109,977 matches
-
de harpă, ca în Rossini. La fel și situațiile: se aprinde un reflector, se aude un pizzicato de coarde. Două personaje alunecă pe parchet, acompaniate de țimbale, ceea ce îi evocă pe Fred & Ginger. Nici scenariul nu merită scutit de câteva comentarii. Notabil e faptul că Resnais n-a schimbat un cuvânt din textul original al operetei, scris de André Barde. Suprema reușită a acestuia sunt dialogurile (inclusiv cele cântate), pline de vervă și de calambururi. Regizorul francez face însă o altă
Din operetă în musical by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11612_a_12937]
-
a fost, cum s-ar fi cuvenit, cartea, ci tot postul Tv Cultural cu emisiunile lui. Duminică seara, minute bune, adică rele, un interviu de la fața locului cu marele critic literar Titu Popescu vorbind despre cartea "eveniment" dedicată Mirelei Roznoveanu. Comentarii nu am. Ca în fiecare an, am umblat cu aparatul de fotografiat prin Târg. Lentila mi s-a oprit pe un colț încărcat de cărți al editurii Sigma. Ghinion. O doamnă cu păr lung și mintea ca-n versul poetului
Cifra 13 și cărțile by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/11621_a_12946]
-
altă filă a conștiinței decît textele celui ce-a scris Cîntare omului... Să mai exemplificăm această serie de punițiuni aspre, "haiducești" în care excelează Petre Pandrea. Grafia colțuroasă a judecăților sale ni se pare de cele mai multe ori întemeiată, ilustrînd clasa comentariului neconvențional de care încă ducem lipsă. Chiar și în situația unor rezerve, socotind că ea demonstrează implicit cît de precară e acea pojghiță de convenționalism ce acoperă frecvent discuțiile asupra unor nume "mari" (și, bineînțeles, nu numai "mari"!), sortită unei
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
depus la Comisia pentru verificarea cadrelor didactice din învățămîntul superior, mai multe rapoarte privindu-i pe colegii săi de catedră, inclusiv despre marele matematician Simion Stoilow. Tonul acestor delațiuni (să nu ne ferim de cuvinte) nu mai are nevoie de comentarii: În interesul moralității și prestigiului științific al corpului didactic universitar, pun la îndemîna Comisiei următoarele informații asupra unora din membrii acestui corp, după judecata noastră în grav conflict cu etica noului Stat Legionar sau reprezentînd un nivel științific foarte coborît
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
și nivelează personalitățile. Operele analizate de Al. Piru nu sunt ființe vii, ci corpuri inerte sub anestezie. Cu una sau două excepții, Al. Piru desemnează bine capii de generație în "panorama" sa. Operațiunea e făcută tacit, fără nici un fel de comentariu, prin simpla plasare a numelor în fruntea listei la generațiile vârstnică, mijlocie sau tânără. La poezie, sunt Tudor Arghezi (urmat imediat de Lucian Blaga), Mihai Beniuc și Dimitrie Stelaru (pentru generația tânără puteau fi la fel de bine Geo Dumitrescu sau Ion
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
asfaltul șoselei, în timp ce, cuprins de un soi de vrajă, mă gândeam la noaptea celor fără-de-Dumnezeu. Noaptea atee. O trăiam acum. Eram pregătit pentru această experiență. Noaptea urca în mine. La capătul călătoriei, îmi regăseam tovarășii de petrecere și, fără nici un comentariu, ca un străin, îmi reluam locul lângă ei, departe de ei. Cartea mea despre Nopțile moderne, ale teatrului și ale picturii, atât de pregătită, îndelung gândită, începuse să se scrie... În ultima seară a festivalului, ca să sărbătorim încheierea acestuia și
Noaptea din Dumbravă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/11658_a_12983]
-
cu propaganda comunistă, investigații și examene care, cîtuși de puțin reflectînd o "obsesie", constituie o strictă necesitate nu doar a istoriei literare, ci și a conștiinței noastre. Dar să precizăm că astfel de puncte controversabile sînt destul de puține în cuprinsul comentariului d-lui Niculae Gheran, străbătute de suflul unificator al unui polemism justificat, cu stenice urmări. Dacă unele cazuri fierbinți sînt deocamdată ocolite, destule altele intră în colimatorul d-tale. Dibuind și veștejind impostura pînă-n cele mai dosnice cotloane, în confidențialitatea
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
poate mulțumi cu jurnalele televizate, are nevoie de punere în pagină, de titluri și semnătură, de poze cu legendă, de răsfoit și ales, de comparat și completat mozaicul pestriț al cotidianului pentru a-i desluși desenul. După informații, dezvăluiri și comentarii ale evenimentelor fierbinți (cu care însă nu se mai frige, ca la începutul anilor '90, cînd patimile dădeau în clocot, aburind luciditatea), se oprește mai atent - deformație profesională - la paginile de cultură. Ce ar vrea să afle cititorul de ziar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
imaginile, și calificativele critice își dovedesc uneori o uimitoare putere de circulație. E suficient ca un critic de autoritate să definească, în felul său, prima carte a unui scriitor, pentru ca apoi această definiție să fie găsită și regăsită în varii comentarii, ca o descoperire de ultimă oră a "exegeților" respectivi. După ce, la debut, Cristian Teodorescu a fost considerat de Nicolae Manolescu drept "cel mai cuminte dintre prozatorii generației �80", această cumințenie s-a ținut scai de autor. În majoritatea cronicilor pe
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
din anii '70, de a realiza o copiere exactă a manuscriselor eminesciene pentru a fi pusă la îndemâna bibliotecilor și a cercetătorilor, a fost materializat de Eugen Simion în 2004. Nu știu de ce această victorie culturală a trezit suspiciuni și adversități. Comentarii și interogații e firesc să suscite, dar o opinie negativă nu poate avea decât resorturi anticulturale. Nici un cost nu poate fi socotit prea mare pentru realizarea unui scop atât de nobil, atât de dificil de îndeplinit și atât de mult
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
editorial anunțat în final, cuprinde 23 de volume, în care vor fi facsimilate toate manuscrisele eminesciene (ceea ce înseamnă 15.478 de pagini), într-o serie cu apariții eșalonate pe cinci ani, după cum speră Eugen Simion. Ediția nu este însoțită de comentarii și de transcrieri ale textului manuscris, pentru că asta ar fi însemnat complicarea procesului tipografic, mărirea numărului de pagini peste o limită acceptabilă. Cititorul obișnuit sau cercetătorul pot face propriile descifrări, estimări, observații, reflecții, interpretări, comparații cu textele din edițiile existente
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
numere, atîtea povești, atîtea scaune. În seara aceasta, însă, ascultăm povestea lui Primo Levi. Versiunea lui despre lunile petrecute în lagărul de la Auschwitz. O versiune pe scurt despre Infern. Infernul lui Primo Levi, din perspectiva lui. Una introvertită, zgîrcită în comentarii, alcătuită din imagini obsesive, sunete, senzații, flash-uri ale unei existențe înecată în suferință, fără drept de apel, fără explicații, în tăceri, în priviri sfîșietoare, în neînțelegerea necesității ei. Și în interviuri - pe care este structurat scenariul montării - și în
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
două poete au vorbit atât despre propria creație, cât și despre dificultățile și provocările generate de actul traducerii și al transferului cultural, pe care le-au ilustrat prin scurte lecturi în ambele limbi. Discuția s-a prelungit cu întrebările și comentariile venite din sală, care au dovedit că pentru mulți din cei prezenți poezia românească este de mult cunoscută și apreciată. Ceea ce, de altfel, nu este surprinzător, dat fiind faptul că mai mulți poeți, traducători și editori din Regatul Unit au
Poezia în traducere by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/11686_a_13011]
-
de înghițit pentru că, prin prostia lor piramidală, oferă probe de haz involuntar. Să nu credeți că printre autorii citatelor de mai jos nu se numără membri ai Uniunii Scriitorilor, ai Pen Club, laureați ai diverselor premii, gratulați cu prefețe și comentarii critice, tipăriți la edituri aparent serioase. E drept că sînt și aspiranți eterni la calitățile enumerate, care vor fi cheltuit o avere ca să-și tipărească, adesea bilingv, aberațiile. Cînd mă gîndesc cît or fi costat pachetele de hîrtie de lux
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
pe șold, cu părul răsfirat pe sâni și pe umeri, cu ochii strălucind ca briliantele, zâmbindu-mi de bun-sosit." (p. 25). Sunt cele mai bune pagini ale volumului, cu publicistică trasă înspre literatură și secvențe prozastice decodate biografic. Nici secțiunea comentariilor pe marginea poeziei și a unor lirici reprezentativi nu e rea, cultura, finețea și bunul gust intrând în ecuația artistului devenit critic literar. Definiția pe care o dă plăcerii estetice ("acea clipă de iluminare și bucurie pe care o simțim
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
paradigma de care aparține înseamnă a rata tocmai actul hermeneutic. Sunt întru totul de acord cu această fundamentare pe principiul adecvării la diferite structuri de sensibilitate. Problema este că susținătorul ei nu reușește (sau nu dorește) să o ilustreze prin comentariul critic curent, în care derapează, de mai multe ori, spre un evident parti pris "progresist". Mircea Cărtărescu se arată și în acest volum foarte preocupat de lupta pentru putere simbolică în spațiul literaturii noastre. Amplifică enorm orice obiecție, are senzația
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
dezirabil în ficțiune nu se potrivește cu spațiul realului. Fiecare are o logică distinctă, o conformație pe care, spre binele nostru moral și psihologic, o respectăm. Publicistul trece cu facilitate dintr-o parte în alta, aplicând legi progresiste în spațiul comentariului literar și arătându-se fantezist în judecarea societății românești. Curios și nu prea, pentru cei care i-au parcurs și menționatul Jurnal. Cu cât se apropie de literatura pe care o scrie, splendidă, Mircea Cărtărescu este mai autentic; și cu
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
instrumentarului, Bernea încearcă și decodarea imaginii ca metaforă a creației înseși. Intre procesul de cristaliazare a obiectului plastic și traseele devenirii, în general, pictorul descoperă și afirmă existența unei solidarități intime, nașterea formei din magma cromatică transformîndu-se, astfel, într-un comentariu asupra nașterii pur și simplu. Dar pentru a urmări acest traseu de la virtualitate la existență, de la materia indiferentă la sens, Bernea răstoarnă chiar și istoria picturii. El nu pornește de la observația și aproprierea unei lumi deja constituite, așa cum sugerează o
Horia Bernea and Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11706_a_13031]
-
mîinilor/ atunci cînd clipa să dialogăm prin linii frînte a sosit" (Buna Vestire). Firește, Erosul deține un loc privilegiat în șirul acestor reconstituiri empatetice, ușor împins spre dezabuzare și ironie, distins impalidat de transferul confesiunii în observație, al contemplației în comentariu: "în urma acelei femei, pe trotuar seara se aduna în sine cum ceara la baza/ lumînării magazinele își pierdeau unul cîte unul/ clienții care acum se îmbulzeau să culeagă flori pe care i le puteau/ prinde ei în părul despletit bărbații
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
elemente se află mereu la vedere) jocurile narative (autor fictiv-narator-personajul care se confesează, permanentele salturi pe axa temporală, desele schimbări de perspectivă și promovarea succesivă a celor trei persoane gramaticale la statutul de narator principal), intervențiile metatextuale ale vocii narative, comentariile critice la adresa textului care tocmai se scrie, dezvoltarea epică, la nivelul textului, a teoriilor semiotice și structuraliste, intertextualitatea, sînt elemente de identificare a literaturii optzeciste care se regăsesc cu asupra de măsură în romanul Gerda. Prima întrebare legată de un
Optzecismul pîrguit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11739_a_13064]
-
libertatea grea cu care niciodată nu știi ce să faci. Un fel de "oameni și șoareci se ridică", o pseudo-paralelă între lipsurile copiilor străzii, strigate în gura mare, și problemele tuturor, încearcă Tatiana Onilov. De o răceală nu îndeajuns exersată, comentariile prilejuite de felia de viață "aburindă" pe care ea a decupat-o păcătuiesc, uneori, prin generalități care nu lasă loc de nuanțe: Dar cine mai ține cont, astăzi, de circuitul logic? Nimeni. De ce ar trebui să o facă ei? Sînt
Firesc, despre ceilalți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11717_a_13042]
-
Gabriel Dimisianu Am în față o foarte atrăgătoare carte al cărei subiect l-am enunțat în titlul comentariului meu. Cartea i-o datorăm lui Ion Hobana, maestrul S.F.-ului românesc și expertul nostru numărul unu în materie de Jules Verne. L-a tradus, i-a consacrat numeroase articole și o substanțială monografie (20.OOO de pagini în căutarea
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
nu o poate face în limba română. Ea îl impresionase prin excelenta franceză în care îi scrisese. Este, în fine, de luat în seamă, ca argument, istoria bogată a receptării lui Jules Verne în România, a traducerilor, a adaptărilor, a comentariilor din reviste și ziare, istorie de aproape un secol și jumătate. în carte Hobana examinează această materie, o sistematizează și o pune în relație cu întreaga operă a lui Jules Verne. Ne avertizează totodată că subiectul cercetării sale nu poate
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
în Amintiri de la Junimea din Iași despre lecturile din Jules Verne care produseseră asupra sa "o impresie colosală". în "Familia" din 1876 este comentată Călătorie de la pământ la lună, anunțându-se publicarea de "estracturi". Vor urma traduceri în foileton și comentarii în numeroase publicații ("Timpul", "Literatorul", "România", "Gazeta viitorului"), mai târziu în "Ziarul călătoriilor" și în multe altele. La Teatrul Național din București are loc reprezentarea cu mare fast a piesei lui Jules Verne și d'Ennery Ocolul pământului în optzeci
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
toate. Se scria mult despre noi, aveam nume bun și eram iubiți, mai cu seamă în Franța. Pe când azi... Azi când ne agățăm, pentru a fi luați în seamă, de iluzoria axă transoceanică... Dar să nu politizez abrupt, și inutil, comentariul meu despre Jules Verne și românii, deși ispita e mare. Ion Hobana, Jules Verne. Chipuri, obiceiuri și peisaje românești, Editura PRO, București, 2004. 252 pag.
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]