4,185 matches
-
care le valorifică și exercițiul social pe care îl aduc cu regularitate în viața școlii sunt adevăratele motivații ale celebrării, nu evenimentul istoric în sine. Școala a fost, încă din secolul al XIX-lea, direct solicitată la astfel de activități comemorative, furnizând, deopotrivă, contingente masive de public docil, dar și actori prezenți în toate etapele unei serbări naționale. Fiecare comunitate școlară putea genera, la scară redusă, dar respectând ierarhia instituțională și prestigiile locale, o sărbătoare proprie. Astfel de experimente, destinate unui
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
rămâne și astăzi ziua unirii, pentru care profesorii trebuie să organizeze cel puțin un eveniment colectiv, legat de istoria alegerii domnitorului Al. I. Cuza. Dar tot la unire se referă și ziua națională, celebrând momentul 1 decembrie 1918. Această repetiție comemorativă creează încă destule confuzii. Mulți dintre cei aflați la vârsta școlii par să aibă, într-adevăr, nedumeriri în privința acestor repetate uniri și a celebrărilor corespunzătoare. Poate că tocmai insistența educatorilor 136 a contribuit, în definitiv, la întreținerea impreciziilor de memorizare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
aniversa tot mai encomiastic ziua de naștere a lui Nicolae Ceaușescu nu au reușit să demonteze popularitatea unirii "mici" și a domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Firește, există o distribuție regională preferențială pentru aceste simpatii, mai evidentă după 1990, când inițiativele comemorative nu mai depind exclusiv de agenda politică centrală 209. Geneza unui simbol de stat Se știe că adunarea românilor de la Alba Iulia, din 1918, a fost de la început organizată ca o uriașă sărbătoare națională. Cum, în aceeași zi, la București
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
instituit o adevărată tradiție a devoțiunii publice ardelene dincolo de mizele politice ale momentului pentru simbolistica respectivei aniversări. În 1928, s-a exprimat în mod repetat intenția aniversării celor 10 ani de la unire. Până la urmă, nu s-au mai întreprins acțiuni comemorative de amploare, dar s-a revenit la prima formulă omagială, cea din 1919. După cum se anunța în presă, la 1 decembrie, toate școlile trebuiau să participe dimineața la "Te-Deum-urile ce se vor oficia la biserici, în prezența autorităților", după-amiază urmând
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
asupra manualelor de istorie, care au alimentat constant simbolistica anului 1918, propulsând-o încet dar sigur spre statutul său actual. Timp de șapte decenii, manualele i-au rezervat o pondere inegală în repertoriul datelor emblematice ale istoriei naționale, în funcție de puseele comemorative ale momentului. Limitele acestor variații au fost extreme, de la indistincție la exaltare, de la extincție la fetișizare. În mod paradoxal, revoluția anticomunistă din 1989 nu pare să fi adus o transformare dramatică în prezentarea subiectului, ceea ce se explică nu doar prin
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
clasa a IV-a, a VII-a (ulterior, a VIII-a) și a XI-a (apoi a XII-a). Primele manuale ale regimului insistau asupra faptului că sunt "unice" și că răspund comenzilor de stat298. Sub acest patronaj, întreaga politica comemorativă a panteonului școlar a fost complet transfomată. În paginile noilor cărți de școală au rămas doar câțiva dintre domnitorii de altă dată, alăturați conducătorilor unor mișcări de revoltă socială precum Horea, Cloșca și Crișan, Gh. Doja, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Această convingere a fost documentată amănunțit, în consonanță cu ideologia vremii 380, confirmând "științific" o întreagă literatură de popularizare. Familiaritatea subiectului, opțiunea categoric pozitivă și abundența demonstrațiilor de pertinență istorică au contribuit, deopotrivă, la realizarea unui consens tacit asupra valorii comemorative a momentului 1 decembrie 1918. Din această perspectivă, alegerea noii zile naționale a României, după înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu, nu a fost surprinzătoare. Trebuie să reamintim că, în războiul zvonurilor alarmiste din decembrie 1989 ianuarie 1990, "străinii" și "pericolul" erau
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
căror rost nu este să expună un adevăr istoric integral și imparțial. Dimpotrivă, ele trebuie să prezerve atemporalitatea simbolurilor, în ciuda tuturor tentativelor de istoricizare. Misiunea manualului este, așadar, cu atât mai dificilă, pentru că trebuie să transmită ambele dimensiuni, istorică și comemorativă, oricât de contradictorii ar fi, sub presiunea unui limbaj științific și a unor convenții didactice, la rândul lor divergente. O astfel de rememorare publică și festivă este marcată de valoarea postumă cu care este creditată morală, civică, războinică etc. și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
faptele de arme ale ostașilor români în timpul realizării politice a unirii ș.a.m.d. Toate aceste potențiale repovestiri ale zilei de 1 decembrie 1918 sunt încă accesibile oricui este interesat de studiului istoric al fenomenului, dar forța lor de mobilizare comemorativă se probează, cel mult, în interiorul unor comunități reduse numeric și lipsite de un suport politic semnificativ. Capitolul III Comunismul: un regim care a făcut epocă III.1. Ultimii copii ai "părintelui iubit" Trecutul, o moștenire de familie Pentru cei de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Am pus în evidență unele particularități ale memoriei istorice din partea de est a țării (popularitatea voievodului Ștefan cel Mare sau a celebrării zilei de 24 ianuarie 1859 în Moldova). Sau, dimpotrivă, am căutat să surprindem modul în care o preferință comemorativă cu puternice implicații regionale (în Transilvania, de exemplu) a fost reformulată, apoi redifuzată în tot cuprinsul statului românesc. Este vorba de aniversarea zilei de 1 decembrie 1918. Pe cât posibil, am dorit să identificăm majoritățile discrete care susțin sau nu discursul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
2004 și 2006. În ceea ce privește ziua națională a României, am încercat să surprindem istoria selectării informațiilor despre evenimentul celebrat. Am insistat, într-o primă instanță, asupra cronologiei, urmărind implicațiile decretării anului 1918 drept apogeu al fenomenului unionist. Apoi am repertoriat variantele comemorative care au precedat oficializarea datei de 1 decembrie 1918 (24 ianuarie 1859, 15 octombrie 1922 ș.a.). Nu doar momentul, dar și locația celebrată au variat în timp, până când omagierea Adunării naționale de la Alba Iulia s-a impus drept cel mai
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Oficial", nr. 279, din 23 martie 1921, p. 12471. "Legea asupra regimului juridic al mormintelor de război din România", publicată în "Monitorul Oficial", nr. 119, din 2 iunie 1927, pp. 7516-7520. "Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război", publicată în "Monitorul Oficial" (partea I), nr. 700, din 7 octombrie 2003 (publicată și pe http://legestart.ro/Legea-379-2003-regimul-mormintelor-operelor-comemorative-razboi-%28MTcyNDE-%29.htm, accesat la data de 18.02.2012). "Legea pentru cinstirea memoriei eroilor căzuți [în război]" din
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Alexandru Zub și prof. univ. Ioan Ciupercă), susținută în ianuarie 2008, la Facultatea de Istorie a Universității "Al. I. Cuza" din Iași. 1 Noutățile s-au datorat mai ales regimului comunist, care a înlăturat elementele monarhice și religioase din ritualul comemorativ, înlocuindu-le cu secvențe specifice ceremoniilor publice din spațiul sovietic: ședințe, mitinguri, defilări, "pavoazarea" cu lozinci și devize politice etc. 2 Atitudine probată și în restul țărilor foste socialiste, în primul rând în Rusia. Aici, chiar ideologul perestrokăi, Alexander Iakovlev
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de Iași" din 2 iulie 2004, p. 1A, 4A. 3 Vezi articolul P.S.D. a cucerit cetatea lui Ștefan, în "Ziarul de Iași" din 2 iulie 2004, p. 10A. 4 Un observator deloc binevoitor a scris atunci: "anul 2004 este anul comemorativ al morții lui Ștefan cel Mare. Guvernul dă bani cu căruța pentru a transforma pomenirea în circ. Multe eforturi diplomatice ale ultimului an s-au concentrat pe aducerea în țară a sabiei domnitorului moldovean și pentru a pregăti albume omagiale
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
câteva repere cronologice mai rezonabile (vezi Andreea Ciupercă, Ștefan cel Mare se plimbă haotic prin amintiri, în "Evenimentul Zile" din 15 august 2006, p. 23). De altfel, obiceiul jurnaliștilor de a face mici anchete printre tineri, cu ocazia diferitelor manifestări comemorative, pare să producă întotdeauna un rezultat garantat negativ. Urmarea este la fel de previzibilă: alarmarea altor jurnaliști și persoane publice pe tema eșecului educației istorice "din zilele noastre". Vezi Joke van der Leeuw-Roord, Preface. Youth and History, a unique comparative project, în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
visul de aur al tuturor românilor s-a împlinit. Un vis care (sic!) înaintașii noștri l-au avut de veacuri". Urmează un rezumat cu informații istorice de manual, presărat cu aceleași exagerări prin care textul "științific" este adus în registrul comemorativ și identitar. Elevii continuă expunerea prin lecturi în același spirit, citite însă pe un ton plat, de lecție. Doar poeziile sunt recitate cu poza necesară și caracteristică, în mare, școlii primare. 6 Aurelia Berușcă, Ghid metodologic al serbărilor școlare, Editura
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sens. Dar abia după 1989 s-a revenit, cel puțin parțial, la formula interbelică. În 1995, "Ziua Eroilor" a fost iarăși proclamată sărbătoare națională, fixată după calendarul ortodox, de "Înălțarea Domnului". "Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război", dar și Hotărârea de Guvern nr. 635/2004 au dus apoi la înființarea "Oficiului Național pentru Cultul Eroilor" care își propune să continue tradiția interbelică, aliniindu-se totodată reglementărilor și practicilor internaționale (vezi http://www.once.ro/once
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
adresei nr. 38272 din 24.04.2009 vă informăm că în data de 28 mai 2009 va avea loc comemorarea Zilei Eroilor, sărbătoare națională a poporului român. În conformitate cu Legea nr. 379 din 30 septembrie 2003 privind "regimul mormintelor și monumentelor comemorative de război, cap. IV, art. 35, alin. b, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării asigură participarea tinerilor la îngrijirea mormintelor și operelor comemorative de război". În acest sens, vă rugăm să organizați împreună cu profesorii de istorie și cu elevii activități specifice
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sărbătoare națională a poporului român. În conformitate cu Legea nr. 379 din 30 septembrie 2003 privind "regimul mormintelor și monumentelor comemorative de război, cap. IV, art. 35, alin. b, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării asigură participarea tinerilor la îngrijirea mormintelor și operelor comemorative de război". În acest sens, vă rugăm să organizați împreună cu profesorii de istorie și cu elevii activități specifice [...]. Acolo unde există posibilitatea, delegații de elevi pot să participe la ceremoniile oficiale ale acestei zile, fără a perturba programul didactic. Profesorul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
o dată anume (1 decembrie). În regatul român existau mai multe sărbători, decretate ca fiind "naționale". Ritmice (anuale) sau pur ocazionale, ele omagiau, în primul rând, monarhia și principalele momente ale calendarul religios ortodox. "Național" putea însemna nu atât oficializarea actului comemorativ prin text de lege, cât mai ales dispersarea lui reală (sau cel puțin dezirabilă), pe întreg teritoriul țării. Situație în care ne-am putea întreba prin analogie cu ceea ce se petrecea în Franța, de exemplu dacă este mai potrivit să
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
p. 9. Tot aici a defilat un cortegiu istoric organizat pe epoci, "începând de la Daci și Romani, trecând prin epoca constituirii principatelor moldovene și muntene" etc. (Ibidem, numărul de miercuri 22 mai 1929, p. 3). "Astra" avusese însă un program comemorativ mult mai ambițios, diminuat de rivalitățile politice ale vremii, mai ales de inamiciția dintre Vasile Goldiș (președintele asociației) și Iuliu Maniu (Valer Moga, op. cit., pp. 482-483). 224 Un articol al lui Nicolae Iorga condamna explicit regionalismul și politicianismul care marcaseră
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
istoric decisiv, iar ziariștii probabil că nu exagerau foarte mult scriind despre 1 decembrie 1918 ca despre "sărbătoarea sărbătorilor neamului românesc" sau "ziua nașterii neamului nostru întregit" ("Opinia" de joi 2 decembrie 1937, p. 1). 230 Pentru asociația transilvană, ordinea comemorativă era net favorabilă zilei de 1 decembrie, devansând, ca implicare, festivitățile dedicate zilelor de 10 mai sau 24 ianuarie (Valer Moga, op. cit., p. 483). 231 Vezi, de exemplu, "Universul" din 29 noiembrie 1934, p. 1; SANIC, fond Liga Antirevizionistă Română
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ea. Pe fondul situației economice de după război, comunismul promite o viață mai bună și egalitate între membrii societății. Prioritatea partidului este însă preluarea puterii ca să revendice legitimitatea ideologiei. Funcția de integrare a ideologiei, spune Ricoeur, este evidentă în cazul "ceremoniilor comemorative datorită cărora o comunitate oarecare reactualizează oarecum evenimentele pe care le consideră a fi întemeietoare pentru propria ei identitate"242. Sărbătorile naționale, comemorările și cultul personalității fac parte din viața societății comuniste. Ideologia alcătuiește circumstanțele utopiei: practică a fanteziei pentru
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a ieși din impas 836. Reuniunea nu a oferit, însă, nici o soluție. Această problemă ținea numai de Națiunile Unite, dar o dată cu venirea primăverii și-a făcut simțită prezența și un nou curent de opinie. Datorită Conferinței de la Bandung, a întîlnirilor comemorative de la San Francisco dedicate celei de-a zecea aniversări a ONU și "spiritului" din cadrul summitului de la Geneva, atmosfera a devenit mai tolerantă. Secretarul general al Națiunilor Unite, Dag Hammarskjold voia ca la cea de-a 10-a sesiune a Adunării
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și pe ctitorul ei, doctorul Alexandru Brăescu, medic primar și director. Destinul acestei plăci a avut și el tribulațiile lui, ca și bustul care avea să dispară după decenii, fără urmă. Profesorul Petre Brânzei a pus în evidență această placă comemorativă ce până atunci zăcea acoperită de un panou de lemn. Datorită aptitudinilor speciale pentru studiu și conduită exemplară pe care le manifesta Al. Brăescu (vorbea la perfecție franceză, germană și engleză, fapt rarisim în acea vreme), Epitropia Spitalului Sf. Spiridon
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]