1,778 matches
-
mari cantități de gheață, asemănător cometelor. Fiecare planetă are sateliți naturali, excepție făcând Mercur și Venus. Însă Sistemul Solar nu se limitează doar la planete și sateliți, mai există numeroase corpuri ce gravitează în jurul astrului, aceștia sunt cometele și asteroizii. Cometele sunt corpuri mici compuse din gheață și praf; ele sunt de două feluri comete periodice - revin la anumite intervale de timp și comete neperiodice - având orbite eliptice foarte alungite, ce le conduc foarte aproape de Soare (până la nivelul lui Mercur) cât
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
și Venus. Însă Sistemul Solar nu se limitează doar la planete și sateliți, mai există numeroase corpuri ce gravitează în jurul astrului, aceștia sunt cometele și asteroizii. Cometele sunt corpuri mici compuse din gheață și praf; ele sunt de două feluri comete periodice - revin la anumite intervale de timp și comete neperiodice - având orbite eliptice foarte alungite, ce le conduc foarte aproape de Soare (până la nivelul lui Mercur) cât și foarte departe (dincolo de Pluto). Asteroizii sunt aștri stâncoși, grupați într-un inel denumit
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
la planete și sateliți, mai există numeroase corpuri ce gravitează în jurul astrului, aceștia sunt cometele și asteroizii. Cometele sunt corpuri mici compuse din gheață și praf; ele sunt de două feluri comete periodice - revin la anumite intervale de timp și comete neperiodice - având orbite eliptice foarte alungite, ce le conduc foarte aproape de Soare (până la nivelul lui Mercur) cât și foarte departe (dincolo de Pluto). Asteroizii sunt aștri stâncoși, grupați într-un inel denumit centura de asteroizi, aflat între Marte și Jupiter, Ceres
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
planete au fost bombardate cu alte corpuri stâncoase. În urmă cu 4,5 miliarde de ani, planeta noastră era acoperită cu un ocean de lavă incandescentă, lavă ce treptat s-a răcit, a format o scoarță bombardată de meteoriți și comete. Prezența continentelor, oceanelor și atmosferei sărace în oxigen, a permis formarea moleculelor din ce în ce mai complexe, dând naștere la: VIAȚĂ. Prima dată, această viață a apărut în oceane, după mai puțin de un miliard de ani de la formarea planetei. Vor trece alte
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
acest context, se presupune că ar fi vorba de 300 milioane de tone de cristale de gheață în amestec cu roci fragmentate și sfărâmițate (regolit) de bombardamentul meteoriților, menținute la 50 cm adâncime. Această apă ar fi fost adusă de cometele prăbușite pe suprafața lunară, timp de mai multe sute de ani; • Acum 4,5 3,8 miliarde de ani, suprafața lunară a fost intens bombardată de meteoriți? Suprafața ei poartă urma tuturor evenimentelor ce i-au marcat existența; • Astronauții poartă
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Carl Stormer în domeniul mișcării particulelor electrizate în câmp magnetic au facilitat înțelegerea mecanismului de formare a aurorelor. În deceniul 1950 a fost descoperită emisia de materie a Soarelui, denumită vânt solar, efect care explică, între altele, și poziționarea cozii cometei, întotdeauna opusă față de Soare. Această teorie a fost formulată de fizicianul american Newman Parker în 1957, fiind confirmată în anul următor de satelitul Explorer I. Începând de atunci, explorarea spațială a permis augumentarea cunoștințelor despre aurorele terestre, și totodată observarea
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de ce. Sistemele complexe par a se comporta uneori într-un mod neașteptat, complet diferit de așteptările sau intuiția noastră. Dacă orbitele planetelor din sistemul nostru solar se supun mecanicii newtoniene, fiind previzibile, în schimb nu putem prevedea orbitele meteroriților sau cometelor care străbat spațiul interplanetar. Deși mic, pericolul căderii unui asemenea corp ceresc pe planeta noastră, nu este neglijabil. Dacă ploile de stele care apar uneori pe cerul nopților de vară (fiind produse de arderea meteoriților care pătrund în atmosfera terestrăă
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
totul inedite), observații directe cu ajutorul instrumentelor, ceva mai diferite acum, în ambianța acestei ierni nu prea blânde. Ne gândim însă încă din aceste zile la organizarea observării eclipselor totale de Lună de la 4 mai și 28 octombrie, respectiv a celebrei Comete Halley, în ultimele luni ale anului. Există o limită de vârstă pentru cei dornici să se inițieze în tainele Universului? Vă adresez această întrebare deoarece am văzut printre vizitatorii dumneavoastră nu numai tineri și maturi, ci și copii de grădiniță
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
totul inedite), observații directe cu ajutorul instrumentelor, ceva mai diferite acum, în ambianța acestei ierni nu prea blânde. Ne gândim însă încă din aceste zile la organizarea observării eclipselor totale de Lună de la 4 mai și 28 octombrie, respectiv a celebrei Comete Halley, în ultimele luni ale anului. Există o limită de vârstă pentru cei dornici să se inițieze în tainele Universului? Vă adresez această întrebare deoarece am văzut printre vizitatorii dumneavoastră nu numai tineri și maturi, ci și copii de grădiniță
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
în fața cererilor chaldeene. Peste 10.000 de sclavi curățară timp de 2 luni cărămizile căzute prin preajmă, dar moartea neașteptată a împăratului macedonean puse capăt ultimei încercări de înviere a turnului Babel. Fig.9 - Magii astrologi chaldeeni studiind mersul unei comete, de pe treptele turnului Babel. Cel ce putea prezice o eclipsă în acele vremuri, putea fi bănuit că are puterea de a o produce; rangul lui nu poate fi decât foarte înalt printre ceilalți muritori, căci zeii înșiși le destăinuiesc secretele
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
un om oarecare. Dar dacă a văzut moartea de aproape, dacă a scăpat ca prin urechile acului de stâncile prăpastiei Serif, este foarte căutat de cei mulți." Fig.23 -In lucrarea sa "Cometografia", astronomul-astrolog Hevelius, desenează aceste forme ciudate de comete. Aceste astre apăreau în ochii oamenilor înfricoșați cu săbii de foc sau globuri aprinse. Crudul Nero nu a fost mai puțin superstițios. Perceptorul din tinerețe al prințului - stoicul Cheremon, este cel ce a scris despre influențele cometelor; el se intitula
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
forme ciudate de comete. Aceste astre apăreau în ochii oamenilor înfricoșați cu săbii de foc sau globuri aprinse. Crudul Nero nu a fost mai puțin superstițios. Perceptorul din tinerețe al prințului - stoicul Cheremon, este cel ce a scris despre influențele cometelor; el se intitula "scrib sacru" al zeilor din Alexandria. Astrologul favorit de mai târziu al lui Nero a fost Balbilus, un om din cale afară de priceput. Când apărea pe cer o cometă care anunța moartea împăratului (aceasta fiind doar afirmația
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Cheremon, este cel ce a scris despre influențele cometelor; el se intitula "scrib sacru" al zeilor din Alexandria. Astrologul favorit de mai târziu al lui Nero a fost Balbilus, un om din cale afară de priceput. Când apărea pe cer o cometă care anunța moartea împăratului (aceasta fiind doar afirmația lui), găsea tot el numaidecât mijlocul să-și scape stăpânul. Iși sfătui împăratul să omoare cât mai era vreme un personaj ilustru de la curte în locul lui. Rețeta se dovedi bună...minunea se
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
anunța moartea împăratului (aceasta fiind doar afirmația lui), găsea tot el numaidecât mijlocul să-și scape stăpânul. Iși sfătui împăratul să omoare cât mai era vreme un personaj ilustru de la curte în locul lui. Rețeta se dovedi bună...minunea se produse...cometa îl lăsă în pace pe împărat! Dealtfel, îndemînarea lui Balbilus fu dovedită încă o dată, când putu împăca tradfiționala prezicere aurispices cu arta cea nouă, interpretând horoscoapele combinate - din stele și măruntaiele animalelor. Atâta înțelepciune îl făcu să supraviețuiască teribilului său
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
vedea sfârșitul anului". Vespasian, detronîndu-l pe Vitelius, îl chemă imediat pe Balbilus, atât de folositor lui Nero și continuă persecutarea astrologilor, ca și a celor ce continuau să alerge în lumina lor, păstrând doar pentru sine foloasele științei milenare. O cometă sosi nechemată în timpul domniei lui; după regulile artei, ea prezicea nenorocire tronului. Vespasian însă nu se lăsă impresionat, ci declară liniștit: Această stea cu coamă nu mă privește; ea îl amenință mai degrabă pe regele parților, pentru că el are păr
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
nașterea Domnului Nostru Isus trebuie situată cu 7 ani înainte, întreaga cronologie fiind eronată - anul 1944 ar trebui să fie 1951 de la nașterea Domnului. Alți astronomi cred că steaua magilor ar fi fost o novă; unele păreri înclină către o cometă). În secolul al IV-lea, crăciunul a fost fixat pe 25 decembrie, pentru că la acea dată se celebra în antichitatea păgână solstițiul de iarnă - Sol Natalis Invicti, nașterea Soarelui neînvins. Sărbătoarea rusaliilor este la 7 săptămâni după paște; postul cel
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
inima din piept, i-au curățat-o și i-au așezat-o apoi la loc. La moartea profetului, ca și la sfârșitul lui Constantin, al lui Atila sau al împăratului Valentin, istoricii timpului nu uită să pomenească de apariția vreunei comete.): Coranul acceptă fatalismul astrelor; steagul verde poartă cornul Lunii și steaua Profetului. In orice perioadă, califii caută horoscoape iar cărturarii le cultivă. Până la sfârșit, cele două noțiuni: astronomie și astromancie, la arabi înseamnă aceeași idee. Filiațiunea astrologiei arabe este certă
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
influențați de știința arabă, încep să scrie lucrări în mai multe volume, despre doctrina sublimă. Lucrarea s-a păstrat și după 450 de ani și un editor a imprimat-o (Bîle, 1531). Din ea aflăm că preacucernicii părinți mărturisesc despre comete că sunt focuri aprinse de voința Creatorului, în semn de prevestire. Pârjolul, adus din Spania în Hirschau, se întinde cu repeziciune și pătrunde, odată cu Frederic II (1194-1250) în palatul regal. Crescut de Papa Inocențiu III, nepotul lui Barbarossa, a fost
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
de astrologie, iar de la experiențele de magie, la care ținea să asiste, se pomenește de un craniu care a zburat, ocolindu-l de trei ori și care apoi i s-a așezat pe mână. Deasemena se știe că apariția marii comete din 1555 i-a dat ideea abdicării sale. El s-a retras în mânăstirea Yuste, unde s-a ocupat cu astrologia, fierberea leacurilor și potrivirea mersului unei mulțimi de orologii-pendule, ceea ce nu i-a fost mai ușor decât conducerea vastului
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Mai târziu, am aflat că în Germania căruțașii și alte persoane de rând au fost cei care au atras atenția astronomilor asupra acestei mari apariții cerești, ceea ce a dus la noi clevetiri împotriva astronomilor, după cum se precedează și cu prilejul cometelor care apar fără veste. Steaua cea nouă nu avea coadă, nu era înconjurată de nici o ceață; era asemenea celorlalte stele fixe, dar strălucea mai mult decât stelele de mărimea întîi. Strălucirea ei o întrecea pe cea a stelei Vega, pe
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
acești regi n-ar fi fost atât de încrezători, noi am fi continuat să credem că natura este supusă capriciului și am fi zăcut și acum în ignoranță". Fig.37 - Desen umoristic reprezentând o catastrofă cosmică: ciocnirea Pământului cu o cometă. După opiniile actuale, Pământul poate fi spulberat de o cometă care l-ar ciocni din plin; sau dacă doar ar trece prin atmosfera noastră, oamenii ar muri asfixiați de gazele otrăvitoare. Luna, nepăsătoare, râde de nenorocirea vecinului ei. Morin a
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
am fi continuat să credem că natura este supusă capriciului și am fi zăcut și acum în ignoranță". Fig.37 - Desen umoristic reprezentând o catastrofă cosmică: ciocnirea Pământului cu o cometă. După opiniile actuale, Pământul poate fi spulberat de o cometă care l-ar ciocni din plin; sau dacă doar ar trece prin atmosfera noastră, oamenii ar muri asfixiați de gazele otrăvitoare. Luna, nepăsătoare, râde de nenorocirea vecinului ei. Morin a fost ultimul astrolog oficial al curții franceze. Când Ludovic al
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
5. - Domiciliul planetelor în cursul zilei și al nopții 6. - "Aspectele" formate de pozițiile relative a două planete pe bolta cerească 7. - Localizarea astrologică a zodiilor pe corpul uman 8. - Reconstituire a Turnului Babel 9. - Magi babilonieni studiind mersul unei comete 10. - Heptagonul stelat care oferă ordinea și denumirea zilelor din săptămână 11. - Sigiliu asirian pe care este figurat inelul planetei Saturn 12. - Gravură asiro-chaldeeană a planetei Saturn, cu inel și doi sateliți 13. - Cărămidă acoperită cu ceramică, reprezentând o rugăciune
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
O veche armilă din Pekin 17. - Un horoscop antic 18. - Pitagora 19. - Constelațiile Casiopeea și Vizitiul în secolele 16 și 17 20. - Ptolemeu 21. - Harta astrologică numită "Planisfera lui Bianchini" 22. - Cum își imaginau oamenii din secolele trecute că arată cometele 23. - Altarul astrologic de la Gabies, văzut de sus și din lateral 24. - O alegorie astrologico-creștină, reprezentând paradisul și zodiacul 25. - Un instrument astronomic folosit în secolele 16 și 17 26. - Gravură din secolul 15, reprezentând nenorociri aduse de planeta Saturn
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Copernic 32. - Coperta cărții "De Systemate Mundi" a lui Galileo Galilei 33. - Portretul lui Tycho-Brahe 34. - O schiță a observatorului astronomic al lui Tycho Brahe 35. - Tycho Brahe în observatorul său, în timpul lucrului 36. - O gravură umoristică, reprezentând ciocnirea unei comete cu Pământul 37. - O diagramă în care sunt redate în paralel, variația petelor solare împreună cu diferite fenomene pământești 38. - Un grafic care acordă credit relației dintre petele solare și viața noastră BIBLIOGRAFIE ABBE TH. MOREUX: Le ciel et l"Univers
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]