1,023 matches
-
Cristina Alexandrescu Claudia Iuga are 34 de ani și este funcționar cu statut special la MAI. În limbaj colocvial, este "catelar", antrenează câini-polițiști. VEZI VIDEO AICI A visat în copilărie să devină solistă, dar tatăl nu a susținut-o și a îndrumat-o să meargă la Facultatea de Drept. Acum este agent de poliție, dar nu a renunțat la
Vocea României: Smiley, la capitolul bărbat nu ești din filmul meu by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63236_a_64561]
-
din punct de vedere lingvistic, pentru că ilustrează destul de bine echivalențele contextuale dintre termenii puterii, indiferent de registrul lor stilistic, mai ales cînd îi apropie o întîmplătoare asemănare fonetică. Nu e nici o îndoială că la originea cuvântului barosan - intrat în uzul colocvial - stă adjectivul țigănesc baró, -í, cu sensul "mare". Sînt însă diferențe de interpretare în privința căii care a dus de la baró la barosan. Două ipoteze, lansate cu mai mult timp în urmă, sînt la fel de credibile: ar putea fi vorba, mai întâi
Baroni și barosani... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7686_a_9011]
-
plasate în contextul locuțiunilor și al expresiilor populare mai vechi care prezintă acțiuni inutile ("a tăia frunză la cîini", "a umbla după cai verzi pe pereți"), sau în cel de parodiere a ineficienței politice și economice din timpul comunismului. Inventivitatea colocvială a produs în acea perioadă titulaturi fictive de instituții tipice - "Fabrica de împachetat fum", "Cooperativa Munca în zadar" (""Opera de trei parale" sau cooperativa "munca în zadar"" - RL 2030, 1996, 2), denumiri de ocupații inutile - "ajutor de băgător de seamă
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]
-
și o personalizare a băncii. E însă greu de crezut că, în mod spontan, vorbitorii români s-ar referi la o bancă prin pronumele cineva. În plus, a face ceva cu cineva nu e un tipar foarte răspândit în limbajul colocvial (cu puțin excepții: a face o tablă, a face bancuri etc.) și poate căpăta, cel mult, aluzii erotice. Așadar, mesajul transmis de creația lingvistică a face banking este destul de agresiv, atribuindu- le vorbitorilor familiaritatea cu o formulă și cu un
A face banking... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5683_a_7008]
-
Rodica Zafiu Între mijloacele de derivare care continuă și astăzi să fie productive în registrul popular și colocvial al limbii române, sufixul -os ocupă un loc special. Sufixul - moștenit, dar întărit și ca urmare a adaptării fonetice și morfologice a unor împrumuturi culte (latinisme sau corespondente romanice moderne) - produce adjective, pornind mai ales de la substantive, în baza unei
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
producții umoristice efemere, precum chicios (din Kitsch), pe care l-am mai citat cu altă ocazie ("Doar copiii nu sînt "chicioși". în rest..." - "România liberă", 816, 1992, 5). Într-o rubrică jurnalistică de cronică de televiziune, scrisă într-un stil colocvial juvenil și inventiv, apar caracterizări precum: "nonșalantă și sexoasă" (EZ 2309, 2000, 10), unde sexos pare să adapteze englezismul adjectiv invariabil sexy - sau "vedetistic foc, talentos și cîntăcios" (EZ, 2327, 2000, 10), în care talentos reîntîlnește, probabil fără intenție, corespondente
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
limbajul arhaizant-popular: , Ce ține boierul să verifice? Fecioria fetei? Hărnicia ei? Nici vorbă. IQ-ul" (România literară, 30, 2003, 20). În spațiile de pe internet deschise discuțiilor libere, referirile la limitele intelectuale ale interlocutorilor sînt frecvente, IQ-ul substituind în stilul colocvial posibile exprimări mai vulgare: ,vorba unuia: tu ori ai IQ-ul negativ ori nici tu nu crezi ce zici" (chip.ro); ,de când scrii pe forum ți-a mai crescut IQ-ul?" (forum.jurnalul.ro); Când îți mai crește IQ-ul
IQ -ul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11481_a_12806]
-
al românei actuale, perechea fundamentală bărbat-femeie, cu versiunea politicoasă domn-doamnă are echivalentele nene-tanti. Faptul că nene e la origine un termen popular, vechi împrumut din limbi slave (bulgară, sîrbă), în vreme ce tanti e un franțuzism ceva mai recent, apărut în limbajul colocvial orășenesc, adaptat și răspîndit rapid, nu mai are importanță: deosebirile istorice se atenuează în fața unificării registrului și a conotațiilor comune. Cu aceste sensuri, cele două cuvinte nu se mai folosesc doar ca termeni de adresare, ci și pentru desemnare; e
"Nene" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9123_a_10448]
-
în raport cu nene: forma în -a pare a fi mai marcat familiar-infantilă: "Nenea, n-ai o fisă ?" (blogspot.com), poate și sub influența utilizării actuale la vocativ a seriei articulate (hei, băiatu'!, alo, fata!). Variațiile în uz ale unei forme esențialmente colocviale sînt normale și fac parte din dinamica oralității, pe care dicționarele nu sînt obligate să o înregistreze; ele nu au însă dreptul să ignore total utilizările actuale ale lui nene(a) cu sensul "ins, individ".
"Nene" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9123_a_10448]
-
a servit și masa" (121.ro). De altfel, se observă că, deși sunt echivalente în cele mai multe contexte, expresiile cît berilă și ca Berilă sînt inegal reprezentate în uz: prima este foarte rară, în vreme ce a doua apare destul frecvent în româna colocvială (și, prin urmare, în internet). Comparativul ca atenuează valoarea cantitativă a formulei, permițînd alunecarea ei spre sensuri calitative. Astfel, ucigașul condamnat se metamorfozează în simbol al muncii sau în etalon al prostiei.
"Cît berilă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7873_a_9198]
-
izbește prin ceea ce e într-o anumită măsură exacerbarea unei tendințe mai generale a publicisticii autohtone: căutarea originalității, a efectelor de stil, îndîrjirea autorilor în a dovedi neapărat inteligență și umor, mizînd adesea pe jocurile de cuvinte și pe expresivitatea colocvială. Mai mult decît în orice alt domeniu (și aici nu mai e vorba doar de publicistica românească), în comentariile despre fotbal descrierea tehnică e depășită de pasiune: limbajul precis e ascuns, învăluit, substituit de un cod pentru inițiați, alcătuit în
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
pozitive (așteaptă un minuțel!). Folosirea lor depinde și de factori sociolingvistici: în afara contextului prototipic - vorbirea copiilor și mai ales a adulților cu copiii (baby-talk) -, diminutivele pot apărea mai mult în vorbirea femeilor sau în cea a bărbaților, exclusiv în registrul colocvial sau și în contexte mai formale. Autoarea unui studiu despre diminutivele grecești (Marianthi Makri-Tsilipakou, "Greek diminutive use problematized: gender, culture and common sense", în Discourse and Society, 2003) arăta că, în ciuda opiniei comune, cercetările statistice demonstrează că în societatea grecească
Diminutive culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8496_a_9821]
-
foarte puternic al formațiilor preexistente: este un echivalent perfect al lui fără contenire sau necontenit. Toate aceste circumstanțe au favorizat lărgirea de sens și posibilitatea de folosire a lui non-stop în aproape orice context: de la titlurile de știri în stil colocvial - „Oana Zăvoranu blestemată non-stop de către mama ei" (stiri . acasa. ro); „Andreea Spătaru cumpără non-stop haine pentru bebeluș" (time4news.ro) -, la cele (ironice, probabil) de critică literară: „Dialog, narațiune și strategii narative non-stop" (Contrafort, 10, 2008). Din punct de vedere stilistic
„Încontinuu“ și „non-stop“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6436_a_7761]
-
cu substantivul persoană; în dicționarul lui Laurian și Massim (1876) sunt înregistrate formulele „persoana mea = eu însumi”; „e el în persoană”; „a merge în persoană” etc. Componenta pleonastică a construcțiilor este subliniată ironic prin dublarea cu un cvasi-sinonim, în formula colocvială propriu și personal: „de azi am blogu’ meu propriu și personal” (cabronoficial.ro), „budinca proprie și personală” (fatacuportocale.ro) etc.
Eu personal... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5578_a_6903]
-
formula apare cu rol de inițiere sau de închidere a dialogului oral sau a mesajului scris („O zi bună tuturor. Aș dori un sfat...”; „... Mersi anticipat, o zi bună tuturor”). Registrul stilistic acoperă o zonă care se întinde între standard, colocvial elegant și ceremonios. Nu cred că formula funcționează (cel puțin deocamdată) și ca simplu salut de întîlnire, de recunoaștere, neînsoțit de conversație. Apare adesea în structuri sintactice mai ample - marcând explicit destinatarul, printr-un dativ (O zi bună și ție
Saluturi noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13550_a_14875]
-
specialistă în olmecă în care citește așa cum ne citim noi ziarele, relaxat, cursiv, fără pauze sau bîlbîieli. Rămîne pe poziții Harvey Keitel în rolul agentului special FBI, Sadusky, în schimb, îl avem în prime time pe președintele Americii (Bruce Greenwood), colocvial și prietenos, care-l cunoaște pe Ben Gates, era să zic Bill Gates, și nu face fasoane să intre în peșteră cu el ținîndu-și agenții la distanță de jocul de-a comoara. Nu puteau lipsi răii care nu sunt chiar
National Pleasure sau "Vrei să fii miliardar?" by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8897_a_10222]
-
Eugen Munteanu, Lexicologie biblică românească. Lucrarea impune nu doar prin dimensiuni (peste 500 de pagini text, fără "aparat"!), ci, în primul rând, prin amploarea ariei de investigație, ca și prin fericita alternanță stilistică între limbajul specializat și comentariul deschis, aproape colocvial, care o face accesibilă și chiar delectabilă și nespecialiștilor. Scopul mărturisit de autor este acela de a evalua "rezultatele interferențelor lingvistice între limba română și limbile clasice." Aspirație cu mult depășită, de fapt, în cursul investigației, prin varii deschideri din
Cultura cuvintelor by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7154_a_8479]
-
o activitate în sine, un mod nerăbdător de a utiliza "simultan" toate canalele de televiziune. Ca și în cazul evoluțiilor lexicale legate de universul modern al computerului și al "navigației" pe Internet, și aici se dezvoltă, mai ales în registrul colocvial, o componentă metaforică: a plimbării ("plimbîndu-se pe canale" - "România literară", 15, 2000, 19) sau chiar a alergării - "vom auzi cît de curînd din goana telecomenzii de la un talk-show la altul" ("Național", 714, 1999, 1).
"Zappare" și "butonare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16967_a_18292]
-
Cosmin Ciotloș Harold Bloom mărturisește într-un loc că, practicând în tinerețe ingrata meserie de corector, a ajuns la o asemenea rutină încât astăzi nu-și mai poate - decât cu mari eforturi de voință - reciti șpalturile propriilor cărți. Paradoxul colocvial al cizmarului desculț pare să-și găsească, până și în opera criticilor literari de primă mână, neașteptate justificări. Asta desigur, dacă ne hotărâm să îi dăm, literă cu literă, crezare. Pentru că bănuiala mea se îndreaptă într-o altă direcție. Există
Anxietatea diferenței by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8395_a_9720]
-
lărgiri de sens mai mult sau mai puțin metaforice. În același timp, cuvîntul brand - cu avantajul unei grafii perfect asimilabile și al unei pronunții destul de ușor de adaptat - a produs o întreagă familie lexicală, în jargonul profesional și în stilul colocvial. În DOOM (2005) e înregistrat un substantiv neutru brand, cu pluralul branduri și cu o pronunțare corespunzătoare scrierii. De fapt, e vorba de alt cuvînt, preluat de lista DOOM-ului direct din DEX: un germanism militar, cu sensul "aruncător de
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
în lingvistica romanică, oferind cititorului informații sigure și esențiale într-o formă accesibilă și elegantă. La originea cărții stă rubrica pe care Marius Sala a prezentat-o în ultimii ani la televiziune, ,Istoria cuvintelor românești"; autorul a păstrat tonul direct, colocvial, al adresării către un public destul de larg, utilizînd optime strategii comunicative. Au fost alese cuvinte care trezesc curiozitatea; indicațiile sînt precise, fără a fi tehnice sau excesive. Foarte utilă e strategia de actualizare: multe cuvinte au fost prezentate la momentul
Fascinația etimologiei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10966_a_12291]
-
Rodica Zafiu În limbajul tinerilor (varietate sociolingvistică greu de delimitat, dar a cărei existență este incontestabilă), cuvîntul patetic e folosit, în ultima vreme, cu un sens special, calchiat din engleza colocvială: "ridicol, penibil, demn de milă și dispreț". O asemenea semnificație nu exista cîtuși de puțin în utilizarea tradițională a adjectivului patetic, preluat din franceză (probabil și sub influența echivalentului german) pe la începutul secolului al XIX-lea; prima atestare a cuvântului
"...un penibil jalnic și patetic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11211_a_12536]
-
este un tipic calc semantic: vechiului patetic i se adaugă un sens nou, prin care devine un simplu calificativ negativ, un termen insultător. Se pot găsi numeroase ilustrări ale acestei utilizări pe Internet, mai ales în forumuri, unde predomină stilul colocvial: "ești patetic Pitzi !! ești un dezastru !! ai dat-o în bară rău tare anu ăsta!" (fcsteaua.ro); "patetic ești tu..." (forum Gândul, 3.10.2005); adesea cuvîntul apare în context însoțit de alte anglicisme - calcuri și împrumuturi neadaptate -: "Voi realizați
"...un penibil jalnic și patetic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11211_a_12536]
-
să îmi dau seama de ce socotiți demersul meu ca fiind unul patetic" (muntealb.com). De cele mai multe ori, contextul nu permite distincția sensurilor, ambiguitățile rămînînd irezolvabile. Nu știu cît se va răspîndi noul uz al cuvîntului patetic în afara limbajului tineresc și colocvial; mi se pare că, dacă nu se va extinde în alte registre, el va sfîrși prin a pierde teren - nu pentru că s-ar reveni la sinonimele numeroase deja existente (sinonimia, în actele de insultă, e foarte largă, pentru că nuanțele de
"...un penibil jalnic și patetic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11211_a_12536]
-
a normei unice în limba standard scrisă, și indiferent cît de mari ar fi asemănările de grai popular din zonele vecine - o serie de diferențe există, legate de bilingvism, de experiențele istorice, dar și de evoluții divergente normale ale uzului colocvial: urmînd mode și modele de succes într-o comunitate dată. Asemenea diferențe apar pentru orice limbă care se vorbește în țări diferite, așa cum apar și în vorbirea oamenilor culți din zone diferite, în interiorul aceleiași țări. Teama de a nu face
Monitorizări comparate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8657_a_9982]