9,604 matches
-
propriile impozite” și creează ”Asociația continentală”. Măsurile discriminatorii adoptate de metropolă în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea față de coloniile nord-americane determină nașterea mișcării comune antibritanice, care culminează cu Războiul de independență. La 4 iulie 1776, cele 13 colonii engleze își proclamă independența. Thomas Jefferson redactează ”Declarația de independență” care este adoptată de Congresul american. Independența este recunoscută prin Tratatul de la Paris din 3 septembrie 1783. În 1787 este adoptată Constituția SUA (în vigoare, cu amendamente, până astăzi), care
4 iulie – Ziua Naţională a Statelor Unite ale Americii [Corola-blog/BlogPost/92863_a_94155]
-
atentate nereușite împotriva lui Ioan Pelivan, membru al delegației României la Conferința de Pace de la Paris. Arestat la Nisa în urma înscenării unui furt de bijuterii, își va dovedi nevinovăția, iar după eliberare cutreieră mapamondul ca un globe-trotter: Africa, Anglia și coloniile insulare ale acesteia, dar și ale Franței, Australia, Japonia, Canada, Mexic, America. În 1939, după expirarea celor 25 de ani necesari prescrierii faptelor sale [la Debrețin, în urma deschiderii coletului-capcană, murisera trei oameni- n.a.], revine pentru scurt timp în țară, dar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
în data de 8 februarie (ora 08:30), de pe Aeroportul din Larnaca și în 40 de minute am aterizat la Haifa. Acolo am fost întâmpinați de un ghid turistic, doamna Zivit Sari, care ne-a dus într-un tur în Colonia Germană, unde am vizitat Grădinile Bahai, incluse în patrimoniu UNESCO. Micul dejun l-am servit la Hotelul Colony unde a avut loc și o întâlnire cu Moshe Shema - director general al Centrului Turistic din Haifa și Iulia Shtraim - adjunctul primarului
Cipru si Romania la Targul International de Turism din Israel [Corola-blog/BlogPost/93380_a_94672]
-
pentru spanioli nenorocirea cea mai groaznică ce poate paște un om”, scria cândva Gerald Brenan în The Face of Spain. Spania îi regizează morții un spectacol multicolor: lupta cu taurii, un spectacol pe care îl exportă chiar și prin fostele colonii de peste ocean (în Mexic, ele se numesc Pamplonadas). Așa cum o operă italiană îi zguduie pe unii, tot așa fiorul estetic îi electrizează pe spectatorii luptelor taurine. Cu toate acestea, nu se pune problema unei indiferențe suverane a spaniolilor față de suferință
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93381_a_94673]
-
transformat Leul românesc într-o pisică de maidan, căreia be-ne-re îi azvîrle din cînd în cînd cîte un bănuț, cică pentru a rezista atacurilor valutelor. Ar fi timpul ca poporul să treacă la „epurarea” și reorganizarea sistemului financiar românesc. O colonie de rețele mafiote, bănci, moll-uri, marchet-uri și farmacii Instituționalizarea cămătăriei și corupției în sistemul financiar-bancar a făcut să avem o economie imaginară, datorii uriașe, viitorul amanetat și cele mai mici retribuții din U.E.: între 200 - 300 euro pe lună, comparativ
Fraude de proporţii şi mafioţi purtători de ştampilă [Corola-blog/BlogPost/93480_a_94772]
-
de trîntori, hoți și rețele de tipul Microsoft. Marea problemă e că rasa degenerată a Puterii de după 1989 a distrus absolut orice activitate economică productivă și, odată cu acestea, nucleele sindicatelor, de care tare se mai temeau, transformînd România într-o colonie de rețele mafiote, bănci, moll-uri, marchet-uri, farmacii, case de amanet, case de pariuri, bordeluri, clanuri de bogătași corupți, dincolo de care supraviețuiește miraculos o populație săracă, îngropată în datorii. Ce se va întîmpla cînd nu va mai fi nici un obiectiv economic
Fraude de proporţii şi mafioţi purtători de ştampilă [Corola-blog/BlogPost/93480_a_94772]
-
pușcoacele pe mână, e drept, unele soft, ca să se familiarizeze cu ceea ce și pentru ei poate fi o meserie de viitor. România devine o bază militară pentru SUA, un avanpost în conflictul său încă latent cu Rusia, un portavion, o colonie, spun cei mai sceptici, un al 51-lea stat, cei mai optimiști, deși poate că este exact invers, ca în bancul cu pesimistul care spune că mai rău nu se poate, în timp ce optimistul îl contrazice tăios: ba, se poate. Mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93550_a_94842]
-
al XIII-lea, datorită extinderii puterii maritime a comunelor italiene Veneția și Genova îndeosebi, ce vor ajunge să dețină supremația navală și comercială în Marea Mediteraneană, genovezii fiind aceea ce vor crea la Peră, în inima Imperiului Otoman, o nouă colonie comercială, nici litoralul Mării Negre nu le va scăpa din atenție. Așezarea prielnica, la întretăierea unor mari drumuri comerciale ce ii atrăseseră și în antichitate pe vrajnicii navigatori și negustori greci, va da spațiului românesc de la Dunărea de Jos și mare
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
al XIII-lea, datorită extinderii puterii maritime a comunelor italiene Veneția și Genova îndeosebi, ce vor ajunge să dețină supremația navală și comercială în Marea Mediteraneană, genovezii fiind aceea ce vor crea la Peră, în inima Imperiului Otoman, o nouă colonie comercială, nici litoralul Mării Negre nu le va scăpa din atenție. Așezarea prielnica, la întretăierea unor mari drumuri comerciale ce ii atrăseseră și în antichitate pe vrajnicii navigatori și negustori greci, va da spațiului românesc de la Dunărea de Jos și mare
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
da spațiului românesc de la Dunărea de Jos și mare o nouă coordonată în comerțul european, îndeosebi pentru secolele al XIII-lea și al XIV-lea. Despre importanța comercială, despre volumul comerțului practicat de genovezi, cei ce vor determina apariția unor colonii proprii la Chilia (Licostomo) și Cetatea Albă (Montcastro sau Maurocastron) vorbesc însemnările notarilor genovezi de la Caffa și Peră și în special cele ale lui Gabriele Predomo. Aceste însemnări peste de 300 acte scrise la Peră în fața notarului genovez sus-amintit-pomenesc despre
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
de genovezi, români, armeni și alte neamuri, numind-o Montcastru sau Belgrad. Se zice că ar fi cea mai veche cetate de frontieră a Moldovei, situată la limanul Nistrului. În secolul VI d.H. în locurile descoperite de greci se afa colonia Tiras, măi binezis o cetate-polis grecească și greco-romană suprapusa după uniicercetatori pe cetatea medievală succesiv bizantina, genovezaromaneasca, turcească avînd în aceste perioade numele respective deorigine. Grecii o numeau Levcopilis, dacii Vidava, românii Albă Iulia, genoveziiMoncastro sau Maurocastro, turcii Akkerman
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
mai puternici și mai bine înarmați. Astfel românii i-au pe geți de pe aceste meleaguri, întemeind Albă Iulia, unul din cele mai importante și mai frumoase orașe din Dacia Traiana. Cei care au înălțat în secolul XIII pe locul vechii colonii grecești cetatea au fost genovezii și se numea, după cum am spus, Maurocastro sau Moncastro. Acest edificiu cu un zid de doi chilometri lungime, cu 26 de turnuri și trei porți era înconjurat de un șanț de apărare foarte lat, cu
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
vechi îl dau Cetății Albe. Faptul, petrecut în 1314,era însemnat de o ,,relațiune a martirilor și mănăstirilor fraților minorități în Orient’’. Colecția de regulamente și hotărâri maritime denumită Imposicio Officii Găzărie, din 1314 instituindu-se un oficiu special pentru colonii și comerț în Marea Neagră, conține un document datat 22 martie 1316 prin care guvernul genovez rupe legăturile comerciale cu împăratul bulgarilor Fedixclavus (Svetoslav) amintind de pagubele suferite de negustorii genovezi pe teritoriile acestui suveran,în special în Maurocastrou, deci toate
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
celelalte tipuri sus-menționate,pentru secolele XIII-XIV moneda bizantiva cunoscând un regres continuu cantitativ și calitativ. Acum apare sistemul tăierii monedelor, ceea ce semnifică deprecierea lor. Datorită creșterii autorității statelor în diferite orașe, se bat monede în aceste așezări-despotatul de Isaccea. În privința coloniilor genoveze apărute în secolele XIII-XIV în următoarea ordine Vicina, Chilia-Licostomo și Isaccea, nu deținem informații privind existența unor comptoare genoveze decât în acestea nu și în orașele maritime Enisala, Zanovarda,Constanza, Pangala,Caliacra,Cavarna, niciunul dintre aceste orașe nefiind menționat
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
Enisala, Zanovarda,Constanza, Pangala,Caliacra,Cavarna, niciunul dintre aceste orașe nefiind menționat în actele notariale cunoscute. Dispariția unei monede locale purtând pe avere portalul și crucea genoveza este singurul indiciu privind prezența genovezilor la Enisala . Comptoarele genoveze realizau tranzacții comerciale, colonia genoveza asigura relația largă cu alte lumi, incluzând orașul dobrogean în comerțul internațional al vremii și impulsionând nivelul producției pe ansamblul ei. Colonia era construită în cartiere aprate, destul de închise, după ce în prealabil obținuse asentimentul și tertoriul necesar de la suveranul
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
portalul și crucea genoveza este singurul indiciu privind prezența genovezilor la Enisala . Comptoarele genoveze realizau tranzacții comerciale, colonia genoveza asigura relația largă cu alte lumi, incluzând orașul dobrogean în comerțul internațional al vremii și impulsionând nivelul producției pe ansamblul ei. Colonia era construită în cartiere aprate, destul de închise, după ce în prealabil obținuse asentimentul și tertoriul necesar de la suveranul orașului,de aceea ea nu determina total viața orașului ce o adăpostește, care se lasă influențat și influențează la rându-i și își
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
obținuse asentimentul și tertoriul necesar de la suveranul orașului,de aceea ea nu determina total viața orașului ce o adăpostește, care se lasă influențat și influențează la rându-i și își desfășoară activitatea și însăși existența independent de prezență sau absența coloniei genoveze. Colonia e un fel de ,,corp străin” care nu face ,,corp comun” cu trupul orașului indigen ce are propria să structura social-politică,economică,administrativă, fapt care face ca la retragerea coloniei italiene orașul să nu se desființeze,ci să
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
și tertoriul necesar de la suveranul orașului,de aceea ea nu determina total viața orașului ce o adăpostește, care se lasă influențat și influențează la rându-i și își desfășoară activitatea și însăși existența independent de prezență sau absența coloniei genoveze. Colonia e un fel de ,,corp străin” care nu face ,,corp comun” cu trupul orașului indigen ce are propria să structura social-politică,economică,administrativă, fapt care face ca la retragerea coloniei italiene orașul să nu se desființeze,ci să-și continue
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
și însăși existența independent de prezență sau absența coloniei genoveze. Colonia e un fel de ,,corp străin” care nu face ,,corp comun” cu trupul orașului indigen ce are propria să structura social-politică,economică,administrativă, fapt care face ca la retragerea coloniei italiene orașul să nu se desființeze,ci să-și continue,viața proprie. Este de asemenea de menționat faptul că, în privința negoțului, factor determinant al calității de oraș al unei așezări umane, există controverse pe planul teoretizării și tipologizarii așezărilor urbane
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
orice nevoie, fie ea oricât de mică.Iar turiștii străini nu fac din nou greșeala să ne mai viziteze. Nu mică îi fusese mirarea, când constatase că toate autovehiculele circulau pe partea stângă,dar și-a amintit că Cipru fusese colonie britanică până în 1960 și regulile de circulație de acolo își găsiseră teren propice și aici. Până acum totul e bine,să vedem de-aici încolo ! Un hotel mare și impunător de patru stele, îl atrăgea ca un magnet, Krasus Beach
VIATA LA PLUS INFINIT (6) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383292_a_384621]
-
și de os domnesc - se dovedise un dușman al poporului, Monarhul va înțelege asta, are sfetnici buni; îi vor reaminti că, de mulți ani, are în Magistrat dacă nu un prieten, oricum un aliat; un fel de Vicerege, care, din colonia lui, trimite Coroanei argint. Aurul e pentru cine face partea. Urât norod, urâtă Regalitate; nici Republica nu ar aduce, aici, mari schimbări. Cred că nu mai e nimic de făcut: gloata asta imbecilă va alege, totdeauna, prost. E nevoie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
mese rezemate pe două trepiede, acoperită de o grămadă de foi mari din hârtie, așezate la voia Întâmplării. Poetul luă una și o apropie de lampă. Se putea vedea o secvență Încâlcită de linii trasate cu cărbunele, găurite ca și când o colonie Întreagă de gângănii ar fi dat năvală peste opera desenatorului. Foaia era murdară de negru de fum. De emoție, simți cum inima i se face cât un purice. Găsise ceea ce căuta: cartoanele pregătitoare pentru mozaic de care meșterul Ambrogio se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
că Plutarh a exagerat atribuindu-i regelui macedonean fondarea a 70 de cetăți, Însă și doar 20 de Alexandrii (cifră mai rezonabilă), nu este de ici, de colo. Sigur, unele dintre ele n-au depășit condiția de garnizoane sau de colonii de militare; altele Însă au devenit mari centre comerciale (cazul Alexandriei caucaziene, de pildă). Dubla funcționalitate - economică și militară - În spiritul căreia au fost construite aceste cetăți ne trimite cu gândul la un alt cuceritor din plin secol al XX
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
intrase nimeni din 1821. Ultimul proprietar cunoscut, energicul boier Callimachi, din ramura Frânculeștilor, vine aici în 1848 cu gânduri mari, dar pleacă scârbit în aceeași zi când descoperă în biblioteca din aripa dinspre eleșteu, printre cazanii și octoihuri, o adevărată colonie de nutrii. Cresc bălăriile, urcă iedera, șindrila putrezește și-n timpul crizei dinastice din 1866, cu un trosnet memorabil, conacul se prăbușește. De aceea nu vom insista asupra descrierii lui, mărginindu-ne a spune că în momentul când Barzovie-Vodă, spătarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cumpăr unt. M-am răsgîndit. Am cumpărat un săpun. Săpunul nu era ambalat. L-am băgat În buzunarul jachetei. Îl tot pipăiam cu mîna, Îmi plăcea forma lui rotundă, alunecoasă. Apoi Îmi duceam degetele la nas. Mirosea dulce acrișor a colonie de provincie. Chestia asta cu săpunul e ca lăcusta care s-a pripășit astă vară, cine știe din ce coclauri, tocmai aici la etajul șase, pe raftul bibliotecii mele. E o intruziune, s-ar părea că nu are nici o legătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]