din România. Cernăuțiul
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]