1,229 matches
-
utilizate de celulele canceroase pentru a fi imortale creșterea puterii unui motor mai mic mai ușor la același nivel ca la un motor cu mult mai mare sătenii care au sprijinit rebeliunile au fost deportați iar în locul lor au fost colonizați ruși interacțiunea continuă până la dispariția fotonilor împrăștiați prin efect fotoelectric jucătorul poate folosi cătarea armei pentru mai multă precizie încă odată el a irosit această ocazie areola este aproape de vârfurile tuberculului uneori cu mici spini destinderea răcește aburul astfel că
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Uzbekistan (aproximativ 0,064% din populație, adică 16.000 de oameni). După decenii de la terminarea războiului, unii dintre ei au încercat să se reașeze în regiunea în care a existat Regiunea Autonomă Germană, dar această mutare a întâlnit opoziția populației colonizate pe pământurile lor. De la sfârșitul anilor 90, mulți etnici germani au emigrat în patria strămoșilor lor, folosindu-se de avantajul legii germane care garanta "dreptul la reîntoarcere", o politică prin care se asigura cetățenia celor care puteau dovedi că au
Germani de pe Volga () [Corola-website/Science/298463_a_299792]
-
particular în urma semnării Acordurilor de la Nouméa în așteptarea unui referendum local prevăzut pentru anul 2014 privind independența sau menținerea sa în cadrul republicii franceze. Teritoriile din vestul Pacificului au fost populate încă de acum 50.000 de ani. Popoarele care au colonizat arhipelagurile melaneziene se numesc Lapita. Din secolul XIX în insulă au sosit polinezieni care s-au amestecat cu populația indigenă. Navigatorii europeni au descoperit insulele în secolul XVIII. James Cook a descoperit insula Grande Terre și a denumit-o Noua
Noua Caledonie () [Corola-website/Science/298489_a_299818]
-
romani din Istria. Cercetările propriu-zise încep odată cu implicarea lingviștilor. Un prim studiu relativ amplu din 1861 este scris de lingvistul Graziadio Isaia Ascoli, care compară pe larg istroromâna cu dacoromâna și aromâna, combatând ideea că istroromânii ar fi urmașii romanilor colonizați în Istria. Și cercetători de limbă germană abordează subiectul istroromânilor. Astfel, tot în 1861 apare și prima lucrare a slavistului sloven Franc Miklošič pe tema istroromânilor, apoi altele în 1880 și 1882, în care autorul afirmă originea sud-dunăreană a acestora
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
s-au răspândit învățăturile creștinismului. Greaca Koine era, neoficial, prima sau a doua limbă a Imperiului Roman. Greaca Koine a apărut ca dialect comun în armatele lui Alexandru cel Mare. În timp ce statele grecești aliate, sub conducerea lui Macedon, cucereau și colonizau lumea cunoscută, noul lor dialect comun era vorbit din Egipt până la hotarele Indiei. Deși elemente ale dialectului comun au prins contur în timpul epocii clasice, perioada postclasică a limbii grecești datează de la moartea lui Alexandru cel Mare, în anul 323 î.Hr.
Limba greacă comună () [Corola-website/Science/307324_a_308653]
-
au venit, se pare, acum 1.500 de ani de la St. Brendan (cca. 484-578 d.Hr.), abate de Clonfert în districtul Galway, Irlanda. Se spune că el a ajuns în America cu aproximativ 300 de ani înainte ca vikingii să colonizeze Islanda (874 d.Hr.). Pe atunci, relatările călătoriilor sale erau considerate pure fantasmagorii, dar astăzi specialiștii sunt de părere că ele ar fi fost reale. Când au sosit vikingii, terenul era propice culturilor agricole, dar din secolul al XIV-lea
Vatnajökull () [Corola-website/Science/308497_a_309826]
-
strategică la gurile fluviului. Deși au fost încercări de a se construi alte porturi în aceeași zonă, nici una din aceste încercări nu a putut concura cu locul ales de francezi atunci când au înființat orașul, în 1718. Oricum, deși inițial, francezii colonizaseră zona, între 1762 și 1800, Louisiana devenise o colonie a Spaniei. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, New Orleans, dar mai ales portul orașului, era deja un important nod comercial pentru tranzacționarea bunurilor agricole
Achiziția Louisianei () [Corola-website/Science/307587_a_308916]
-
Documentele arată că în jur de 300.000 de țărani din populația de aproximativ 30.000.000 de ucraineni au căzut victime acestei politici în anii 1930-1931, iar ucrainenii au reprezentat 15% din totalul de 1,8 milioane de culaci colonizați cu forța pe cuprinsul întregii Uniuni Sovietice. Colectivizarea a avut efecte negative în toate zonele în care a fost aplicată, dar dat fiind faptul că Ucraina era cea mai productivă zonă agricolă a Uniunii Sovietice (peste 50% din grâul produs
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
aprobarea guvernatorului mexican de atunci, Antonio María Martínez. Totodată, din ce in ce mai mulți Tejanos (imigranți de descendentă mixtă spaniolă și nativă-americană de la sud de Rio Grande) se alăturau americanilor în colonizarea zonei. "Convențiile" din anii 1832 și 1833, ținute de locuitorii ce colonizaseră Texasul erau răspunsul acestora față de continuă restrângere a permisiunilor de stabilire în Texas practicate de guvernele mexicane aflate în perpetuu tumult. În 1835, presedintele Mexicului, Antonio López de Santa Anna, a proclamat o constituție unică a tuturor teritoriilor Mexicului, incluzând
Listă de state ale SUA care nu au fost niciodată teritorii () [Corola-website/Science/307821_a_309150]
-
regele Franței, în 911 la St.-Clair-sur-Epte. Trecând la creștinism, el a primit ca feudă teritoriul din jurul Rouen-ului și de la gurile Senei, deci zona actualei Normanzii de Sus. Supușii lui Rollo s-au convertit, de asemenea, la creștinism și au colonizat Normandia, care era pe atunci în mare parte devastată și lipsită de structuri feudale și ecleziastice, apărând-o astfel de invaziile altor grupuri de wikingi. Populația va adopta inițial limba normandă, mai târziu însă limba franceză. După ce primii principi normanzi
Normandia () [Corola-website/Science/307827_a_309156]
-
industrie, produseseră deja în 3 ultimele secole o creștere remarcabilă a populației pe continent, de aceea secolul al XVIII-lea nu este nicicum secolul în care se produce explozia demografică care va face din Occident rezervorul de populație ce va coloniza și parțial popula 5 continente, căci această evoluție era deja amorsată începând cu secolul al XVI-lea, și cum s-a precizat mai sus, îsi are cauzele nu în îmbunătățirea în materie de medicină, ci în eficiența crescută a agriculturii
Călugărița (Diderot) () [Corola-website/Science/308375_a_309704]
-
România (regiunile istorice Maramureș și Bucovina). Termenul românesc "" este o adaptare la limba română a termenului german "Zipser", care vine de la comitatul Zips (atunci în Regatul Ungariei, azi Spiš, în Slovacia), ținutul de proveniență a acestui grup. Țipțerii au fost colonizați în Bazinul Carpatic în secolul al XIII-lea de regii ungari împreună cu sașii transilvăneni. Limba lor este foarte apropiată de dialectul săsesc transilvănean, o variantă arhaică a limbii germane de jos care s-a dezvoltat izolat de celălalte dialecte germane
Țipțeri () [Corola-website/Science/303051_a_304380]
-
și din cauza colonizării timpurie și a distanțelor mari de teritoriul de origine, se diferă profund atât de limba germană standard cât și de variantele vorbite în zilele noastre a dialectelor germane de jos. Țipțerii sunt în mod tradițional mineri, fiind colonizați de regii ungari în zonele miniere pentru a întări mineriatul în zonele nordice a regatului (teritoriul Slovaciei de azi). Variantele maghiare a denumirilor localităților țipțere conține adeseori cuvântul „bánya”, („mină”). În zonele populate de primii țipțeri s-au stabilit ulterior
Țipțeri () [Corola-website/Science/303051_a_304380]
-
uterior și de Carol Robert de Anjou în 1312 și 1328. Legislația proprie a țipserilor a fost stabilită în scris pentru prima dată în 1370 în documentul întitulat "Zipser Willkühr", prima antologie completă a legilor țipțerilor. Primii țipțeri au fost colonizați de regele Andrei al III-lea al Ungariei în zonele miniere din Maramureș, cel de al doilea val ajungând aici mult mai târziu, în secolul secolul al XVII-lea, respectiv în secolul al XVIII-lea, când țipțerii din zonele tradiționale
Țipțeri () [Corola-website/Science/303051_a_304380]
-
mult mai târziu, în secolul secolul al XVII-lea, respectiv în secolul al XVIII-lea, când țipțerii din zonele tradiționale țipțere au obținut dreptul de a se stabili și în alte zone ale Imperiului Habsburgic. Tot în această perioadă sunt colonizați țipțeri și în Bucovina. Majoritatea țipțerilor au ajuns, deci, în Maramureș în contextul proiectului de colonizare a zonei inițiat de administrația imperială austriacă începând cu 1776. Imigrarea s-a făcut în valuri. La începutul secolului al XIX-lea colonizarea țipțerilor
Țipțeri () [Corola-website/Science/303051_a_304380]
-
și Valea Stânei lângă Frumosu. La Gura Putnei a existat o colonie de țipteri, cu denumirea de "Karlsberg". Alți țipțeri s-au stabilit la Solca ("Solka") și la Voievodeasa (Fürstenthal) Ultimii coloniști au venit pe la 1829. Îndeletnicirea principală a țipțerilor colonizați în secolele XVII-XIX este prelucrarea lemnului. Pe Valea Vaserului, țipțerii plantau molid, aveau grijă de pepiniere, defrișau păduri, trimiteau plute pe apă la vale până la Sighet, Vișeu și Borșa, construiau plute pe apă, construiau drumuri și poduri de lemn. La
Țipțeri () [Corola-website/Science/303051_a_304380]
-
evreii de stânga. Propaganda sovietică a izbutit să atragă mai multe mii de evrei veniți în Birobidjan din afara Uniunii Sovietice, inclusiv câteva sute de deziluzionați de experiența sionistă din Palestina. Posibil că antisemitismul l-a îndemnat pe Stalin să-și colonizeze evrei "la capătul lumii", în îndepărtatul Birobidjan, într-un fel de ghetou, pentru a se debarasa de o populație jenantă, efervescentă, turbulentă, posibil de asemenea, că intențiile staliniste erau benefice, o încercare sinceră de a crea o regiune autonomă care
Sionism () [Corola-website/Science/303069_a_304398]
-
șvabii sătmăreni au ajuns în Maramureș în 1712 în urma unei solicitări a contelui Alexander Károlyi care dorea repopularea zonei, devastată de războaie. Inițial aceștia trăiau în circa 40 de așezări, unele exclusiv germane, altele mixte. În comparație cu alte grupuri de germani colonizați în sud-estul Europei, șvabii sătmăreni nu au primit pământ, deoarece s-au stabilit pe domenii nobiliare. Astfel, ei au fost încă de la început constrânși la iobăgie. Al doilea val de germani veniți în Maramureș a fost cel al țipțerilor, tot
Șvabi sătmăreni () [Corola-website/Science/303215_a_304544]
-
perechile căsătorite, pentru a descuraja emigrarea bărbaților necăsătoriți, care nu ar fi găsit destule femei tinere cu care să-și creeze o căsnicie. Mulți meșteșugari, inclusiv învățătorii și medicii, erau ajutați financiar să se dezvolte în noile teritorii. Au fost colonizați și nenumărați proscriși, răufăcători și persoane dubioase În urma războiului austro-turc din 1716, Banatul a fost cucerit de Imperiul Habsburgic. La 21 octombrie 1716 prințul Eugeniu de Savoia a propus împăratului Carol al VI-lea ca Banatul să fie organizat și
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
renunță și la acest proiect. Reclădirea orașului Cartagina se datorează lui Gaius Iulius Caesar. În urma victoriei obținută de Julius Caesar împotriva lui Pompei în anul 46 î.Hr. s-a hotărât refacerea Cartaginei. Proiectul este finalizat sub domnia lui Augustus care colonizează 3000 de persoane în anul 29 î.Hr. în Cartagina. Noul oraș s-a numit "Colonia Iulia Concordia Carthago". Urmează o perioadă de dezvoltare înfloritoare a orașului provocată de comerțul cu cereale și ceramică. În secolul al II-lea î.Hr. orașul
Cartagina () [Corola-website/Science/302344_a_303673]
-
Arșița, locuitorii comunei au ridicat un Schit de călugări. În timpul boierului Stârcea au fost aduși de către arendașii moșiei oameni din Ardeal pentru muncă, care erau agricultori și crescători de animale, în special oi. În perioada stăpânirii austriece (1774-1918) au fost colonizați germanii, repatriați apoi în 1941. Numele inițial al satului Valea Moldovei a fost Valea Seacă, nume dat după denumirea pârâului ce străbate satul de la vest la est. Numele nou de Valea Moldovei, a fost dat în în 1967, după noua
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
sau vizigoți. În unele izvoare romane, apare cu titlul de "Judex potentissimus". A fost rivalul vizigotului Fritigern (Fritigernus), un judecător și conducător de oști. s-a aflat în fruntea confederației tribale gotice care, în calitate de federați ("foederati") ai Imperiului Roman, au colonizat regiunile extracarpatice ale Daciei. Sprijinindu-l pe Procopius împotriva lui Valens (aliat cu Fritigern), este învins de acesta (367-369) la nord de Dunăre. Surprins de atacurile hunilor pe Nistrul mijlociu, Athanaric se retrage în anul 376 și ridică un val
Athanaric () [Corola-website/Science/302053_a_303382]
-
epoca română acest teritoriu făcea parte din zona sistemului de apărare române a provinciei Dacia, în sectorul dintre castrele Tihău și Cășeiu, în zona defensivă contra dacilor liberi, care trăiau la nord de Someș. În jurul anului 1350 familia Bánffy a colonizat aici populație slavă (rușini), de la care provine și numele așezării. În anul 1366 localitatea este atestata sub denumirea actuala, scrisă în formă "Wruzmezeu" (Oruzmezeu), "Câmpul Rusului". În 1388 apare sub forma "Oruzmezeu". A făcut parte din plasa Ileanda în cadrul comitatului
Rus, Sălaj () [Corola-website/Science/302058_a_303387]
-
reconstruiască țara, ca o mare putere care, prin extindere, să includă Alsacia-Lorena, Austria, Sudeții, și alte teritorii german-populate din Europa. În afară de aceasta, naziștii au scopul de a ocupa teritoriul non-german al Poloniei, Țărilor baltice, și Uniunii Sovietice, de a le coloniza cu germani, ca parte a politicii naziste de a solicita "Lebensraum" (în germană: "spațiu de locuit"), în Europa de Est. Cu remilitarizarea Renaniei în martie 1936, Germania a renunțat la Tratatul de la Versailles. Germania a anexat Austria, mai târziu, în 1938 (operațiunea
Puterile Axei () [Corola-website/Science/302070_a_303399]
-
musculițe Drosophila din lume, care trăiesc de la pădurile tropicale până la pajiști de munte. Sunt cunoscute aproximativ 800 de specii de drosophilide hawaiiene. Dovezile genetice arată că toate speciile native drosophilida din Hawai se trag de la o singură specie, care a colonizat insulele, cu aproximativ 20 de milioane de ani în urmă. Adaptarea ulterioară a fost stimulată de lipsa de concurență și de o mare varietate a posibilităților disponibile. Deși ar fi posibil ca o singură femelă gravidă să colonizeze o insulă
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]