801 matches
-
feminină a soarelui este Floarea Soarelui, aflată, de cele mai multe ori, în conflict inițiatic cu alte flori, cu floarea crinului sau cu floarea trandafirului, dar asumându-și, în cele din urmă, rolul de judecător: "Sculați, sculați, boieri mari, / Că vă vin colindători / Pe la miez de cântători, / Pe sub patru-ncheietori. Nu vă vin cu nici un rău, / Că vă vin cu Dumnezeu, / Dumnezeu / Cel mititel / Mititel / Și-nfășețel, / Cu fășuță de mătasă, / Fășuță de-mpărăteasă. La doi meri, / La doi peri, / Cu crăngile până-n ceri. Scoală
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ale Arborelui Cosmic. Astfel, într-o colindă bucovineană, soarele împreună cu celelalte astre este "furat" din rai de Iuda, tocmai pentru a face posibilă apariția noului soare, renăscut din cenușa bătrânului soare: "Sculați, sculați, boieri mari, / Florile dalbe! Că vă vin colindători, / Florile dalbe! / Noaptea pe la cântători. / Sculați, sculați, nu adormiți, / Sculați și vă-mpodobiți, / Că nu-i vremea de dormit, / Că-i vremea de-mpodobit / Cu podoabe de argint, / Cu cănafi până-n pământ. / Și sculați și slugile / Să măture curțile, / Că-naintea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a fost considerat fratele mai mare al Soarelui.139 În spațiul românesc, există obiceiul ca, în cele trei zile de Crăciun, să se umble cu "steaua" , cu 6, 8 sau 12 colțuri. Steaua era purtată de așa-numiții "stelari", "colindari", "colindători" sau "crai" care vesteau Nașterea Domnului.140 În Bucovina se umblă cu steaua sau cu luceafărul, pentru a sfinți gospodăriile: " Sculați, domnilor, sculați, / Că vă vin colindători / Noaptea pe la cântători. / Noi în casă vom ura, / Pe Domnul l-om lăuda
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
6, 8 sau 12 colțuri. Steaua era purtată de așa-numiții "stelari", "colindari", "colindători" sau "crai" care vesteau Nașterea Domnului.140 În Bucovina se umblă cu steaua sau cu luceafărul, pentru a sfinți gospodăriile: " Sculați, domnilor, sculați, / Că vă vin colindători / Noaptea pe la cântători. / Noi în casă vom ura, / Pe Domnul l-om lăuda. / Bună seara, domni cinstiți, / De urat să ne primiți. Noi îmblăm și povestim / Tâmplarea din Rusalim, / Rusalim, oraș frumos, / Unde s-a născut Hristos, / L-a născut
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pielea unui cerb, prins după un anumit ceremonial.146 Vânătoarea propriu-zisă construiește un ritual al inițierii în misterul nemuririi și regenerării permanente, o dată cu decesul ontologic al Soarelui și renașterea cosmică: "Sculați, sculați, mari boieriu, / Dimineața lui Crăciun, / Că vă vin colindători, / Dimineața lui Crăciun. / Trei cocoși negri-au cântatu, / Trei voinici s-au deșteptatu. / Haideți, voinici, la vânatu, / Să vânăm un cerbușoru, / Cerbușoru l-am vânatu. / Adă acu și săgeata! / Nu mă săgeta pe mine, / Că și eu sunt om ca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ale sărbătorilor de iarnă, soarele și luna desăvârșesc timpul și spațiul, convertind lumea profană la minunea creației. Astfel, într-o colindă bucovineană, soarele și luna repun lumea în echilibru cosmic, anulând puterea răului: "Sculați, gazde, nu dormiți, / Că vă vin colindători, / Pe la uși, pe la cetori, / Sara pe la cântători. / Nu v-aducem nici un rău, / Făr pe bunul Dumnezeu, / Mititel / Și-nfășățel, / De la ușă pân` la masă / Fașa dalbă de mătasă, / La Maica Precista-n brață / Cine șeade după masă? / Crăciun și cu Crăciuneasa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
riturilor negative în formulele-amenințări la români, ca și la alte popoare și Substratul mistic al descolindatului. În esență, descolindatul se îndrepta împotriva gazdelor avare, „care au încălcat o tradiție, pe care colectivitatea rustică o respecta cu sfințenie: buna primire a colindătorilor”. Cu obiectivitate, examinează - extrem de minuțios - faptele descolindatului, unele benigne, umoristice (autorul știa bine că realiza, totodată, un studiu al satirei populare), altele reprobabile, „ignobile răzbunări”, venind „în conflict cu cea mai elementară etică”. C. a vădit, în tot ceea ce a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
foc simt că m-aprinde!... În brațe mă ții, fulgeră văzduhul... La sînu-ți mă strângi, caz și îmi dau duhul!... De esența petrarchismului sunt lunga durată a iubirii înregistrată odată la numărul mistic nouă: De nouă ori până astăzi pământul colindător Au călătorit pe crugul soarelui nemișcător... De când am văzut cu ochii o muritoare a ta... îndoiala, confuzia între "prieteșug" și amor, marea solemnitate erotică. La Slănic, în decor alpestru, cu Munți înalți până la nouri, pâraie prin stânci vărsate, Codri de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Unde-i cald și bine. Pom de Crăciun te fac O, ce bucurie Cu beteala am să te-mbrac Și steluțe-o mie. Și fetițe și băieți Bătând din mânuțe, Ți-om cântă și ne-om juca Cântece drăguțe. 100 Colindătorii Afară ninge liniștit Și-s sobă arde focul Iar noi, pe lângă mama stând, De mult uitarăm jocul. E noapte, patul e facut, Dar cine să se culce, Când mama spune de Iisus Cu glas duios și dulce? De Iisus cum
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
schimbaseră cușmele de toamnă cu altele noi și albe, iar prispa ogrăzii era împodobită cu ghirlande de cristal. Pomul de Crăciun dădea o nouă lumină casei, iar eu ardeam de nerăbdare să-mi văd cadoul de Crăciun. Am primit și colindători care ne-au umplut casa de cântec și de duh sfânt. Nimic nu se compară cu iarna. Anotimpul alb este cel mai frumos și cel mai strălucitor, acela în care poți trece cu multă ușurință pe tărâmul celălalt, al viselor
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
și despre sufletul meu, plin de culoare și muzică. Însă, cu toate acestea, mi-am dat seama de-a lungul timpului și chiar de pe acum că nu sunt decât un suflețel mic într-o lume atât de mare. Irena Mălășinc COLINDĂTORII În ajun de Anul Nou, mama cânta în timp ce frâmânta aluatul pentru cozonaci. În bucătărie, mirosea a vanilie și scorțișoară, iar afară ningea îndesat.Andrei privea la fereastră cum cădeau fulgii pe sania lui, rezemată de un salcâm gros. Culcă-te
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
ceremoniile calendaristice de iarnă sau mielul, În cele de Paște; b) pregătirea și consumarea unor alimente ritualice: cum ar fi turtele și colacii de o anumită formă (zoomorfe sau antropomorfe, cerc solar sau Încolăcit ca un opt), pregătiți special pentru colindători; c) ospețele ceremoniale: În forme moderate sau orgiastice, acestea celebrau fertilitatea și propițiau, prin consumul excesiv, forțele naturii să dăruiască aceleași roade și În anul sau momentul calendaristic ce urma să vină; d) așteptarea morților: În acest interval de „Între
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
urările tradiționale, cu vechi rădăcini magice, au menirea de a conjura forțele cosmosului ca să protejeze indivizii și colectivitatea și să le aducă tot binele dorit. Aceste rituri erau deseori duse la Îndeplinire de către grupuri specializate, cum ar fi cetele de colindători (copii și tineri), ceata drăgaicelor sau a călușarilor: În plus, acestea aveau și funcții magice de asigurare a fertilității, vindecare, protejare de puterile malefice etc.; i) riturile de profilaxie și purificare, care Însoțeau Întregul ansamblu ceremonial, vizau apărarea de diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din bice, buhaiul etc.) sau sporirea fertilității pământului (astfel, obiceiul „Încurării” cailor aducea În prim-plan, prin cursele de călărie printre ogoare, puterea magică a unui animal cu o bogată mitologie pozitivă - M. Coman, 1983, 1986, 1995). Jucatul cetei sacre (colindători, călușari, drăgaice) În curtea sau casa gospodarului are aceeași funcție magică de transferare a puterilor protectoare asupra oamenilor și a bunurilor acestora; alte rituri vizau purificarea oamenilor și Întărirea lor prin atingerea cu crengile verzi de salcie sau tei, la
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vorba despre procesiunile cetelor din folclorul românesc, care pot avea caracter inițiatic și magic (călușarii), pot aduce cu ele măști și alte obiecte considerate a avea puteri magice (cetele de mascați, drăgaica, junii) sau pot transmite un mesaj verbal propițiator (colindătorii). Deoarece procesiunile religioase sunt cele mai cunoscute, vom reproduce aici descrierea unei asemenea manifestări, În care Însă religiosul se Întrepătrunde cu politicul: În ajunul sărbătorii Sfintei Paraschiva (14 octombrie), ocrotitoarea capitalei și a Întregii Moldove, Curtea se mută la Trei
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mere, dar și cu bani. Cel mai așteptat obicei era și a rămas „Colindatul”. Se colinda din noaptea și până în dimineața ajunului Crăciunului. Băieți și fete de la 7 până la 14- 15 ani se organizau în cete de circa 10- 15 colindători. Ceata avea un conducător, acesta fiind un băiat mai mare. Fiecare colindător avea câte un băț 46 pentru a se apăra de câini și câte o traistă mare agățată cu două „băieri” (mânere mai lungi) pe după gât. De regulă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
rămas „Colindatul”. Se colinda din noaptea și până în dimineața ajunului Crăciunului. Băieți și fete de la 7 până la 14- 15 ani se organizau în cete de circa 10- 15 colindători. Ceata avea un conducător, acesta fiind un băiat mai mare. Fiecare colindător avea câte un băț 46 pentru a se apăra de câini și câte o traistă mare agățată cu două „băieri” (mânere mai lungi) pe după gât. De regulă ceata se forma la una din casele colindătorilor. Până la ora plecării gazda
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
băiat mai mare. Fiecare colindător avea câte un băț 46 pentru a se apăra de câini și câte o traistă mare agățată cu două „băieri” (mânere mai lungi) pe după gât. De regulă ceata se forma la una din casele colindătorilor. Până la ora plecării gazda (unde se forma grupul de colindători) servea cu boabe de porumb fierte, peste care se punea zahăr sau nucă măcinată sau pisată. Începând cu ora 20, iar în anii mai vechi, după cântatul cocoșilor de miezul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pentru a se apăra de câini și câte o traistă mare agățată cu două „băieri” (mânere mai lungi) pe după gât. De regulă ceata se forma la una din casele colindătorilor. Până la ora plecării gazda (unde se forma grupul de colindători) servea cu boabe de porumb fierte, peste care se punea zahăr sau nucă măcinată sau pisată. Începând cu ora 20, iar în anii mai vechi, după cântatul cocoșilor de miezul nopții, cetele porneau prin sat luând casele la rând. De
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
venit să colindăm Pe la case să urăm, Maica Domnului s-ajute La covrigi și la nuci multe, Bună dimineața, la moș ajun” Acum repertoriul s-a îmbogățit cu alte colinde învățate la școală sau din mass media. Gazdele așteptau pe colindători cu darurile pregătite așezate în trecut în sită, iar acum în coșuri împletite din răchită, împodobite cu ștergare populare. Darurile constau în covrigi, nuci, mere, bomboane sau zahăr cubic. Uneori colindătorii făceau urări suplimentare care sunau cam așa: „Câtă șindrilă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
la școală sau din mass media. Gazdele așteptau pe colindători cu darurile pregătite așezate în trecut în sită, iar acum în coșuri împletite din răchită, împodobite cu ștergare populare. Darurile constau în covrigi, nuci, mere, bomboane sau zahăr cubic. Uneori colindătorii făceau urări suplimentare care sunau cam așa: „Câtă șindrilă pe casă, Atâția galbeni pe masă”. Din conținutul unei astfel de urări, rezultă vechimea acestui obicei. În unele situații ceata de colindători era invitată în casă pentru a se încălzi, unde
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
în covrigi, nuci, mere, bomboane sau zahăr cubic. Uneori colindătorii făceau urări suplimentare care sunau cam așa: „Câtă șindrilă pe casă, Atâția galbeni pe masă”. Din conținutul unei astfel de urări, rezultă vechimea acestui obicei. În unele situații ceata de colindători era invitată în casă pentru a se încălzi, unde în afară de darurile obișnuite colindătorii erau serviți și cu ceva cald. Era o rușine să nu primești colindătorii. La fel și astăzi. De aceea gospodinele nu au timp de somn în această
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
care sunau cam așa: „Câtă șindrilă pe casă, Atâția galbeni pe masă”. Din conținutul unei astfel de urări, rezultă vechimea acestui obicei. În unele situații ceata de colindători era invitată în casă pentru a se încălzi, unde în afară de darurile obișnuite colindătorii erau serviți și cu ceva cald. Era o rușine să nu primești colindătorii. La fel și astăzi. De aceea gospodinele nu au timp de somn în această noapte. Ele primeau câte 10- 20 cete în trecut, acum mai puține din cauza
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
conținutul unei astfel de urări, rezultă vechimea acestui obicei. În unele situații ceata de colindători era invitată în casă pentru a se încălzi, unde în afară de darurile obișnuite colindătorii erau serviți și cu ceva cald. Era o rușine să nu primești colindătorii. La fel și astăzi. De aceea gospodinele nu au timp de somn în această noapte. Ele primeau câte 10- 20 cete în trecut, acum mai puține din cauza numărului mic de copii. În tot satul este agitație. În cazul în care
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
și astăzi. De aceea gospodinele nu au timp de somn în această noapte. Ele primeau câte 10- 20 cete în trecut, acum mai puține din cauza numărului mic de copii. În tot satul este agitație. În cazul în care la strigarea colindătorilor nu ieșea nimeni ca să-i răsplătească, ei se simțeu în drept să strice ceva din curtea gospodarului sau chiar să pronunțe o contra urare care suna așa: „Câți fulgi pe cocoș, Atâția copii buburoși”. Spre dimineață cetele se retrag acasă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]