2,274 matches
-
să ne ferim de oamenii care sunt dotați cu o mare inteligență și au cunoștințe vaste, dar care sunt surzi la limbajul faptelor simple. Raymond Devos a spus: Pentru a înfrunta absurdul, trebuie să fim plini de bun-simț". Gândirea prin complementaritate Fiecare poate să remarce în jurul său două scheme de idei și de acțiuni între care se împart oamenii. Una, să o numim schemă exclusivă, este de natură binară, lucrând prin opoziții sau...sau: lucrurile sunt sau albe, sau negre, bune
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
depresie economică, unii nu vor decât să revigoreze consumul, sprijinind inflația care ar duce la pierderi și profituri. Alții își concentrează toate eforturile spre diminuarea cheltuielilor, mulțumindu-se să regrete șomajul care riscă să crească. Persoanele care urmează demersuri de complementaritate descoperă că nu e posibil să separi libertatea de egalitate. Una își pierde sensul fără cealălaltă. Trebuie să oferim tuturor șanse egale de început în viață, dar trebuie să acordăm fiecăruia libertatea de a-și dezvolta talentele. Totuși, este indispensabil
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
82-83 Cinste, 104, 140, 150, 154, 203, 213, 222 Clasă socială, 18, 125 Credință, 15-16, 26, 82-83, 90, 124, 153, 155-156, 164, 167, 184, 186-189, 192 Criza valorilor, 18, 38, 117 Competiție, 104, 127, 129, 151, 171, 182-183, 212, 230 Complementaritate, 73, 195, 197 Comportament, 16, 18, 22, 24, 26, 38, 44, 58-59, 62, 67, 69, 72, 84, 113, 118, 125, 135, 137-138, 146, 152, 171, 183, 203, 218 Comunitarism, 99 Conflict, 19, 38-40, 49, 50, 61, 67, 90, 95, 99-100
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
alții identifică procese de accentuare a diversității, văzând lumea ca un ansamblu de entități, de moduri de viață specifice, și vorbesc de "re-localizare"; și, în fine alții, consideră că mai curând putem vorbi de "glocalizarea" modurilor de viață, adică de complementaritatea și coexistența celor două dimensiuni. Iată, așadar, că putem trece la o altă modalitate de clasificare a teoriilor globalizării (poate mai facilă) în funcție de consecințele pe care le antrenează. Trei sunt chipurile sau efectele recunoscute în prezent de majoritatea teoreticienilor globalizării
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
gravitează aproape orice dezbatere asupra identității sunt: cultură ereditate, structură acțiune, colectiv individual, afectivitate cogniție, intern extern. "Programați" în a susține și justifica ontologii, mulți sunt atât de atașați de principiul diviziunii, categorizării, clasificării, încât în loc să se oprească și asupra complementarităților paradigmatice doar accentuează antinomiile. Mulți uită atunci când se înregimentează într-o tabără sau alta a susținătorilor unei epistemologii că explicațiile sau interpretările partizane nu sunt decât fragmentare și că absolutul lor e iluzoriu, pentru că o cale spre cunoaștere este doar
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
politică. În plus, din aceste perspective se prefigurează principalele axe în jurul cărora sunt construite discursurile (ai căror poli sunt considerați de unii generatori de opoziții de unde și taxonomiile curente -, dar pe care preferăm să îi considerăm ca fiind mai degrabă complementarități) în teoriile curente asupra identității: cultură ereditate, structură acțiune, colectiv personal, afectivitate cogniție, emic etic. 3.3. Perspectiva esențialistă Referințele la esențialism sunt foarte frecvente în literatura curentă. Așa cum sugerează și Sayer (1997), avem multe variante de esențialism și multe
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
epistemologic. Cantitativiștii formulează asumpții concordante cu o filosofie realistă (pozitivistă), în vreme ce calitativiștii formulează asumpții convergente cu o filosofie relativistă (fenomenologică). De ambele părți există atât susținători vehemenți, care resping în totalitate pozițiile adverse, cât și teoreticieni sau pragmatiști care caută complementarități sau căi de mijloc. Opoziția între cantitativiști și calitativiști e particularizată în sociologie în "distincția dintre explicație și înțelegere" (Rotariu și Iluț, 1999:25; vezi și Chelcea et al., 1998). Explicația presupune cauzalism (dependență și independență) și căutarea de legi
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
proprii. Prima se bazează pe date de tip hard, pe cuantificare, iar cea de-a doua pe date de tip thick (Geertz, 1975), pe complexitate și profunzime. În ceea ce privește căile de mijloc, Rotariu și Iluț (1999:24) arată că există numeroase complementarități și interferențe între cele două abordări, datorate faptului că la nivel "ontic, factorii obiectiv-structurali și cei subiectivi-ideologici (simbolici) se întrepătrund, ființează împreună și se condiționează reciproc"3. Spre exemplu, unul din modelele combinării găsirii unei căi de mijloc celor două
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fi: triangulație simultană versus secvențială sau planificată și neplanificată (Deacon et al., 1998). Deși, așa cum arată Blaikie (1991:131), triangulația înseamnă "lucruri diferite pentru oameni diferiți", toate tipurile de triangulații au în vedere două scopuri principale: convergența sau confirmarea și complementaritatea datelor. Convergența, după cum am văzut deja, urmărește verificarea rezultatelor prin mai multe metode, în vreme ce complemetaritatea urmărește îmbogățirea tipurilor de explicații prin mai multe surse (vezi și Jick, 1979). Ideea de convergență sau confirmare e aplicabilă mai degrabă dacă asumăm o
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
vezi Durkheim, 2002), pe care o vedem din mai multe unghiuri (interpretări). Dacă însă asumăm unitatea actorului / cercetătorului cu realitatea (ontologia e subordonată epistemologiei), atunci realitate înseamnă chiar unghiurile (interpretările) diferite. Noi vom utiliza triangulația în primul rând în ideea complementarității, pentru a îmbogăți perspectivele asupra fenomenului investigat, și abia în plan secundar în scop confirmator. Practic, apelăm atât la triangulația între metode calitative (interviu) și cantitative (ancheta cu chestionar standardizat și analiza secundară a rezultatelor unor anchete cu chestionar standardizat
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
volumului superior din lemn, așezat pe verticala celui din piatră, plastic prelucrat cu gradina, amintește de formele întâlnite în compozițiile realizate în ceramică neagră și intervențiile ornamentale asemănătoare. Compozițional lucrarea se susține printr-o echilibrare a volumelor în ipostaza de complementaritate. Recurgând la lemn, piatră sau gips, Ioan Antonică a realizat și portrete, unele personalizate, altele ca răspuns interpretativ plastic la o idee. Totuși, măsura adevărată a talentului sculptorului Ioan Antonică, credem, este evidentă mai ales prin lucrările de compoziție în
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
a comenta aceste propuneri înainte ca guvernele naționale să înceapă să le discute. Parlamentul European nu doar a acceptat, ci și a susținut intens rolul tot mai important al parlamentelor naționale. În plus, participanții au recunoscut că doar printr-o complementaritate între acțiunile lor s-ar putea ajunge la un control parlamentar suplimentar al executivelor, atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivelul statelor membre. Membrii Parlamentului European și ai parlamentelor naționale au de-a face cu aceeași miniștri, indiferent
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
controlului parlamentar. Așa cum s-a putut constata, diplomația parlamentară poate fi identificată atât ca dimensiune națională, cât și supranațională, unele cercetări contemporane tinzând către supradimensionarea laturii supranaționale, în defavoarea celei naționale. Pe de altă parte, există opinii care susțin mai degrabă complementaritatea celor două dimensiuni, decât supremația uneia dintre ele, considerând că atenția trebuie orientată către cadrul instituțional care organizează dimensiunea parlamentară a diplomației. Chiar dacă nu se poate identifica un model parlamentar pentru organizațiile internaționale, în viitor, modelul Parlamentului European va fi
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
sau de capital simbolic. Acest test ne permite departajarea burghezilor din mica burghezie intelectuală, mult sărăciți în ceea ce privește prima categorie. Bogații de dată recentă obțin însă scoruri mici la categoriile 2, 3 și 4. Dincolo de imperfecțiunile specifice, chestionarul pune în evidență complementaritatea diferitelor forme de capitaluri. Dar o asemenea investigație presupune o muncă specifică, deosebit de grea, imposibilă la nivelul categoriilor proprii recensământului și anchetelor statistice în general. Avantajul ei, în afara faptului că schițează un plan pentru cercetări mai calitative, este acela că
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
sociale orientată spiritual și al cursului de masterat Psihologia Organizațională și a Conducerii ale Facultății de Sociologie și Psihologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Autor al volumelor (selectiv): Comunicarea organizațională (Studiu de caz: Comunicarea organizațională în DGASPC CS) (2010), Complementaritatea între Biserică și statul român cu privire la protecția copilului (2010), Biserica și asistența socială din România (2012). Volumului Conceptul sentimentului de comuniune socială la Alfred Adler i-a fost decernat Premiul special al juriului la Concursul Național de proză "Liviu Rebreanu
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
România. Dezvoltarea sistemului în timp /67 4.1. Sistemul național de asistență socială (generalități) / 67 4.2. Procesul de europenizare a României în domeniul protecției copilului / 75 Capitolul V. Relația DGASPC-Biserică la nivelul României /85 5.1 O cercetare asupra complementarități dintre Biserică și stat în domeniul protecției copilului din România (la nivel național) / 85 5.2. Religiozitate, tipare relaționale și angajament comunitar abordate la nivelul unei unități teritoriale specifice (județ DGASPC CS) / 99 Concluzii / 119 Bibliografie / 123 Abstract / 131 Résumé
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
instituție atât la nivel local, cât și la nivel central, în sprijinirea demersurilor de prevenire sau de tratare a problemelor care apar la anumite categorii de oameni care ajung să fie beneficiari ai unor măsuri de protecție socială. Diversitatea și complementaritatea dintre altruismul tradițional creștin și standardele moderne ale asistenței sociale pot fi experimentate într-o țară ca și România, în care relația stat-Biserică nu este una de neutralitate, în care statul să se separe în totalitate de Biserică, așa cum s-
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
din cadrul Uniunii Europene de a dezvolta sistemele de asistență socială la nivel local, în România va trebui să se dezvolte în viitor acest nivel." (Buzducea, 2009, p. 139). Capitolul V Relația DGASPC-Biserică la nivelul României 5.1. O cercetare asupra complementarității dintre Biserică și stat în domeniul protecției copilului din România Direcția generală este instituția publică cu personalitate juridică, înființată în subordinea consiliului județean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului București, prin comasarea serviciului public de asistență socială și a
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
preotului în DGASPC 3. nicio legătură absența preotului din instituția DGASPC Iată cum arată rezultatul cercetării în graficul de mai jos: Graficul 7. Validarea Ipotezei 1 Folosindu-ne de aceste date oficiale, la nivelul României relația preot-DGASPC este una de complementaritate pentru că Ipoteza 1 a fost validată. Deși numărul județelor care au post de preot în cadrul aparatului propriu este ușor mai mic decât județele care nu au nicio legătură cu preotul, totuși avem voluntariatul (prezența indirectă a preotului în DGASPC), care
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
definesc relația Biserică-stat în domeniul asistenței sociale. România, în relația stat-Biserică cu privire la asistența socială (unde există și posturi de preoți care fac performanță profesională ca preot în instituții de asistență socială ale statului roman) se află într-un proces de complementaritate diferit de ceea ce oferă multe țări vest-europene. 5.2. Religiozitate, tipare relaționale și angajament comunitar abordate la nivelul unei unități teritoriale specifice (județ DGASPC CS) Scurt istoric al DGASPC CS39 În anul 1997, Consiliul Județean Caraș-Severin a adoptat Hotărârea nr.
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
tot mai evident. Relația stat-Biserică în țările din Occident a devenit una destul de rece, cuvântul de ordine dintre cele două fiind neutralitatea. În România, lucrurile stau altfel. În domeniu ca asistența socială, în țara noastră, relația stat-Biserică este una de complementaritate. Inclusiv proiectele demarate în România prin intermediul atât a instituțiilor europene, cât și a finanțărilor europene, în asistența socială laică, Biserica nu e privită ca o simplă organizație nonguvernamentală, ci ca o instituție extrem de importantă în societatea românească, mai ales în
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
de comuniune socială la Alfred Adler, Ed. Marineasa, Timișoara. 112. Petrică, I. (2010), Comunicarea organizațională / Studiu de caz: Comunicarea organizațională în Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Caraș-Severin, Ed. Universității "Aurel Vlaicu" Arad, Arad. 113. Petrică, I. (2010), Complementaritatea între Biserica și statul român cu privire la protecția copilului, Ed. Nepsis/Ed. Eurobit, Timișoara. 114. Preda, M. (2008), Dezvoltări recente în managementul organizațiilor /Motivație și performanță în organizațiile moderne, suport curs. 115. Popescu, V. (2007), Valori ale familiei în România sau
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
condițiile transformărilor social-istorice prin care trece societatea atât la nivel local, cât și la nivel global. Michelin Milot (apud Willaime, 2001) distinge câteva procedee prin care sistemele de credințe sunt reorganizate: reînvestirea semantică (spre exemplu, redefinirea cosmică a semnificantului Dumnezeu), complementaritatea funcțională (adăugarea de semnificații noi unei credințe religioase tradiționale), deplasări noționale (importul de semnificanți străini, precum reîncarnarea, în universul religios creștin), subordonarea unui câmp de semnificații prin intermediul reinterpretării religioase a altor câmpuri de semnificații, juxtapunerea de câmpuri de credințe care
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
care sunt percepute și evaluate comunitățile din care fac parte în raport cu celelalte. Între locul pe care îl ocupă comunitatea religioasă și, implicit, biserica de care aparține individul în reprezentările și atitudinile sale și imaginea celorlalte biserici există o relație de complementaritate bazată pe raportul noi-ceilalți, delimitat de granițele teologice și sociale pe care le presupune comunitatea. Pentru evaluarea atitudinii indivizilor față de comunitatea religioasă proprie, dar și față de lumea religioasă în general, Smith (2007) propune doi indicatori de natură teologică cu profunde
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
II.5. Identitatea românească / 127 Capitolul III. Pe calea undelor / 137 III.1. Justificarea etică și estetică a procesului creator în exil / 137 III.1.1. Exercițiul de interpretare. Critică sau cronică literară / 142 III.1.2. În relație de complementaritate / 155 III.2. Vocația hermeneutică / 167 III.3. Pledoarii pe calea undelor / 176 III.3.1 Rezistență și cenzură / 182 III.3.2 Structura cronicilor / 189 III.4. Hibridizarea genurilor / 218 Capitolul IV. Discursul memorialistic / 225 IV.1. Jurnalul / 225
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]