829 matches
-
de serviciu pe școală cu griji sporite. Pentru prima dată le-am spus elevilor mei că nu pot face lecții, că-i rog să învețe pentru alte obiecte și să nu facă deranj. M-au înțeles și simțeam că mă compătimeau pentru starea sănătății. Tot atunci, după orele de curs, a avut loc și un consiliu pedagogic cu măsuri și directive în vederea sfârșitului de an școlar. Asistam pasiv, cu privirea în gol și capul arzând ca o sobă încinsă!... O colegă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
cumpătat în casa noastră bogată în atâtea și atâtea amintiri și momente frumoase pe care le-am trăit. Am sprijinul moral al familiei, și atenția mea se va îndrepta spre familia rămasă ca sprijin moral. Lumea cunoscută din jurul meu mă compătimea. Acest lucru nu făcea decât să-mi accentueze durerea ce purtam cu mine. Prin dispariția cuiva am apreciat că nu cel rămas trebuie compătimit pentru că în viață fiind poți încă să te bucuri de soare și lumina lui, de flori
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ce purtam cu mine. Prin dispariția cuiva am apreciat că nu cel rămas trebuie compătimit pentru că în viață fiind poți încă să te bucuri de soare și lumina lui, de flori, de orice te înconjoară. Cel care dispare este de compătimit, pentru că nu se mai poate bucura de nimic din ceea ce a avut în viață. Oricât îți va fi de greu să trăiești la un moment dat, bucuria vieții e molipsitoare, omul căzut în disperare, în greu, poate beneficia de avantajele
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ceea ce sună ca un succint rechizitoriu : „M-am exilat și atâta tot. Aerul aici îmi priește, sunt mulțumit cu ai mei și nu am ce căuta acolo, unde lingușirea și hoția sunt virtuți, iar munca și talentul viții demne de compătimit”. Amintirea ca atare ca formă de dilatare emoțională transfe- rată unui anumit tip de discurs nostalgic este respinsă, iar ceea ce pare să-i repugne naratorului este chiar retorica grandorii, recuperabilă estetic prin romantism, dar care disimulează un mecanism emfatic. Chiar dacă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
la Combinatul Fortus din Iași, combinat care cu sprijinul MAE intrase în niște relații pe anumite piețe de interes, între care și din America de Sud. Și cum la noi "o mână spală pe alta", nepotul a vorbit cu directorul general , care, "compătimind cu America Latină", a expediat la București un camion cu ciment, fier-beton și câțiva specialiști și în câteva zile "libertadorii" erau din nou la "înălțime", acolo unde sunt și astăzi, pe postamentele ridicate de Fortus SA-Iași! Onoare muncii! Apropo de dialogul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
luat la bătaie într-un restaurant și a trebuit să-i despartă poliția austriacă... Și acestea sunt numai câteva exemple. (Cea mai cea... Cu mulți ani în urmă, la ambasada română de la Berlin, un distins tovarăș consilier a început să "compătimească" pentru o jună angajată la protocol, care, vorba ceea, "merita un vot de blam". S-a aflat "idila" și s-a propus sancționarea pe linie de partid și administrativă a împricinatului. L-a salvat soția, medic de profesie, care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cu făcălețul. La băut borș proaspăt , borș crud, toți aveam dreptul. În grădina de lângă casă erau foate mulți pruni și zarzări. Bunica creștea păsări. Avea porci. Avea vaci cu lapte. Se bucura cu copiii ei, care o iubeau și o compătimeau pentru viața ei plină de lipsuri dar bogată în fapte bune, chiar jertfelnice. PĂRINȚII TATEI Bunicii din partea tatei, erau veniți în satul Boarca de pe timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, după împroprietărire, din comuna Rubla de lângă Râmnicul-Sărat. Strămoșii din partea bunicului se
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
care transportau, cu căruțele, mărfuri de la Focșani la Brăila. „La trei vânturi”, casa fiind în câmp, între Măntăila și Râmnicelu, era loc bun și de popas și pentru evreii care făceau comerț ambulant, cu marfa în spate. Tata îi compătimea și-i poftea în casă, le da de mâncare, iar unii rămâneau și pe noapte. Îmi amintesc cum lui „Jupân Lazăr” i-a dat mama fasole în care fiersese și o bucată de slănină, care însă n-a ajuns în
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Da. Să mă pupați în cur! Era omul meu de la "Ochiul și Timpanul", cel căruia, cu ceva timp în urmă, îi făcusem o invitație cam neprotocolară și care acum, când nu mă așteptam, mi-a confirmat că, vorba lui Caragiale, "compătimim împreună", fiind legați, prin firul de telefon, precum eroii Castor și Polux. După terminarea scurtei, dar "explicitei" convorbiri, am râs de unul singur minute în șir, apoi mi-am sunat soția la Iași pentru a-i da "Buna vestire" și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
la treabă. Cât de interesanți sunt oamenii! Unde aș găsi, în mediul în care mă învârt, un domn căruia să i se fi furat paltonul la o nuntă?... Oftez, îmi vine să mă uit într-o oglindă invizibilă, să mă compătimesc. Nu o să mă satur de astfel de figuri ca domnul Cioacă... Îi propun să mă însoțească, mă roagă să ne oprim o clipă la colț, unde este un bar cu nume extraordinar ("Până la ultimul leu. Bar non-stop"). Acolo lasă ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
duceau „greul”. Ei erau „bubuiți” sau „trântiți la munca de jos” dacă erau prinși cu mâța lipsei de vigilență în sac. Nu voi ști niciodată dacă mi-era mai mult silă decât milă de cei din această categorie. Acum îi compătimesc sincer. În devălmășia de orientări actuale, e tare greu pentru ei să-și găsească dreapta cale oficială. Sunt într-un fel de șomaj simbolic. Fiindcă partidul avea nevoie de cadre tinere, eventual femei, umbra BOB-ului m-a urmărit sistematic
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
atâtea obstacole depășite pentru a deveni preot, cu siguranță nu va fi caracterul dificil al unui paroh, foarte zelos și iubitor de rugăciune, cel care va putea să-l înfricoșeze. Prietenii și confrații preoți, la aflarea acestei numiri, l-au compătimit și i-au preconizat o conviețuire dificilă. Dar don Giovanni, în pro-memoria sa scrie: «Mulți îmi spuneau: „Bietul don Giovanni!“ Dar, eu, la proba celor 6 ani în care am stat la școala acestui paroh zelos, trebuie să declar că
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
fost invitați să participe la un colocviu despre cenzură. S-a vorbit, bineînțeles, mai întâi despre cenzura politică, românii plângându-se, pe bună dreptate, de cât de năpăstuiți au fost în anii comunismului. Ce puteau face francezii decât să-i compătimească? După compătimirile de rigoare, au încercat și ei să aducă vorba despre dictaturile de dreapta care au existat în lume: în Spania, în Chile etc. Vorbele lor se pare că i-au cam agasat pe români, care se voiau un
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
duh de fericire, iar bolnavii se îngrămădesc să-i vadă, cuvioși ca niște arhangheli prerafaeliți: Asară mi-a murit vecinul de pat, acum odihnește în capelă, în straie albe stângaci îmbrăcat. Bolnavii care au venit să-l vadă l-au compătimit cu ochi tăcuți - și-apoi smerit s-au strecurat pe ușa capelei. În această ceremonie a cucerniciei jălalnice, mișcarea, expunerea, impozițiunea mâinilor sunt esențiale. Acustica e fină, asociată cu fenomene fulgurante, într-o ritmică moale, încetinită, elementele fiind ninsoarea, ploaia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mari și pântece cu mult prea groase, asemenea copii sunt aproape Întotdeauna precoci. Este caracteristic, că În prezent se observă remarcabil de mult copii-minune, care deja la vârsta cea mai fragedă dau probe de maturitate spirituală. Sărmanele ființe sunt de compătimit, ele servesc câtva timp drept cai de paradă, și părinții orbiți sunt de obicei mândri de dânșii. Dar, acești minunați copii nu țin nici unul ceea ce promiteau, deoarece precocitatea este bolnăvicioasă. Ea se produce atunci când, printr-o apăsare mare spre creier
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
cu făcălețul. La băut borș proaspăt , borș crud, toți aveam dreptul. în grădina de lângă casă erau foate mulți pruni și zarzări. Bunica creștea păsări. Avea porci. Avea vaci cu lapte. Se bucura cu copiii ei, care o iubeau și o compătimeau pentru viața ei plină de lipsuri dar bogată în fapte bune, chiar jertfelnice. PĂRINȚII TATEI Bunicii din partea tatei, erau veniți în satul Boarca de pe timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, după împroprietărire, din comuna Rubla de lângă Râmnicul-Sărat. Strămoșii din partea bunicului se
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
lipoveni care transportau, cu căruțele, mărfuri de la Focșani la Brăila. „La trei vânturi”, casa fiind în câmp, între Măntăila și Râmnicelu, era loc bun și de popas și pentru evreii care făceau comerț ambulant, cu marfa în spate. Tata îi compătimea și-i poftea în casă, le da de mâncare, iar unii rămâneau și pe noapte. îmi amintesc cum lui „Jupân Lazăr” i-a dat mama fasole în care fiersese și o bucată de slănină, care însă n-a ajuns în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
to endure” (condiții foarte dificile de Îndurat) [59]. Bolnavii cu astfel de durere se simt adesea neînțeleși, ignorați sau considerați ca având o problemă pur psihologică. Sunt clasificați adesea ca fiind nevrotici, dependenți de medicamente sau dornici de a fi compătimiți. Situația poate fi frustrantă, În egală măsură, și pentru clinician. Cu toate că doresc să fie de ajutor, există puține alternative pentru tratamentul medicamentos : antalgice, miorelaxante și antidepresive, care fac pacientul mai puțin sensibil la durere. Din păcate, nici una din acestea nu
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
persoană lezată, și Federația Comunităților Evreiești din România, pe de altă parte, l-ar fi dat în judecată, la Tribunalul Militar, pe poetul de la „Săptămîna”. „De ce la Tribunalul Militar?”, am întrebat. Carol Isac nu mi-a răspuns. M-o fi compătimind în sinea lui că îmi lipsește simțul gravității. *Anunțată pentru ora 9, ședința de redacție a început abia la 12, cînd s-a întors G. de la București. Voind să ne șocheze, a sărit peste punctele anunțate (analiza numerelor 1, 2
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cele două decenii trecute de la acel articol, sau i-a ocolit pe toți cei ce au scris de-atunci încoace în «Ateneu»? în prima situație, merită felicitată pentru consecvența în antipatie, în schimb, în cea de-a doua - e de compătimit pentru privațiunea greșită la care s-a supus. Lucru cert însă, dumneaei nu cunoaște revista, căci altminteri, ar fi văzut în casetă «cine mai e în redacție»! Dacă ai fi fost atent la vorbele ei, întrebarea pe care ți-a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
noua generație, important e a vedea. *„Unde alergi?”, l-am întrebat pe Cornel Cepariu, un tip realmente frenetic. „Unde e noutatea”, mi-a răspuns. „și ce e nou?”, m-am interesat eu. N-am primit decît un zîmbet. *„Ei mă compătimesc pentru inima mea bolnavă (îmi spune tatăl lui Gelu), dar pe mine mă doare fiecare celulă!” * După cîteva zile de pauză, simt iarăși nevoia de a nota cîte un gînd, o impresie, o observație. Dimineață mi am recitit una din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Congresul mai înfrigurați decît ziariștii români. Pentru ai noștri „marele eveniment” e o corvoadă: redactări de „cuvinte”, de „telegrame”, alte servicii. O singură satisfacție, probabil bancurile - numeroase în aceste zile - pe care le culeg și le colportează. Pe delegați îi compătimesc. Un program istovitor, o disciplină inflexibilă, o gimnastică făcută vrînd nevrînd în fața celor ce stau la televizor: aplauze, ridicări în picioare, ovații, jos sus, și tot așa. Mă gîndesc - culmea! - la somnul „familiei” și al capului ei. Poate fi un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
definitivează. Așa se evită susceptibilitățile, omisiunile fără și cu voie, exagerările și neadevărurile. și aș dori ca Monografia noastră să nu dea loc la polemici inutile, de vreme ce nu se mai pot repara inadvertențele, ca să le numesc așa fără răutate. Îl compătimesc pe d. Nichita, căci are o ingrată muncă și toți Își vor Îndrepta lorgnetele spre dânsul, după apariția lucrării. Sunt sigur Însă, că față de cele trimise de mine - date care nu pot fi evitate - sarcina Îi va fi ușurată, mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
absolută nevoie de o parteneră având cealaltă aripă. Spectacolul decolării acestui cuplu e teribil, ca și cel al zborului propriu-zis. Amintindu-mi acest spectacol, deseori m am gândit la Eugen Barbu. Din păcate, deși am început întotdeauna prin a-l compătimi, am sfârșit prin a-l disprețui. E și asta încă o deosebire între cum tratăm un om și o pasăre închipuitul mare polemist Eugen Barbu n-a dus, de fapt, nicio polemică autentică. îngăduindu-i-se folosirea injuriei, a limbajului
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu știm de ce o deranjează, când se știe foarte bine că cetățenii au închis balcoanele pentru a mai opri frigul să pătrundă în apartamente. Toți străinii care ne vizitează țara sunt încântați de frumusețile ei, dar în același timp ne compătimesc pentru nivelul de trai scăzut la care am ajuns și curios este că toți știu ce belșug a fost în țara noastră. Domnule Ceaușescu, Dvs. trebuie să știți mai bine ca oricine că românul are multă răbdare, dar mai trebuie
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]